Gurmanzii din toate colţurile ţării, sunt aşteptaţi la Festivalul Plăcintelor, din judeţul Bihor.
Cu această ocazie, mai mulţi locuitori din satele din zonă pregătesc mai multe feluri de plăcinte: inclusiv plăcinta tradiţională a zonei, „întorsură” cu brânză de vacă, de oaie, de capră, cu cartofi, cu dovleac, cu varză sau cu mere. La faţa locului se vor face şi demonstrații pentru cei care vor să cunoască tehnicile de pregătire a plăcintelor. De asemenea funcţionează trei ateliere demonstrative de meşteşuguri: fierărie, sculptură în lemn şi decoraţiuni.
Pe durata festivalului, se desfăşoară şi un program artistic susţinut de ansambluri folclorice.
Manifestarea are loc sâmbătă, între orele 14:00-17:00, în satul bihorean Briheni, comuna Lunca.
Aici gasiti cele mai gustoase preparate specifice Bucovinei, Maramuresului si altor zone ale tarii.
Placintele sunt atractia principala a targului insa cei interesati se pot delecta si cu alte produse, cum ar fi inghetata, ciocolata de casa, clatite, baclava, biscuiti, cornulete si nelipsitul kurtos, toate fiind preparate cu ingrediente naturale.
Pe langa deserturi, sunteti asteptati si cu mici, dar si cu alte preparate din carne.
Nu lipseste painea de casa coapta chiar in cuptoarele amenajate la fata locului.
Organizatorii au pregatit si un stand cu must proaspat preparat.
Sărbători prepascale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor reprezintă două momente dedicate zeului vegetaţiei, având în centrul atenţiei tinere fete.
(varianta audio a rubricii)
Cu numele de Lazăr sunt cunoscute trei personaje: Lazăr cel sărac, bolnav de lepră, uitat de toţi, inclusiv de fratele său bolnav şi al cărui suflet, după moarte, merge-n Rai; Lazăr, fratele Martei şi al Mariei, înviat de Iisus şi care în viaţa de după înviere (30 de ani) nu va povesti nimănui ce a văzut în Lumea Cealaltă; Lazăr (Lăzărel), cel mort de dorul plăcintelor.
Fiind sâmbătă o săptămână înainte de Paşti sunt şi Moşii de Florii, când alimentul-ofrandă specific este plăcinta.
În această zi se derulează un ceremonial complex, numit Lăzărel structurat după modelul colindelor dedicat lui Lazăr. Obiceiul este practicat numai de fetele mici. Ele colindă împodobite cu flori, una se îmbracă în mireasă, Lăzărica, merg din casă în casă cântând un cântec în care se povesteşte drama lui Lazăr: acesta plecase de acasă cu oile, se urcase într-un copac din care a căzut şi a murit, surorile lui l-au căutat şi i-au găsit trupul neînsufleţit. L-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce, l-au îmbrăcat în foi de nuc şi l-au înmormântat. De atunci se crede că este bocetul la români.
În alte variante ale colindului scenariul se termină cu învierea lui Lazăr, asemeni lui Lazăr din Bretania (Vitania) înviat de Iisus, şi prefacerea lui în flori. Este o întruchipare folclorică a eroului vegetaţional.
Ovidiu Bârlea a comentat ineditul ritual complex de la moartea violentă la prosperitatea vegetaţiei (prin aruncarea scaldei rituale) la învierea şi transformarea în flori. Culminaţia scenariului rezidă în hora colindătoarelor şi în bucuria lor marcând o sărbătoare a primăverii, anunţând marea sărbătoare, Învierea Domnului.
Lăzărica (mireasa) din grupul de colindătoare poartă voalul numai la intrarea în casa unde colindă. La ieşire va pune voalul peste un coş, în care gazdele la rându-le au pus ouă şi plăcinte.
În sâmbăta lui Lazăr, sau Sâmbăta Floriilor, fiind şi Moşii de Florii bine e că se dea se pomană în special plăcinte. Fiind o sărbătoare a florilor cu obiceiuri practicate de fete, în această zi se spune că este bine ca fetele să pună cămaşa şi oglinda sub un păr altoit, ca să răsară soarele peste ele. Oglinda şi cămaşa deveneau astfel obiecte folosite în practicile specifice farmecelor de dragoste.
În noaptea dinaintea Duminicii Floriilor bătrânii nu uitau pe vremuri să spună: Dumnezeu adevărat, binele la timp la cap!
Ideea a rămas şi s-a perpetuat într-o formulare nouă: Ar fi om minunat, dac-ar fi întreg la cap.
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Placintele sunt atractia principala a targului insa cei interesati se pot delecta si cu alte produse, cum ar fi inghetata, ciocolata de casa, clatite, baclava, biscuiti, cornulete si nelipsitul kurtos, toate fiind preparate cu ingrediente naturale.
Pe langa deserturi, sunteti asteptati si cu mici, dar si cu alte preparate din carne.
