Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 mai se poate intra într-o fază de relaxare a măsurilor impuse de autorităţi din cauza epidemiei de coronavirus. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă numărul infecţiilor şi cel al deceselor scade.
„Este timpul să ne gândim la ceea ce se numeşte un plan de relaxare atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgenţă, care se termină pe data de 15 mai.
După data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese (…) scade, dacă noi respectăm cu toţii măsurile impuse de autorităţi şi lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare”, a declarat, la Palatul Cotroceni, președintele României după şedinţa de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19.
Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat ieri un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, în valoare de 2 miliarde de dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.
COVID-19 a provocat deja decesul a peste 16.000 de peroane în lumea întreagă, raportându-se aproape 400.000 de cazuri de infectare. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii, iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilor climatice.
Planul de răspuns va fi implementat de către agențiile ONU, împreună cu ONG-urile internaționale și consorțiile neguvernamentale ce joacă un rol direct la nivelul răspunsului. Acesta va permite:
livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și echipamente medicale pentru tratarea pacienților;
instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor în tabere și amplasamente;
lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja pe sine și pe ceilalți împotriva virusului;
crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor umanitari și al proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.
Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a afirmat:
„COVID-19 amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente.
Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.
Subsecretarul General pentru Afaceri Umanitare, Mark Lowcock, a declarat:
„COVID-19 a complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum, virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apă curată și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor ajunge în stare critică.
Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele mai sărace și mai vulnerabile în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să se răspândească liber în aceste locuri, vom expune milioane de oameni la un risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va putea face din nou înconjurul lumii.
Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul teritoriu acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de așteptat. Însă cruntul adevăr este că nu vor reuși să își protejeze populația dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele mai sărace să se protejeze.
Prioritatea noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să continuăm să sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de implementare a unui răspuns la nivel global vor pune la dispoziția organizațiilor umanitare instrumentele necesare pentru a lupta împotriva virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii COVID-19 pe întreg mapamondul”.
Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat:
„Virusul se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele care se confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru, nu numai din motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi toți și pentru a suprima această pandemie. Totodată, nu trebuie să combatem pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”.
Directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore, a declarat:
„Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea școlilor afectează educația, sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază. Riscul de exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în cel al fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de conflict, consecințele vor fi unele fără precedent. Nu trebuie să îi abandonăm”.
La lansarea virtuală a Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19, Secretarului General al ONU i s-au alăturat, prin legătură video, dl Lowcock, dr. Tedros și dna. Fore.
Împreună, au făcut apel la statele membre ale ONU să contribuie la reducerea impactului COVID-19 în țările vulnerabile și la oprirea răspândirii virusului la nivel mondial, prin oferirea unui sprijin cât mai solid acestui plan, susținând totodată apelurile umanitare existente ce ajută peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU.
Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua amploare, în care și mai mulți copii ar putea deveni subnutriți și în care extremiștii ar putea prelua controlul – un mediu ce ar constitui un teren extrem de fertil pentru coronavirus.
Pentru demararea planului de răspuns, dl. Lowcock a alocat alte 60 de milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF). Astfel, sprijinul acordat de CERF acțiunilor umanitare întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19 a ajuns la 75 de milioane de dolari. În plus, din fondurile comune grupate în funcție de țară s-au alocat peste 3 milioane de dolari până în prezent.
Această nouă alocare CERF – una dintre cele mai consistente realizate vreodată – va ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern.
Sprijinul va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și mintale, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției.
La nivel social, tendința este de a pune totul în cutii, bine organizate, cu etichete, pentru a avea ordine și disciplină.
Orice iese din standard, trebuie adus imediat la „normal”, indiferent dacă se potrivește acolo sau nu. Este puternic impusă regula aceasta de a pune o etichetă oricărui lucru sau eveniment, de a îl pune într-un cadru familiar care nu prezintă riscuri.
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, nicio acțiune din societate nu rămâne neetichetată, oamenii find în permanență ghidați să judece orice afirmație, gând, acțiune, sentiment, dezvoltându-se astfel un factor de stres foarte puternic și totodată straniu, pe care îl numim presiune socială.
Dacă nu etichetăm, automat societatea va considera că e ceva în neregulă cu noi și astfel va pune presiune pentru a reintra în turmă.
„Aud tot mai des, în cabinet, clienți care parcă au povești trase la indigo: Cunosc un om fain, ne întâlnim, ne simțim bine. Continuăm discuțiile, întâlnirile, totul fain și frumos. La un timp după, îi povestesc unei prietene despre asta și prima întrebare este: „Și???”… (tare aș vrea să pot pune efectele audio pentru întrebarea asta).
Ceva mai târziu, alte 5 persoane îmi pun aceeași întrebare. Neștiind ce să le răspund, fiind încă totul foarte la început, încep să mă întreb dacă ar trebui să fie un „și”. Oare sunt eu ignorantă, sunt superficială? Ar trebui oare să îi pun o etichetă? Ar trebui să o numesc relație, cuplu, altfel?
Adevărul este că nu, nu ar trebui să ne grăbim să definim lucrurile. Nu totul trebuie să aibă o etichetă. În nici un caz de la început. Unele lucruri sunt cum sunt și asta e minunat”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Planul nostru de viitor este spulberat de presiunea socială
Totodată, specialistul consideră că este nevoie mai degrabă să ne lăsăm să le trăim, în loc să căutăm din start să le spunem cumva. Nu ajută să ne grăbim să îi spunem relație, cuplu, profesie ori carieră, când încă suntem la primii pași ai unui lucru pe care abia începem să îl cunoaștem și pe care poate o să îl construim într-un orizont de timp.
„E bună o viziune de viitor referitoare la modul în care vrei să arate viața ta peste x număr de ani. Planul însă este diferit de momentul prezent. Ține minte planul și până atunci trăiește în prezent. Dacă oportunitățile și persoanele din prezent vor duce către planul de viitor, minunat! Dacă nu, ce rost are să trăiești numai cu gândul în viitor, când clipa prezentă poate fi plină de clipe faine care, deși nu au nevoie de etichetă, pot avea o contribuție frumoasă asupra prezentului? Să ne amintim să trăim în prezent și să ne mai și bucurăm de ACUM!”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.
Acesta a fost aprobat ieri, în şedinţa Consiliului Judeţean şi cuprinde 733 de proiecte, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Unul dintre cele mai importante obiective este Masterplanul revizuit privind apa şi canalizarea, care are termen de finalizare anul 2038.
Pentru zonele rurale este prevăzut un proiect de reabilitare a sistemului de apă şi canalizare în valoare de aproximativ 160 de milioane de euro.
Din cele 733 proiecte ale judeţului pe următorii 7 ani, Ciprian Dobre a subliniat că cele mai multe, 160, sunt în domeniul transportului şi al infrastructurii rutiere, iar 117 proiecte vizează alimentare cu apă şi canalizare.
Pentru învăţământ există 82 de proiecte, pentru turism şi cultură câte 53, iar pentru energie regenerabilă sunt prevăzute, până în 2020, 42 de proiecte.
Stocurile de peşti din nordul şi vestul Europei sunt în curs de refacere, dar în Marea Mediterană persistă încă probleme grave legate de pescuitul excesiv.
Conform raportului din acest an al Comisiei Europene, şi Marea Neagră se confruntă cu pescuitul excesiv.
Comisia a putut lua în considerare, pentru prima dată, avizele ştiinţifice referitoare la starea stocurilor din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Oamenii de ştiinţă au evaluat mult mai multe stocuri de peşti în ultimii cinci ani, iar verdictul lor este categoric: Marea Mediterană este grav supraexploatată. Şi Marea Neagră are stocuri de peşti exploatate excesiv.
Pescuitul intensiv aduce în discuţie şi tema capturilor accidentale şi obligaţia de a le rearunca în mare.
Comisia intenţionează, în principal, să elimine treptat pescuitul excesiv, practica de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare şi să restituie puterea de decizie la nivel regional.
În prezent, părţile interesate îşi pot exprima opiniile prin intermediul unei consultări publice online. Consultarea are loc înainte de prezentarea, în toamnă, a propunerilor Comisiei privind posibilităţile de pescuit pentru anul 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
