Comisarul european al economiei, Pierre Moscovici: “Italia poate să-şi adopte propria politică financiară respectând reglementările comune”

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 octombrie 2018, 11:19

„Italia îşi poate elabora propria politică financiară, dar respectând reglementările comune, aşa cum fac de zece ani toate ţările membre. Aşa se procedează atunci faci parte din zona euro”. Această declaraţie a fost făcută de comisarul european al economiei, Pierre Moscovici, în cadrul unui interviu acordat postului de radio France Inter. „M-am dus la Roma nu ca să anunţ decizii, ci ca să pun întrebări” legate de deficitul ţării, de nivelul debitelor şi de stadiul economiei, a explicat Moscovici. „Aştept răspunsuri la aceste întrebări în cursul acestei după-amiezi, pe care ulterior Comisia la va discuta marţi”, a mai adăugat el, precizând că evaluarea Bruxelles-ului va avea în vedere „şi spiritul răspunsului, respectiv, dacă el corespunde sau nu reglementărilor europene”. „Înţeleg că, într-o ţară cu şase milioane de săraci, există anumite priorităţi în privinţa combaterii sărăciei, dar aceste politici trebuie să fie compatibile cu obligaţiile asumate. Veniturile totale pot răspunde nevoii de a investi, de exemplu, în infrastructura Italiei – un lucru care pentru ţară e absolut prioritar; problema e că toate aceste politici trebuie să fie compatibile şi să respecte obligaţiile asumate de Italia”, a adăugat el.

„Se poate face o politică pe care italienii să o decidă în mod liber, decizia depinde de ei, eu nu contest legitimitatea parlamentului. Pot contesa un partid sau un altul, dar numai Italia îşi poate hotărî politica financiară, nu vreau să intru în detalii cu privire la măsurile adoptate. Asta ţine de suveranitate. Totuşi, respectarea reglementărilor comune, aşa cum fac toate ţările UE de zece ani, fie ele de dreapta, de stânga sau altfel, este valabilă pentru toate ţările care aparţin zonei euro”.

Kurz (Austria): dacă nu-l schimbă, Comisia trebuie să-l respingă

„Austria nu e dispusă să suporte datoriile altor state, mai ales ale unor state care provoacă în mod activ nesiguranţa pieţelor. Dacă proiectul nu va fi modificat, Comisia Europeană trebuie să respingă bugetul”. Declaraţia aparţine cancelarului austriac Sebastian Kurz, care a îndemnat Comisia Europeană să respingă manevrele Italiei şi să demonstreze că a învăţat lecţia datoriei greceşti. Într-o declaraţie comună, alături de ministrul de finanţe Haerwig Loeger, Kurz a subliniat că, „în cazul în care Comisia nu-i va pune frână, Italia va subjuga Uniunea Europeană”, întrucât încălcarea regulilor „ar deschide poarta şi altor ţări” care intenţionează să facă la fel.

Moscovici: „UE poate face implozie din cauza lui Salvini, Le Pen şi Orban”

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 octombrie 2018, 07:52

„Uniunea Europeană poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extremă dreaptă”.

Într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, i-a atacat din nou pe populişti. Joi, după ce a catalogat guvernul italian ca fiind ”xenofob şi eurosceptic”, comisarul european a divulgat numele politicienilor care ar putea destabiliza Bruxelles-ul la viitoarele alegerile europene: „Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. După care a atacat din nou guvernul Conte: ” Cei doi viceprim-miniştri italieni (Salvini şi Di Maio, n.r.) sunt fiii inegalităţilor şi diferenţelor, care în nici un caz nu le justifică excesele”.

Chiar dacă afirmă că „nu e momentul să tergiversăm sau să dăm înapoi” pentru a salva Europa, în interviul acordat ziarului Le Monde, Moscovici anunţă că nu va candida la alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, nu ezită să critice Partidul Socialist European  (PES) vinovat, în opinia sa, de faptul că „nu realizează provocarea existenţială cu care se confruntă Europa”. „Pentru prima dată în istoria sa, existenţa Europei este ameninţată: poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extrema dreaptă, Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. Motiv pentru care lansează un apel la toate celelalte forţe politice pentru a opri partidele populiste: „Într-un astfel de moment trebuie să promovăm unitatea unei Europe mai puternice, şi mai integrată. Nu este momentul potrivit pentru a da înapoi sau a tergiversa”.

”Nu ne putem uita la Jean-Luc Melenchon, care are accente naţionaliste şi contestă tratatele europene şi la amicii mei socialişti şi progresişti precum Antonio Costa (premierul portughez), Pedro Sanchez (premierul spaniol) sau Alexis Tsipras (premierul elen) – susţine Moscovici – nu este nici aceeaşi stângă şi nici aceeaşi Europă”.  Potrivit Comisarului European pentru afaceri economice, Partidul Socialist European nu şi-a clarificat încă poziţia: „Este într-adevăr un partid puternic pro-european sau este un partid euro-ezitant?”, întreabă tendenţios Moscovici.

Comisia Europeană anunţă măsuri pentru reducerea fraudării TVA

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 octombrie 2017, 09:40

Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit

Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.

Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.

Fraudă transfrontalieră03

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.

Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.

Registru unic al deciziilor fiscale transfrontaliere

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 ianuarie 2017, 11:30

Începând cu 1 ianuarie 2017, statele membre au obligația de a face schimb automat de informații cu privire la toate noile decizii fiscale transfrontaliere pe care le eliberează. Acest lucru se va realiza prin intermediul unui depozit central, accesibil tuturor țărilor din UE.

Comisarul Pierre Moscovici: „Odata cu schimbul automat de informatii, toate statele membre vor trebui sa furnizeze detalii celorlalte state membre privind toate deciziile fiscale transfrontaliere, asta in mod sistematic .

Lucrurile vor fi cat se poate de simple, totul are loc automat. De asemenea informatiile care trebuie sa faca obiectul acestui schimb vor fi predefinite si vor fi suficiente pentru a permite unui stat sa evalueze daca aceasta decizie fiscala este relevanta si va fi destul de simplu de a evita povara administrativa prea mare. Daca dupa acest schimb de informatii initial, un stat membru considera ca are nevoie de mai multe informatii le poate cere si ca urmare, guvernele vor fi mai constiente de propriile venituri si vor fi mai in masura sa reactioneze”

La fiecare șase luni, autoritățile fiscale naționale vor trimite către depozitul central un raport care include lista tuturor deciziilor fiscale transfrontaliere pe care le-au emis. Alte state membre vor fi apoi în măsură să verifice respectivele liste și să solicite statului membru emitent informații mai detaliate în legătură cu o anumită decizie. Acest prim schimb ar trebui să aibă loc până la data de 1 septembrie 2017 cel târziu.

Directiva prevede crearea unui registru central securizat de stocare a informațiilor schimbate. Registrul va fi disponibil pentru toate statele membre. Acesta va fi, de asemenea, pus la dispoziția Comisiei Europene, dar numai în măsura în care este necesar pentru a monitoriza aplicarea corectă a noilor norme de către statele membre.

În momentul în care informațiile sunt introduse în baza de date, acestea vor fi disponibile pentru consultare . Statele membre care primesc informațiile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a solicita informații suplimentare.

Registrul ar trebui să devină operațional până la 1 ianuarie 2018 și, până la data respectivă, statele membre vor face schimb de informații prin intermediul unei rețele securizate .

Introducerea schimbului obligatoriu si automat  de informații predefinite referitoare la deciziile fiscale în avans ar trebui, , să ducă la creșterea eficienței colectării veniturilor în statele membre, sa reduca evaziunea fiscala ,sa creasca  transparenta in practicile de impozitare transfrontaliera, sa ofere  posibilitati ptr statele membre de a detecta eventualele abuzuri din partea intreprinderilor,lsa asigure  conditii de concurenta echitabile ptr intreprinderi.

Produsul intern brut în zona euro a crescut în trimestrul al doilea al acestui an cu 0,3%

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2016, 10:30

Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.

Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.

Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană  a  previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:

Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.

Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016,  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).

Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.

Spania și Portugalia, primele țări care riscau să fie amendate pentru derapaj bugetar, au fost iertate!

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2016, 10:30

Decizia de a anula amenzile date Spaniei și Portugaliei pentru deficit bugetar excesiv, luată de Consiliul ECOFIN, a fost salutată de Comisia Europeană.

Aceasta, de altfel, făcuse recomandări în acest sens, încă din luna iulie, bazându-se pe faptul că ambele țări au depus eforturi în ultimii ani, au implementat reforme structurale și și-au consolidat finanțele publice.

Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, spunea atunci că nu prin pedepse vor fi rezolvate problemele celor două state:

Chiar și sancțiuni simbolice nu ar corecta trecutul și nu ar fi înțelese, cred, de oamenii care au făcut sacrificii enorme în ultimii ani. Și nu am stabilit că abordarea punitivă este cea mai potrivită într-un moment în care oamenii sunt sceptici în Europa.

Deficitul public al Spaniei era, în 2015, de 5,1% din PIB, iar cel al Portugaliei de 4,4% din PIB, ambele depășind plafonul de 3% din PIB, prevăzut de Pactul de stabilitate și dezvoltare .

Hotărârea de ieri a Consiliului respectă întocmai recomandările Comisiei Europene și stabilește noi termene limită pentru atingerea țintelor fiscale.

Astfel, Spania trebuie să-și reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2018, în vreme ce Portugalia are ca țintă atingerea a 2,5% din PIB până la sfârșitul anului viitor.

Până pe 15 octombrie, cele două state vor prezenta un raport privind planul de reducere a deficitului la nivelul cerut de UE.

Creșterea economică în Uniunea Europeană rămâne moderată

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:30

Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei ritmul de creștere economică va fi diferențiat de la stat la stat. Facilitarea și ieftinirea accesului la finanțare contribuie la creșterea investițiilor în Uniunea Europeană. Creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor contribuie la creșterea consumului, respectiv a economiei. O analiză economică la nivelul Uniunii arată o creștere economică moderată în anul acesta și puțin mai crescută pentru anul viitor.

Prețul petrolului, un element de reglare al politicii bugetare în zona euro, este de așteptat ca în a doua jumătate a anului în curs să mai crească. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat :

Prognoza economică ne conduce către 5 lecții.

Creșterea economică se va menține în 2016 și 2017 la un nivel similar cu cel al anului trecut. Adică va fi o creștere constantă. După o creștere economică de 1,7% în 2015 în zona euro, anul acesta va fi de 1,6 iar anul viitor de 1,8%. La nivelul Uniunii acestea vor fi de 1,8 respectiv 1,9 % în 2016 și 2017 comparativ cu 2% în 2015.

A doua observație. Această performanță economică se va menține în ciuda unor factori precum prețul petrolului și valoarea monedei euro mai scăzute și a unui context deteriorat pe plan internațional. Această performanță generează încredere dar trebuie să ne adaptăm politicile bugetare noilor situații.  

A treia lecție. Creșterea economică susținută se datorează consumului la nivelul Uniunii și al investițiilor. Investițiile au intrat pe un parcurs de revenire în acest an ce va continua și anul viitor.

În al patrulea rând este vorba despre șomaj. Deși disparitățile de pe piața muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea la 8,5 % în 2017 ceea ce este o previziune pozitivă dar prea lentă în comparație cu așteptările la nivelul societății. Din fericire revenirea economiei este completată de a lărgire a paletei de venituri a angajaților.

Și, în ultimul rând, se preconizează că deficitul public consolidat atât în zona euro cât și în UE va continua să scadă în acest an și anul următor ca urmare a creșterii economice și a ratelor scăzute ale dobânzii. Deficitul și datoria publică vor ajunge sub 2% în Uniune în 2017.

Exporturile din zona euro, mai slabe decât în ultimii ani, sunt încă o povară pentru economia europeană. Creșterea va depinde așadar de cererea internă unde se așteaptă ca investițiile să crească anul viitor iar consumul privat să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflației va încetini creșterea venitului real. Scăderea deficitului bugetar și a datoriilor va permite o reorientare a fondurilor către interesul public.

Scandalul dosarelor Panama obliga Comisia europeana sa reactioneze

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 aprilie 2016, 10:37

Scandalul dosarelor Panama continua sa starneasca, la mai bine de o saptamana de la primele dezvaluri, reactii din partea opiniei publice si a decidentilor politici.

Companiile multinationale ar trebui sa publice informatii detaliate despre profiturile si taxele inregistrate in paradisuri fiscale, propune Comisia europeana care estimeaza ca aceasta practica priveaza bugetele statelor membre ale Uniunii europene de peste 7o de miliarde de euro anual.

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici a pledat ieri in sesiunea plenara dedicata acestui subiect in favoarea inaspririi legislatiei impotriva celor ce folosesc paradisuri fiscale pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Comisarul european pentru justitie, Vera Jourova spune ca exista o directiva europeana in acest sens din decembrie 2o14 ale carei prevederi trebuie transpuse in legislatiile nationale si implementate pana la sfarsitul acestui an

“Trebuie sa punem in practica un numar de masuri pentru a asigura autoritatilor puteri sporite in lupta contra spalarii banilor si pentru a fi siguri ca tranzactiile asupra carora exista suspiciuni sunt raportate. Iar Comisia europeana este gata sa furnizeze tot sprijinul necesar pentru transpunerea acestor masuri iar au sunt intr-un contact intens cu omologii mei din statele membre pe acest subiect”

Inițiativă a Comisiei Europene pentru reglementarea TVA

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 13 aprilie 2016, 8:50

Comisia Europeană a prezentat un plan de creare a unui sistem de taxare mai simplu și mai puțin vulnerabil la fraudă.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) reprezintă o sursă importantă de venituri fiscale pentru statele membre, însă, există o mare diferenţă mare  între veniturile preconizate şi veniturile încasate. Tocmai de aceea, iniţiativa Comisiei Europene are în vedere recuperarea acestor bani pentru a putea fi investiți apoi în creșterea economică și în crearea de noi locuri de muncă.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: „În sistemul actual, sarcina administrativă pentru o tranzacție intracomunitară este cu 11% mai mare decât pentru tranzacția internă. Acum, în contextul unei piețe integrate moderne, această situaţie  nu are sens. Dorim să punem capăt acestor costuri, dorim să propunem un sistem unic și simplificat pentru întreprinderi. Practic, statele membre ar face toate declarațiile în materie de TVA către autoritatea națională de impozitare și le-ar transmite apoi sau ar rambursa TVA-ul în alte state membre, economisind astfel  timp și bani, e vorba de aproximativ 1 miliard de euro.”

Planul de acțiune stabilește calea de urmat pentru modernizarea normelor în materie de TVA, respectiv: principiile- cheie pentru un sistem european unic privind Taxa pe Valoarea Adăugată, măsuri pentru  combaterea fraudei fiscale şi o simplificare a normelor TVA pentru comerțul electronic.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: “Comisia Europeană a făcut pași importanţi spre creșterea transparenței fiscale. Lucrăm pe trei paliere:  în primul rând prin creșterea transparenței fiscale în cadrul UE, între statele membre, cu schimbul automat de informații referitoare la hotărârile fiscale.  Apoi între întreprinderi și administrațiile naționale incluse în pachetul nostru din ianuarie și, săptămâna viitoare, prin raportările de ţară.”

În temeiul noilor norme, tranzacțiile transfrontaliere ar continua să fie impozitate  la cotele stabilite de statele membre, iar încasarea impozitelor s-ar face într-un sistem mai puțin vulnerabil la fraudă. În același timp, ar urma să fie implementat un portal web la nivelul UE, care să ajute  întreprinderile să încaseze mai simplu  Taxa pe Valoare Adăugată, iar  statele membre să colecteze, la rândul lor,  mai eficient veniturile.

De asemenea, Comisia Europeană vrea să acorde mai multă autonomie statelor membre pentru a-și alege propria politică privind cotele TVA şi să revizuiască periodic lista de bunuri și servicii care pot beneficia de cote reduse.

Provocările cu care se confruntă statele membre în atenția CE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 martie 2016, 10:57

Provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre se află în atenția Comisiei Europene.

Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară.
Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că rapoartele prezentate de Comisie oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat că analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale.

Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, spre exemplu în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente, a arătat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis:

„Este important să urmărim nu doar performanțele fiscale ale statelor membre, ci și performanța macroeconomică. Pentru că problemele macroeconomice din statele membre tind să agraveze problemele fiscale și, de asemenea, apar efecte în spirală, adică problemele dintr-o țară pot crea probleme într-o altă țară. De aceea, monitorizăm performanța macroeconomică a statelor membre.”

Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale. De asemenea, rapoartelevor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.

În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. Astfel, în luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Totodată, comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele și cu partenerii sociali.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat.

Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis:

„Deci noile categorii de dezechilibre macroeconomice (PDM), sunt: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective. Ei bine, în acest stadiu nu pot face nicio previziune privind deciziile Comisiei Europene în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice pentru că acestea se vor lua în următoarele săptămâni.”

Merită menționat că publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei.

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 februarie 2016, 13:00

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii ce i se cuvin. Pe scurt, sistem fiscal transparent!

Este unul din scopurile Comisiei Europene care face pas după pas pe drumul spre atingerea lui.

Cel mai recent succes a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute când a fost semnat, cu Andorra, un nou acord care vizează îmbunătățirea respectării legislației fiscale europene de către deponenți privați.

Acesta prevede schimburi automate de informații între părți, fapt care va face imposibilă ascunderea în această ţară a fondurilor nedeclarate de către cei care încearcă să înşele legea.

Ministrul de finanţe olandez, preşdintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a fost cel care a semnat, din partea Uniunii, acest acord, considerat instrument extreme de eficient în lupta contra evaziunii fiscale: „Instrumentele fiscale ale uniunii Europene devin eficiente doar atunci când nu oferă portiţe care să poată fi folosite de planificatorii fiscali pentru a ocoli impozitarea.

Acest acord va permite umplerea golurilor rămase în domeniul schimbulrilor de informaţii în scop fiscal şi va menţine consecvenţa normelor aplicate în şi în afara Uniunii Europene.

Acordul de astăzi arată că statele membre, pe de-o parte şi Andorra, de cealaltă parte, nu sunt doar politic determinate să promoveze competiţia dreaptă în domeniul fiscal, ci sunt şi gata să acţioneze.”

Prezent la ceremonie, comisarul european Pierre Moscovici a semnat şi el acest acord despre care este sigur că va creşte transparenţa fiscală:

Transparenţa este cheia pentru a ne asigura că fiecare guvern poate colecta taxele ce i se cuvin şi fiecare cetăţean plăteşte cinstit impozitele. Este unul dintre cele mai importante instrumente pe care le putem dezvolta pentru a asigura o taxare corectă.

Acordul de astăzi îi va scoate în evidenţă pe cei care încearcă să scape de impozite prin ascunderea banilor lor peste hotare.

Autorităţile fiscale europene şi cele din Andorra muncesc împreună într-un spirit deschis, cu încredere reciprocă, depun un efort comun pentru a eradica frauda fiscală.

Felicit cu multă căldură Andorra pentru pasul important pe care l-a făcut astăzi. “

Potrivit acordului încheiat vineri, 12 februarie, statele membre şi Andorra vor face schimb de informaţii referitoare la numele, adresele, datele de identificare fiscală şi datele de naştere ale persoanelor cu conturi în ţările respective, precum şi date despre situaţia lor financiară. Aceasta va permite ambelor părţi să identifice evazioniştii fiscali sau tentativele de fraudă, în conformitate cu regulile sporite de transparenţă convenite de ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi cu noile standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale G20, privind schimbul automat de informaţii.

Acorduri asemănătoare au fost semnate anul trecut de Uniunea Europeană cu Elveţia, cu Liechtenstein şi cu San Marino.

De asemenea, sunt finalizate negocierile pentru parafarea unui acord similar cu Monaco .

Acordul Uniunea Europeană- Andorra intră în vigoare pe 1 ianuarie 2017.

La Buruxelles au fost date publicităţii previziunile economice de iarnă

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 februarie 2016, 10:10

La Buruxelles au fost date publicităţii previziunile economice de iarnă ale CE. Acestea indică faptul că perspectivele creșterii globale nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă, dar şi că riscul ca anul acesta creșterea economică să se dovedească a fi mai slabă decât se preconizase, în principal din cauza unor factori externi.

Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: Dacă privim lucrurile obiectiv, economia europeană beneficiază, în continuare, de o serie de factori pozitivi,cum ar fi scăderea preţului petrolului, cursul de schimb al Euro relativ scăzut, lucru bun pentru exporturile noastre industriale, relaxarea cantitativă a Bancii Centrale Europene. Toti acesti factori au stimulat exporturile şi consumul privat, condiţii prielnice care, probabil, vor fi din ce in ce mai puternice şi vor dura ceva mai mult timp decât anticipasem anterior.

Se așteaptă ca, până în 2017, economiile tuturor statelor membre să se extindă. Cu toate acestea, vor continua să existe diferențe considerabile între ratele de creștere a PIB-ului, atât din cauza caracteristicilor structurale, cât și a diverselor poziții ciclice. Pe de altă parte, riscurile la adresa economiei devin din ce în ce mai pronunțate, noi provocări făcându-și apariția: încetinirea creșterii economice a Chinei și a altor economii de piață emergente, scăderea în intensitate a comerțului mondial, precum și incertitudinea geopolitică și politică.

Factorul central negaticv este încetinirea economiilor emergente, de altfel, trebuie sp fim lucizi, riscurile din economia mondială au crescut în mod semnificativ şi acesta este punctual esenţial al previziunilor de iarnă. Consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creşterii, mulţumită imbunătăţirii pieţei de muncă, creşterii venitului mediu disponibil pentru gospodării şi inflaţiei care rămâne foarte scăzută. Consumul public a fost mai ridicat decât cel prevăzut anul trecut, lucru care ar trebui să contribuie la susţinerea creşterii. Mai rămâne un punct slab care se menţine şi anume investiţiile nu stimulează încă foarte bine creşterea economică, dar condiţiile sunt acum favorabile pentru stimularea investiţiilor şi a economiei.

Aceste previziuni țin seama de toate datele și factorii relevanți disponibili, inclusiv de ipotezele privind politicile guvernamentale, de până la 22 ianuarie 2016, inclusiv.
Comisia își va actualiza previziunile economice în mai 2016.

CE a publicat noi propuneri de combatere evaziunii fiscale în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2016, 09:05

Comisia europeana a publicat noi propuneri de combatere a acestui fenomen în spatial comunitar.

Printr-un nou pachet legislativ, Comisia Europeană propune un răspuns coordonat la nivelul UE care vizează alinierea legislaţiilor fiscale naţionale, în scopul de a contracara eficient practicile fiscale agresive ale companiilor mari.

Acest demers este un pas important pentru crearea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile și pentru o impozitare mai corectă și mai eficace pentru toți europenii.

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici declara că lupta împotriva evaziunii fiscale va conduce la mai multă echitate şi justiţie socială dar şi la mai multă eficacitate economică.

În opinia lui Moscovici, evaziunea fiscală are un cost, nu este o realitate artificială sau o judecată de valoare. Acesta a explicat că potrivit estimarilor recente facute de Parlamentul European, în fiecare an se pierd între 50 şi 70 de miliarde de euro din cauza fenomenului de evaziune fiscală.

Este vorba de o sumă de cinci ori mai mare decât cea a fondurilor alocate pentru gestionarea crizei migranţilor în 2015-2016.
Aceşti bani ar putea fi folosiţi în domenii importante, mai spunea Pierre Moscovici „Sunt bani pierduţi pentru creşterea economică, pentru serviciile publice, bani în minus pentru spitale, scoli, transport, sănătate, justiţie, lupta împotriva terorismului. Acest lucru creează un deficit care trebuie acoperit în mod inechitabil de cetăţeni printr-o impozitare mai ridicată. Pentru că ce nu plăteşte unul va trebui să plătească altcineva şi e o povară şi pentru companiile care îşi plătesc impozitele corect şi care suferă direct şi incorect în urma unei concurenţe neloiale. Întreprinderile locale europene suportă estimarilor Comisiei europene o sarcină cu 30 % mai ridică faţă de multinaţionale din cauza transferurilor de profituri. Şi exact impotriva acestui fenomen încercăm să luptăm cu aceste măsuri.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici. Pachetul aprobat permite să se reechilibreze jocul fiscal în Europa şi închide anumite circuite propice evaziunii fiscale.

Aceste măsuri vor garanta că multinaţionalele se vor supune aceloraşi reguli şi cote ca şi celelalte întreprinderi care funcţionează în Uniunea Europeană.

Comisarul Moscovici a precizat că pachetul propune masuri concrete pentru a împiedica companiile să-şi exporte profiturile către paradisuri fiscale.

De asemenea, aceste măsuri vor acţiona pentru a le împiedica pe companii să profite de pe urma inegalităţilor dintre legislaţiile naţionale, care astăzi permit să-şi reducă în mod necuvenit impozitele.

Pachetul are la bază cei trei piloni din agenda Comisiei pentru o impozitare mai echitabilă.
Este vorba despre asigurarea unei impozitări eficace în UE, creșterea transparenței fiscale, precum şi asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Propuneri legislative din acest pachet vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare și Consiliului UE pentru adoptare.

Consiliul și Parlamentul ar trebui să aprobe și Recomandarea privind tratatele fiscale, iar statele membre ar trebui să o respecte atunci când își revizuiesc aceste acorduri.

De asemenea, statele membre ar trebui să se pună de acord în mod oficial cu privire la noua strategie externă și să decidă cum pot să o pună în aplicare cât mai rapid, după ce va fi aprobată de Parlamentul European

Moscovici: să îmbinăm stabilitatea financiară cu protecția gospodăriilor vulnerabile

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 11:00

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici spune ca ceea ce conteaza in primul rand este faptul ca reuniunea a putut avea loc, in contextul atentatelor de la Paris si a anchetelor din Franta si Belgia. In acelasi timp e important ca viata sa continue, sa aratam ca nu ne lasam intimidati si ca nu ne este frica, mai spune Moscovici.

In privinta Greciei, sunt vesti bune, s-au facut progrese in ultimele saptamani

“Mai intai, finalizarea primelor masuri a fost posibila mai ales datorita unui acord echilibrat cu bancile in privinta executarii silite a datornicilor. Este necesar sa imbinam stabilitatea financiara cu protectia gospodariilor cele mai vulnerabile. Cred ca am ajuns la un bun acord in acest sens. Apoi, sunt de asemenea progrese referitor la subiectul recapitalizarii principalelor banci din sectorul privat”.

In Italia sunt reforme importante si tara a iesit din recesiune. Dar guvernul italian cere mai multa flexibilitate, atat in privinta reformelor sociale cat si a investitiilor si a refugiatilor.

Cipru si Grecia nu au nevoie sa prezinte proiecte de buget deoarece in cele doua tari sunt in curs de implementare programe de ajustare macroeconomica iar politica lor fiscala este controlata in cadrul acestor programe.
Portugalia inca nu a prezentat un proiect de buget. Este de asteptat ca statele membre sa tina cont de rezultatele evaluarii cand vor adopta bugetele nationale pentru anul urmator.

Previziunile economice de toamnă indică redresarea în toate statele membre

Publicat de Monica Slavici, 6 noiembrie 2015, 09:18

România îşi va menţine creşterea şi anul viitor, datorită relaxării fiscale şi creşterii consumului. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vine cu veşti bune şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi evoluţia şomajului.

Grecia face progrese, cu unele rezerve, a declarat comisarul Moscovici, ieri, la Atena

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2015, 09:46

Comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Pierre Moscovici a declarat ieri că Grecia dă semne de progres în domeniul reformelor , dar, mai sunt ” trei sau patru ” probleme trebuie să fie rezolvate în negocierile cu Atena .

Dezacordurile dintre Grecia si creditorii sai se refera la modul de rezolvare a creditelor neperformante și găsirea unor surse suplimentare de venituri . Aceste dezacorduri stau în calea Greciei pentru a primi o sumă de trei miliarde de euro restanță de la o tranșă inițială de ajutor în valoare de 26 de miliarde de euro . Sumă totală de salvare a Greciei ajunge la 86 de miliarde de euro .
Grecia încearcă să echilibreze nevoia băncilor de a face față creditelor neperformante cu asigurările că acțiunile nu vor compromite mii de proprietari de case care sunt în întârziere cu plata ipotecilor .
Pierre Moscovici :
Este important să stabilim reperele până la sfârșitul săptămânii și să concluzionăm, împreună cu primul ministru, unde trebuie să venim cu îmbunătățiri. Sunt încrezător că eforturile pozitive ale celor două părți, vor duce la găsirea unui compromise. Este un moment bun pentru Grecia, acum.
Luni va avea loc o reuniune a miniștrilor de finanțe zona euro, Eurogrup, care va stabili dacă Grecia a îndeplinit condițiile pentru a debloca suma restantă.

Uniunea Europeană stabileşte noi reguli de protecţie pentru cei care rezervă online pachetele de vacanţă

Publicat de Monica Slavici, 27 octombrie 2015, 09:24

Mai multe informaţii, Cristina Ion, Bfm

Propunerea legislativă privind pachetele de vacanţă, agreată deja de Consiliul Europei şi aprobată de acesta la 18 septembrie, va actualiza legislaţia Uniunii Europene în acest domeniu, care datează din 1990.
De atunci, zborurile ieftine şi vânzările pe internet s-au intensificat, modificând substanţial obişnuinţele de planificare şi achiziţionare a vacanţelor. Noua legislaţie se va aplica unui număr de 120 milioane de consumatori care preferă să rezerve online pachetele de călătorie
Directiva actualizată, care urmează să fie supusă votului astăzi în cadrul Parlamentului European, îi asigură pe turişti că nu vor rămâne blocaţi în cazul în care un operator de transport aerian sau de călătorie dă faliment, protejează cumpărătorii împotriva creşterilor de preţuri sau modificărilor în orarul curselor aeriene şi specifică drepturile acestora în situaţii neprevăzute.
Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare a precizat
“Sunt de accord cu cei care au spus că trebuie sa discutăm mai mult despre turism şi să adaptăm oferta la noua eră digitală în care trăim. Vă mulţumesc pentru sprijinul manifestat în cadrul dezbaterii de astăzi. După votul final, Comisia Europeană va trebui să se se asigure că noua directivă va fi transpusă la timp şi în mod corect de statele membre oferind în acelaşi timp sprijin şi asistenţa acestora.”
Noua directivă dă posibilitatea anulării unui contract pentru un pachet de vacanţă dacă preţul creşte cu mai mult de 8% înainte de plecare.
De asemenea, turiştii vor primi informaţii clare privind contractul şi compania care îşi asumă responsabilitatea dacă ceva nu merge bine.
Organizatorul unei călătorii va fi obligat să asiste turiştii aflati în dificultate, de exemplu cu informaţii privind serviciile medicale şi asistenţă consulară şi să ajute la planuri alternative de călătorie.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:20

Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut, în urma summit-ului maraton, care a avut loc la Bruxelles.

Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summit-ul zonei euro, obligă Grecia să aprobe și să aplice, într-un timp record, reforme vitale pe care le-a tot amânat de-a lungul vremii și să accepte mai multă supraveghere din partea creditorilor internaționali.

“Încrederea a fost o problemă-cheie, dar, de asemenea, am lucrat din greu la o serie de măsuri în ceea ce privește reforma, situația fiscală, problemele legate de datorii și necesitățile de finanțare. Am fost de acord în majoritatea cazurilor și am analizat efortul suplimentar pe toate părțile astfel încât Grecia să revină înapoi pe pistă“,

a declarat președintele Eurogrupului, Jeroen Deisalblum care a fost reales în aceasta funcție.

Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri economice și financiare, Impozitare și vamală, a declarat că este încântat că va lucra împreună cu președintele Eurogrup încă doi ani și jumătate:

“Este o recunoaștere a muncii, precise, liniștite, inteligente și extrem de eficiente, depuse în special în ultimele luni în acordul cu Grecia și cred că acest acord se datorează mult Eurogrupului și președintelui său.”

Guvernul de la Atena trebuie să decidă asupra schimbărilor legislative urgente, iar după ce acestea vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata instituțiile – Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana și Mecanismul Economic Social – să negocieze cu Grecia un nou memorandum de înțelegere, care să grupeze condițiile unui al treilea program de asistență financiară.

Un împrumut de pânã la 86 miliarde de euro va fi disponibil pentru Grecia in urmatorii trei ani.

Astăzi are loc reuniunea miniștrilor de finanțe din toate cele 28 de state membre, iar pe agendă figurează și situația din Grecia.

Plan de acțiune privind impozitarea echitabilă a întreprinderilor din UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iunie 2015, 09:45

Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă a întreprinderilor face parte din agenda Comisiei Europene de combatere a evaziunii fiscale şi de creștere economică în Europa. Acțiunile-cheie includ relansarea bazei fiscale comune a firmelor și reglementări privind garantarea unei impozitări acolo unde sunt generate profiturile.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă susţine că impozitarea întreprinderilor din UE necesită o reformă radicală. Iată şi de ce: ”Constatăm că piaţa noastră internă are neajunsuri pe plan fiscal. Vreau să vă dau ca exemple două situaţii inacceptabile, care apar într-un spaţiu atât de bine integrat cum este Uniunea Europeană.

În primul rând, nu mai putem să tolerăm ca anumite întreprinderi şi, de multe ori, cele mai prospere să scape de contribuţiile fiscale fiind încurajate de anumite prevederi. Este de- a dreptul inechitabil pentru că atunci povara cade asupra cetăţenilor europeni şi asupra celorlalte întreprinderi care trebuie să suporte o sarcină fiscală mai mare. Este inacceptabil şi din punct de vedere social. Situaţia este ineficientă pentru că ea reduce încasările statelor membre şi stabilitatea acestora. De asemenea, situaţia este nesustenabilă pentru că practicile abuzive şi această preocupare de a găsi regimul fiscal cel mai favorabil subminează politicile care ar permite creşterea economică.

Cel de-al doilea exemplu este al întreprinderilor care desfăşoară activităţi în mai multe state membre şi care ar trebui să beneficieze de facilităţi pe piaţa internă, dar se lovesc, în continuare, de obstacole, de proceduri greoaie, legate de diferenţele care există între cele 28 de sisteme naţionale. Se confruntă, de asemenea, cu dubla impunere şi cu problemele de arbitraj în ceea ce priveşte chestiunile fiscale între jurisdicţii.”

Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele firme se folosesc de naționale pentru a nu plăti obligațiile fiscale care le revin în interiorul UE, Astfel statele membre pierd venituri la buget, cetăţenii sunt tot mai împovăraţi, iar între firmele care plătesc impozite şi cele care nu plătesc este o concurenţă neloială.

Pentru a obține răspunsuri la întrebarea dacă întreprinderile ar trebui să facă publice sau nu anumite informații fiscale, Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, o consultare publică.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:35

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg fără să ajungă la un acord privind soluţionarea crizei datoriei cu care se confruntă Grecia.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au solicitat guvernului de la Atena să accepte pachetul de reforme impus de creditori, astfel încât să evite o intrare la sfârşitul lunii în incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mai are încă speranţe că se poate ajunge la un acord.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a lansat un apel autorităților elene să revină „cu seriozitate la masa negocierilor” pentru a evita o soartă care ar fi catastrofală.

“Știam cu toții că această întâlnire va fi dificilă, dar am sperat, de asemenea, să fie utilă, să ne aducă mai aproape de o soluție. De aproape cinci luni discutăm cu guvernul grec, iar Comisia Europeana are un singur obiectiv – Grecia să devină puternică, prosperă, capabilă să genereze locuri de muncă și o creștere economică durabilă, lucruri de care cetățenii săi au nevoie. O Grecie care își respectă angajamentele și rămâne ferm ancorată în zona euro.”

Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că Grecia riscă să rateze la 30 iunie achitarea unui împrumut către fond și să intre în incapacitate de plată în raport cu acesta. Începând din acel moment, regulile FMI îi interzic să facă orice fel de plăți, cu excepția cazului în care întârzierile sunt achitate între timp.

Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles, a anunțat, Donald Tusk. „Este timpul să discutăm urgent despre situația din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat președintele Consiliului European după eșecul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Eurogrupului și creditorilor Greciei.

Plan de acțiune privind impozitarea mai echitabilă și mai eficientă a întreprinderilor din UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2015, 14:30

Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele întreprinderi exploatează măsuri naționale necoordonate pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale care le revin în UE. Acest lucru conduce la pierderi semnificative de venituri pentru statele membre, la o sarcină fiscală mai mare pentru cetățeni și la denaturări ale concurenței pentru întreprinderile care își plătesc impozitele.

Pentru a remedia această situație, planul de acțiune prezentat ieri stabilește o nouă abordare a UE privind o impozitare echitabilă și eficientă a întreprinderilor.

Acțiunile-cheie includ o strategie de relansare a bazei fiscale consolidate comune a întreprinderilor (CCCTB) și un cadru pentru garantarea unei impozitări efective în locul în care sunt generate profiturile.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:

Aceasta inițiativă unica poate îmbunătăți foarte mult mediul nostru de afaceri , ceea ce înseamnă mai multe investiții și crearea de locuri de muncă , prevenirea evaziunii fiscale cu succes și, în același timp, protejează piața noastră unică de factorii externi de erodare.

Comisia publică, de asemenea, o primă listă paneuropeană a jurisdicțiilor fiscale necooperante din țările terțe și a lansat o consultare publică pentru a evalua dacă întreprinderile ar trebui să facă publice anumite informații fiscale.

CE a publicat primul set de recomandări specifice de ţară de la instalarea Comisiei Junker

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 mai 2015, 12:00

Recomandările specifice de ţară anunţate ieri au fost „ croite”, după cum s-a exprimat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pe măsura provocărilor fiecărui stat membru.

Economia europeană s-a revigorat, dar acest aspect a fost favorizat de factori externi, temporari, precum preţul scăzut al petrolului. De aceea este important ca statele membre să menţină ritmul reformelor, aşa încât trend-ul pozitiv să se menţină, a mai spus Valdis Dombrovskis, declaraţie întărită de comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.

“Pachetul prezentat astăzi confirmă strategia economică a Comisiei. Cum revenirea economiei câştigă teren, Europa are nevoie de accelerarea reformelor structurale, a investiţiilor şi să menţină responsabilitatea fiscală. Acest triunghi este mai mult ca niciodată valid.”

Comisarul Pierre Moscovici

România a fost menţionată la capitole ce ţin de finalizarea programului de asistenţă financiară şi de limitarea abaterii standard de la obiectivul fiscal pe termen mediu pentru 2015 la maximum 0.25% din PIB.

De asemenea, ţara noastră trebuie să continue reformele pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului pe termen lung şi să adopte strategia naţională pentru reducerea abandonului şcolar.

Comisia Europeană a formulat recomandări pentru România şi în privinţa sistemului medical, afectat de probleme precum slaba finanţare şi lipsa resurselor.

Recomandările specifice de ţară ale Comisiei vor fi discutate şi supuse aprobării Consiliului European în luna iunie, urmând a fi adoptate apoi în Consiliul pentru Afaceri economice şi financiare.

Miniștrii de finanțe din zona euro au apreciat eforturile Greciei de a plăti datoriile

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 10:00 / actualizat: 13 mai 2015, 8:59

Miniştrii de finanţe din zona euro au salutat progresele înregistrate în negocierile dintre autorităţile elene şi creditori, însă au insistat asupra faptului că sunt necesare mai multe eforturi’ în vederea ajungerii la un nou acord.

Grecia mai are la dispoziţie maximum o lună pentru a-şi convinge partenerii că se poate încheia un nou acord de asistenţă financiară fără a exista posibilitatea ca statul elen să intre în incapacitate de plată. În joc sunt 7,2 miliarde de euro, fără de care Grecia nu şi-ar mai permite, din vară, să facă parte din zona euro.

Președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a apreciat că relațiile dintre Grecia și creditorii săi sunt constructive:

“Recunoaștem că negocierile au avansat, sunt mult mai eficiente, mai constructive, însă este nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la un acord global, iar Eurogroup-ul salută angajamentul Greciei de a accelera negocierile. Noi vom monitoriza situația și suntem gata să ne întâlnim cât mai curând cu putință. Sunt convins că vor face ceea ce trebuie și vor depune efort pentru a se încheia un acord la timp.”       

Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, a salutat „noul spirit”, dar și progresul realizat în ultimul timp și a constatat că a existat o „apropiere de poziții pe anumite probleme”, dar reforma pieței forței de muncă sau a pensiilor sunt încă domenii unde trebuie să se lucreze.

Grecia şi-a plătit ieri, cu o zi înainte de scadenţă, tranşa de 750 de milioane de euro pe care o datora Fondului Monetar Internaţional. Rambursarea a atenuat îngrijorările creditorilor europeni privind capacitatea de plată a statului elen.

Pierre Moscovici a prezentat la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru statele membre

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2015, 09:45

Pierre Moscovici, Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare a prezentat, ieri,la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru cele 28 de state membre. El a afirmat că este „Cea mai însorită primăvară, după mulţi ani, pentru economia UE”.

Economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al multor factori. Preţurile petrolului se menţin destul de scăzute, creşterea economică mondială este stabilă, moneda euro a continuat să se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile.

Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativă aplicată de Banca Centrala Europeană are un impact însemnat asupra pieţelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor şi la crearea unor aşteptări de ameliorare a condiţiilor de creditare. Întrucât în UE orientarea fiscala globală este în general neutră – nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare – politica fiscală sprijină, la rândul său, creşterea economică. În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale şi a Planului de investiţii pentru Europa.

Drept urmare, este de aşteptat ca PIB-ul real să crească în 2015 cu 1,8 % în UE şi cu 1,5 % în zona euro, cu puţin mai mult decât s-a preconizat în urmă cu trei luni. Pentru 2016, Comisia preconizează o creştere de 2,1 % în UE şi de 1,9 % în zona euro.

Cererea internă este principalul factor care contribuie la majorarea PIB-ului, fiind de aşteptat ca anul acesta consumul privat să se intensifice, iar anul viitor să aibă loc o relansare a investiţiilor.

De la debutul crizei și acest lucru este o veste foarte importantă, povara datoriei este, de asemenea, în scădere. Ponderea datoriei în PIB se estimează a fi atins punctul culminant în 2014, la 89% în UE și 94% în zona euro. Este de așteptat să scadă în acest an și chiar mai mult anul viitor.

Yanis Varoufakis, intrevedere cu comisarul european Pierre Moscovici

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2015, 10:00 / actualizat: 6 mai 2015, 9:34

Ministrul grec de externe, Yanis Varoufakis va merge la Bruxelles pentru o intrevedere cu comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici iar o alta delegatie elena se va deplasa la Frankfurt pentru a se întalni cu presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi.

Potrivit unor surse de la Bruxelles se pare ca Grecia si creditorii sai europeni au facut progrese in cadrul negocierilor derulate pe parcursul weekend-ului si exista semne încurajatoare referitor la reformele pe care Atena trebuie sa le puna in practica.

Grecia risca sa ramana fara finantare daca cele 2 parti nu vor ajunge la o întelegere asupra listei de reforme pe care Atena trebuie sa le adopte, cele mai sensibile subiecte fiind legate de pensii si de piata muncii.

Pe 12 mai, Grecia trebuie sa achite Fondului monetar international 75o de milioane de euro pentru a obtine deblocarea ultimei transe de 7,2 miliarde de euro din creditul pentru salvarea de la faliment.

Deznodamantul este asteptat cu o zi mai inainte, pe 11 mai cu ocazia reuniunii ministrilor de finante din zona euro, fapt confirmat si de purtatorul de cuvant al comisiei europene, Margaritis Schinas.

“Pot sa confirm ca grupul de la Bruxelles a lucrat pe parcursul weekend-ului si continua sa lucreze.. discutiile au fost constructive dar mai sunt inca multe de facut. Urmatoarea oportunitate pentru ca ministrii de finante sa ajunga la un acord va fi reuniunea Eurogrupului, pe 11 mai”(schinas)

Comisia Europeană a prezentat un ambiţios pachet de măsuri privind transparenţa fiscală

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 martie 2015, 08:07

Obiectivul acestuia este pe de o parte limitarea practicilor de aşa zisă „concurenţă fiscală” dintre ţările Uniunii Europene, pe de alta închiderea portiţelor legale existente, care permit marilor companii transnaţionale să-şi minimizeze impozitul prin manipularea datelor referitoare la profit.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Conform estimărilor manevrele fiscale practicate de marile corporaţii privează anual bugetele ţărilor membre ale Uniunii Europene de sume de ordinul miliardelor de euro. Aceste practici subminează distribuţia echitabilă a sarcinii fiscale şi contravin principiilor concurenţei loiale dintre actorii economici. Practic companiile transnaţionale se bazează pe diversitatea legislaţiei fiscale şi lipsa de comunicare din domeniu, plasându-şi profitul în mediul care le oferă taxarea cea mai convenabilă. Pot face acest lucru fără să comită o evaziune fiscală propriu-zisă, profitând pur şi simplu de lacunele reglementărilor existente şi lipsa unui schimb de informaţii eficient între autorităţile statelor membre.

Pachetul de măsuri privind transparenţa fiscală înaintat de Comisia Europeană îşi propune să corecteze cadrul legal de aşa manieră, încât toate ţările membre să dispună de informaţii la zi în ceea ce priveşte legislaţia fiscală a celorlalţi, pentru a-şi putea proteja propriile venituri.

Trebuie să refacem legătura dintre locaţia realizării profitului şi cea a taxării. Pentru aceasta statele UE trebuie să coopereze, să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare – spunea comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

„Odată cu introducerea schimbului automatic de informaţii, toate ţările membre vor trebui să-şi împărtăşească reciproc detaliile legate de taxarea transfrontalieră în mod sistematic, odată la trei luni.

Spre deosebire de actualele prevederi privind impozitarea – care în mod clar nu sunt suficiente – nu vor mai exista portiţe de scăpare sau căi de interpretare.

Informaţiile care trebuie împărtăşite vor fi predefinite. Ele vor fi suficient de cuprinzătoare pentru ca statele membre să-şi dea seama, dacă o anume reglementare fiscală le este semnificativă sau nu. Dacă după schimbul iniţial de informaţii una din ţările membre va considera necesar, va avea posibilitatea de a solicita date adiţionale. Ca rezultat, guvernele vor fi mai conştiente de efectele reglementărilor altora asupra propriilor venituri şi vor fi mai pregătite să reacţioneze.

O transparenţă sporită va duce la o supraveghere mai facilă cu beneficiile de rigoare”- a explicat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Comisia va analiza totodată oportunitatea instituirii unor noi cerinţe legate de transparenţă vizând companiile multinaţionale, va iniţia revizuirea Codului de Conduită privind Impozitarea Afacerilor şi – în colaborare strânsă cu Eurostat- va studia modalităţile de obţinere a unor informaţii mai exacte despre nivelul evaziunii fiscale şi a evitării taxării.

Ţările membre vor trebui să cadă de acord în privinţa pachetului până la finele acestui an, caz în care noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016

Comisia Europeană a prezentat ieri un pachet de măsuri destinate creşterii transparenţei fiscale în rândul întreprinderilor şi reducerii evaziunii fiscale în Europa

Publicat de Monica Slavici, 19 martie 2015, 10:32

Executivul comunitar estimează că evaziunea fiscală în rândul întreprinderilor privează bugetele publice ale statelor membre ale Uniunii Europene de miliarde de euro în fiecare an. De asemenea, evaziunea subminează repartizarea echitabilă a sarcinii între contribuabili şi concurenţa loială între întreprinderi. Întreprinderile profită de complexitatea normelor fiscale şi de lipsa de cooperare între statele membre pentru a-şi transfera profiturile şi a-şi reduce impozitele.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici, a declarat:

Este inacceptabil ca în fiecare zi să vedem noi societăţi cu ştiinţa de a-şi reduce impozitele, în ceea ce numim un regim agresiv de optimizare fiscală.Comisia consideră că este momentul să restabilim echitatea fiscală.

Statele membre vor fi obligate să facă schimb de informaţii în mod automat în ceea ce priveşte deciziile fiscale. Comisia propune stabilirea unui calendar strict: la fiecare trei luni, autorităţile fiscale naţionale vor fi obligate să trimită un scurt raport tuturor celorlalte state membre cu privire la toate deciziile fiscale transfrontaliere pe care le-au emis. Ulterior, statele membre vor putea sa solicite mai multe detalii cu privire la o anumită decizie.

Comisia speră că statele membre se vor pune de acord asupra propunerii privind deciziile fiscale până la sfârşitul anului 2015, astfel încât aceasta să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Ministrii de finante ai tarilor din zona euro au acceptat planul de reforme propus de Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2015, 09:27

Ministrii de finante ai tarilor din zona euro au acceptat planul de reforme propus de Grecia. Prin urmare programul de asistenta financiara care urma sa expire peste 3 zile a fost prelungit cu 4 luni.

Propunerile Atenei includ masuri de reformare a pietei muncii, de combatere a coruptiei si evaziunii fiscale precum si a contrabandei cu combustibili si tigari. Prin aplicarea lor grecii spera sa incaseze circa 7 miliarde de euro.

Lista de propuneri a guvernului de la Atena este suficient de cuprinzatoare, considera membrii eurogrupului dar trebuie completata si cu alte masuri de reforma. Comisia europeana agreeaza propunerile guvernului elen insa executivul de la Atena trebuie sa-si respecte promisiunile facute la Bruxelles cu ocazia ultimei reuniuni a eurogrupului. Vicepresedintele Comisiei europene pentru euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca lista este un punct de plecare valid pentru contunarea colaborarii iar comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici considera ca s-a evitat o criza dar mai raman de rezolvat numeroase provocari. Grecia trebuie sa gadeasca o solutie durabila a crizei datoriilor pana la sfarsitul lui aprilie, mai spune Moscovici. “Incheierea acordului nu este doar in interesul Greciei si al poporului elen ci si in interesul intregii zone euro si al cetatenilor europeni. Este un acord echilibrat. Acesta permite noilor autoritati elene sa implementeze schimbarile pe care vor sa le faca, aceasta este o parte a procesului democratic, mai departe grecii trebuie sa isi onoreze angajamentul.”

Urmatorul pas pentru ca prelungirea acordului de asistenta financiara acordat Greciei sa intre in vigoare este ca parlamentele statelor membre ale zonei euro sa ratifice decizia eurogrupului

La începutul lunii februarie a fost prezentat raportul privind previziunile economice de iarnă

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2015, 07:45

La începutul lunii februarie, la Bruxelles, a fost prezentat presei din capitala europeană raportul privind previziunile economice de iarnă cu trimiteri la performanțele viitoare ale statelor membre, dar și cele ale Uniunii Europene în ansamblu. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

În prezentarea sa, dar și prin răspunsurile la întrebările venite din partea jurnaliștilor, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, a conturat elementele economice definitorii ale Europei pentru următoarea perioadă. Ele sunt legate de creștere statele, de influențe limitate când se vorbește de evenimentele economice globale, cum este scăderea prețului țițeiului. Pierre Moscovici.

Revenirea treptată pe care am anticipat-o pentru Europa în 2014 a fost confirmată. Cu toate acestea, mai multe evenimente au intervenit și au dus la revizuirea ușor în sus a prognozelor noastre. Prețurile la petrol au scăzut brusc, euro s-a depreciat semnificativ, Banca Centrală Europeană a anunțat punerea în aplicare a unui nou program de a cumpărare de obligațiuni de stat, pentru a lupta împotriva inflației prea mici. Acești factori ar trebui să permită revenirea creșterii în UE și în zona euro în 2015 și 2016. Reducerea efectelor crizei, semnele de ameliorare pe piața forței de muncă, reformele structurale încep să dea roade, sunt toate elemente care vor consolida redresarea economică.

În procente, la nivelul Uniunii Europene, se estimează că, pentru prima dată după 2007, toate statele membre ar urma să înregistreze creştere economică în acest an, aceasta urmând să se accelereze în 2016. Pentru 2015, creşterea economică a UE şi a zonei euro este prognozată la 1,7%, respectiv 1,3%, urmând ca în 2016 să avanseze până la 2,1%, respectiv 1,9%. Un alt punct al prezentării a fost legat de sistemul bancar. Din nou, Pierre Moscovici

Revenirea sectorului bancar european și recuperarea consolidată sunt reflectate în condițiile de pe piață financiare, care s-au îmbunătățit și mai mult din toamna trecută. Împrumuturile bancare acordate sectorului privat continuă să fie slabe în zona euro, dar cu semne notabile de recuperare. Băncile apar acum într-o poziție mai bună pentru a sprijini creditarea, dar un nivel ridicat de credite neperformante rămâne o provocare în unele state membre. Relaxarea în continuare a standardelor de creditare și creșterea cererii de credite sugerează că, în 2015, creșterea creditării pentru corporațiile nefinanciare poate transforma pozitiv situația.

Legat de România, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică în 2015 până la 2,7%, faţă de avansul de 2,4% pe care îl preconiza în luna noiembrie. De asemenea, consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare a gospodăriilor, se mai arată în raportul Comisiei Europene.

Lituania a aderat la zona euro incepand cu 1 ianuarie 2015 si spera ca isi va spori astfel gradul de securitate

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:06

Lituania a devenit al 19-lea stat membru care a adoptat moneda euro. Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă. Peste 337 de milioane de europeni utilizează moneda unică, la 15 ani de la introducerea acesteia. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Finalizand adoptarea monedei unice europene de catre tarile baltice, dupa Estonia in 2011 si Letonia in 2014, Lituania se vede un simbol al integrarii economice si politice cu Occidentul, a declarat presedinta tarii, Dalia Grybauskaite, potrivit unui comunicat al Presedintiei. Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi monetare, a completat: Alăturîndu-se zonei euro a ales să facă parte din zona de stabilitate, securitate şi prosperitate. Lituania are un bilanţ de rezultate puternic, o politică fiscală de bună calitate, la fel ca şi reformele structurale care au înregistrat cele mai mari rate de creştere din Europa acompaniate de o scădere constatntă a şomajului. Ţara este bine poziţionată pentru a prospera în zona euro.
Moneda naţională, lita, este treptat înlocuită cu euro pe parcursul a două săptămîni, timp în care cele două monede circulă în paralel pînă la retragerea completă a litelor. Pregătirea minuţioasă face ca restul pentru cumpărăturile în lite să se poată primi în euro.
Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru Euro şi Dialog social, a declarat:
„Vreau să urez un călduros bun-venit Lituaniei în zona euro!
Aderarea Lituaniei semnifică încheierea parcursului de integrare a ţării baltice în nucleul politic şi economic al continentului nostru. Acesta este un moment simbolic pentru Lituania dar şi pentru zona euro însăşi care s-a păstrat stabilă, atractivă, capabilă să primească noi membri. Sunt convins că apartenenţa statului baltic la zona euro va întări economia din regiune făcînd-o şi mai atractivă pentru afaceri, schimburi comerciale, investiţii. Doresc să confirm, să reafirm efortul impresionant pe care le-au făcut guvernul şi poporul lituanian în continuarea crizei economice pentru a ajunge la stabilitate financiară, creştere economică şi, ca o consecinţă, să se integreze în zona euro ”
Desi o parte a populatiei se asteapta la scumpiri, ministrul de Finante, Rimantas Sadzius, a afirmat ca preturile nu vor creste cu mai mult de 0,2%-0,3% dupa trecerea la moneda euro.
Intrarea în zona euro a Lituaniei va influenţa sistemul de votare în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, Lituania s-a angajat să contribuie cu câteva sute de milioane de euro la fondul european de salvare, pentru susţinerea ţărilor îndatorate din sudul Europei.
Aderarea la zona euro conincide cu afirmarea importanţei rolului membrilor mai recenti ai UE cum ar fi alegerea ca preşedinte al Consiliului European a fostului premier polonez Donald Tusk sau cu preluarea, de la 1 ianuarie, a preşedinţiei semestrile a Uniunii Europene.de către Leton

Economia Uniunii Europene se reface lent cu o inflaţie scãzutã – aratã previziunile de toamnã ale Comisiei Europene

Publicat de Monica Slavici, 17 noiembrie 2014, 09:00

Creşterea produsului intern brut nu este spectaculoasã şi, de aceea, creşterea economicã rãmâne fragilã, mai ales în zona euro, spun aceste previziuni. Sperantele pentru o creştere economicã puternicã în Europa, sunt, însã, mai mari pentru 2015 şi 2016. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor Comisiei europene, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.

Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta toate datele in rubrica Euranet de astazi..

Noi măsuri împotriva fraudei şi evaziunii fiscale transfrontaliere în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 14 noiembrie 2014, 09:36

Uniunea Europeană ar trebui să fie ‘vârful de lance’ al luptei împotriva evaziunii și fraudei fiscale, a declarat noul comisar european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici.

Frauda și evaziunea fiscală au o dimensiune transfrontalieră importantă, iar lupta împotriva lor reprezintă un obiectiv major al strategiei Comisiei Europene în acest domeniu. Comisia a jucat un rol-cheie în cadrul Uniunii Europene, dar și la scară mondială pentru a le combate. Cooperarea cu șefii statelor lumii este esențială pentru a oferi o soluție eficientă la această problemă.

Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice și financiare a anunțat că s-au decis noi măsuri de transparență fiscală și evitarea legilor fiscale anticipate.

“Angajarea Comisiei Europene în lupta ămpotriva evaziunii fiscale nu este ceva nou, dar astăzi rezultatele sunt mai evidente ca niciodată.

Eficiența economică, justiția socială și concurența loială, iata 3 principii care susțin această luptă. Iar aceste principii se află în centrul acțiunilor noastre. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeana va continua cu ambiție și determinare în această perioadă.”

Este important de subliniat rolul statelor  membre. In cazul în care Comisia propune o inițiativă în lupta împotriva fraudei fiscale, numai statele membre au drept de vot. Este necesară conștientizarea și acceptarea din partea lor a planului de acțiune  în această direcție. Ca urmare a acceptării în unanimitate de statele membre trebuie să se țină cont de capacitatea acestora de a lua masurile ce se impun.

Comisia Europeană a prezentat ieri Previziunile economice de toamnă pentru anul 2014

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2014, 10:15

Creşterea globală a PIB a fost mult mai scăzută decât se aştepta, în prima jumătate a acestui an, a declarat vicepreşedintele Katainen.

Asta s-a datorat în principal slăbiciunii economiilor în curs de dezvoltare, dar şi tensiunilor geopolitice în creştere în Ukraina şi Orientul Mijlociu.
Previziunile pentru creşterea comercială au fost revizuite în jos, iar economia zonei euro se va extinde cu numai 0,8% în acest an, 1,1% anul viitor şi 1,7% în 2016.
Cum ar trebui acţionat, a punctat Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare:

Nu există un singur răspuns simplu. Redresarea economică încă se căzneşte să ia avânt, în mare parte din Europa; considerăm că este esenţial ca toate nivelele administraţiei să îşi asume răspunderile şi să mobilizeze politicile, atât pe partea de cerere, cât şi de ofertă, pentru a stimula creşterea şi ocuparea forţei de muncă.
Deci nu avem o soluţie simplă, un unic răspuns.Toate statele membre au nevoie de reforme structurale hotărâte, de politici fiscale credibile şi de susţinerea investiţiilor. Prima noastră prioritate, acum, este să stimulăm investiţiile, să declanşăm creşterea şi să o susţinem în timp.
Vom lucra în mare viteză, sub coordonarea vicepreşedintelui Katainen, pentru a aplica planul de investiţii de 300 de miliarde, anunţat de preşedintele Juncker.