Noi atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 08:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei cu România. În consecință, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană. Aeronave de luptă au fost ridicate în aer pentru monitorizarea situației.
Mai multe detalii am obținut de la generalul de brigadă Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN.
Constantin Spînu: Echipe ale Ministerului Apărării Naționale execută cercetări în teren pentru căutarea unor eventuale obiecte căzute pe teritoriul național ca urmare a atacurilor executate asupra infrastructurii portuare ucrainene. La prima dintre cele trei locații identificate ca posibile zone de incidență, din proximitatea localității Plauru, județul Tulcea, au fost identificate resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Gheran 1 sau 2. Cercetările vor continua pentru acoperirea întregii zone.

Misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 11:40

Bogdan Dinu (reporter): Domnule colonel, iarna nu-i ca vara! Iată că misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă. Care ar fi diferențele?
Marius Georghescu: Condițiile meteorologice: avem temperaturi negative, avem umezeală, avem vânt. Recent, am trecut de două episoade de iarnă accentuată, cu viscol, cu condiții foarte ostile. Este mult mai ușor, dar continuăm misiunea așa cum ne-a fost ordonată.
Bogdan Dinu (reporter): Brațul Chilia este o provocare în sine, de la trecerea cu bacul de la Tulcea, care durează ceva, calea de acces până acolo, care nu cred că s-a schimbat în ultimele trei luni – drum pietruit sau pur și simplu cu nisip sau de pământ – vă pun o problemă în realizare a schimburilor, pentru că trebuie să precizăm, infanteriștii marini lucrează în schimburi acolo.
În momentul de față, durata unei ture este de o săptămână.
Marius Georghescu: După cum știm, în general, infrastructura nordului Dobrogei este destul de austeră. Au existat niște proiecte ale Consiliului Județean care să modernizeze anumite elemente de infrastructură, de circulație, de trafic, dar încă nu s-au materializat. Infanteriștii marini se instruiesc pentru a lupta în cele mai ostile condiții. Ne continuăm misiunea de supraveghere, așa cum știm, avem tehnica și echipamentele cu care suntem dotați și continuăm misiunea în condițiile date.

Bogdan Dinu (reporter): Ce înseamnă mai exact observare și supraveghere?
Marius Georghescu: Am putea spune că este limita dinaintea apărării Alianței Nord-Atlantice. Execută misiuni de cercetare și supraveghere a spațiului fluvial, spațiului terestru și spațiului aerian, misiuni de căutare și de descoperire, recuperare a eventualelor resturi și fragmente de sisteme aeriene fără pilot ostile, căzute pe teritoriul național. Există misiuni de raportare, de informare asupra tuturor evenimentelor care se petrec în limita postului de observare. Misiunea se execută prin observare, prin patrulare, prin tehnicile cunoscute pe care le știm.
Bogdan Dinu (reporter): Cum sunt relațiile cu autoritățile locale?
Marius Georghescu: Ne-au sprijinit atât cât au putut, în măsura în care au avut disponibilă infrastructura. Colaborăm foarte bine cu ei, sperăm să menținem această colaborare și acest sprijin reciproc pe toată durata misiunii.

Tudoran Ciprian: Sunt sublocotenent Tudoran Ciprian de la Regimentul 307 de Infanterie Marină. S-au schimbat multe din cauza condițiilor nefavorabile. Cu ajutorul primăriei locale, ne-am mutat locul de dispunere chiar în sat, unde avem acolo și căldură și adăpost, tot ce ne trebuie. Misiunile, acum, pe timp de noapte sunt puțin mai grele, din cauza frigului.
Bogdan Dinu (reporter): Fac observare, dar și patrulare; cum rezistă?
Tudoran Ciprian: Pe timp de noapte, băieții au acum o gheretă de pază, în care se adăpostesc acolo, stau puțin la căldură, ies afară, mai patrulează pe malul Dunării, mai intră înapoi, iar pe timp de zi, cu ajutorul mijloacelor de transport, cercetăm tot malul Dunării și în caz că observăm ceva în neregulă, anunțăm mai departe și vin echipe specializate.

Bogdan Dinu (reporter): Și drumurile au devenit o provocare

Tudoran Ciprian: Din cauza ploilor și a nămolului. Cu Dusterul nu putem să ne mai deplasăm acum, ne deplasăm cu un camion 6 x 6, care ne ajută cu militarii să-i aducem aici în posturi.
Bogdan Dinu (reporter): La începutul lunii decembrie, a existat un atac asupra orașului Ismail. Ce ne puteți spune?
Tudoran Ciprian: Au venit în jur de patru-cinci drone aici, deasupra portului de la Ismail. Am înțeles că unele au fost doborâte și unele au lovit portul, în anumite locații. Pe malul românesc n-a ajuns nimic. Au fost băieții, au căutat și nu au descoperit nimic. Exploziile au fost destul de puternice. Localnicii s-au plâns că li s-au zguduit geamurile pe la case. S-a simțit și la noi, în locul nou de dispunere.
Bogdan Dinu (reporter): Nu v-aș dori, dar se pare că o să vă prindă și Revelionul aici, la datorie.
Tudoran Ciprian: Da, o să avem și colegi care fac de serviciu și de Revelion, asta este! Ne ducem misiunea mai departe. N-avem ce face.

Cerchia Claudiu Andrei: Sunt locotenent Cerchia Claudiu Andrei, comandant vedetă militară 178 Smârdan, navă dislocată în raionul Reni-Ismail. Temperaturile nu mai sunt cum erau în toamnă, când ați venit prima oară, acum au scăzut. Totuși sunt prielnice. Nu avem sloiuri de gheață sau Dunarea înghețată cât să ne pună în dificultate cu navigația sau cu siguranța navei. Vântul ne-a pus la încercare, săptămânile trecute; după cum știți, au fost destul de mari rafalele. Asta nu a însemnat că nu ne-am desfășurat misiunea. Pe timp de ceață suntem pregătiți, având senzorul optic la bordul navei.Oamenii s-au obișnuit. Misiunea se execută cu navele de tip vedetă blindată din compunere Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie din subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale. Această misiune se execută prin rotație a câte trei nave. Echipajul este verificat și instruit zilnic în activități standard de instrucție și evaluare, cu alerte planificate sau inopinate.
Bogdan Dinu (reporter): Care sunt condițiile? Există căldură? Lumea poate se întreabă.
Cerchia Claudiu Andrei: Echipajul dispune, într-adevăr, de căldură, avem instalații de caldarin, avem instalații electrice de încălzire. Sănătatea morală este foarte bună la bordul navei, menținem spiritul de echipă ridicat pentru a nu intra într-o monotonie.
Bogdan Dinu (reporter): Deci, de Revelion vă vom găsi tot aici, la datorie.
Cerchia Claudiu Andrei: Unii sunt fericiți și vor fi acasă, într-adevăr, cu familiile, pe când unii dintre noi vor fi în misiune, inclusiv de sărbători. Noi am interacționat, încă de la început, cu autoritățile locale, cu populația civilă. Pe lângă funcția de comandant de nave pe care o îndeplinesc, am fost numit și comandant local, tocmai pentru a interacționa cu presa și cu populația din jur.
Bogdan Dinu (reporter): O să fie o pată de culoare în cariera dumneavoastră, comandant local în satul Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, în vreme de război, aici, la granița cu Ucraina.
Cerchia Claudiu Andrei: Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și ne bucurăm că am avut această ocazie de a apăra teritoriul național.

Testul de anduranță al pușcașilor marini

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 00:06

Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!

Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!

Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral  RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.

Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.

Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.

Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.

Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.

Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?

Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.

Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.

Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.

Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?

Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.

Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?

Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.

Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!

Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!

Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!

Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!

Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc! La fel!