ANM a emis o atenţionare Cod galben de ploi importante cantitativ şi ninsori abundente, valabilă de sâmbătă dimineaţa în zece judeţe.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 12 decembrie, ora 8:00 – 13 decembrie, ora 10:00, în nordul Munteniei şi în sud-vestul Moldovei, cu precădere în zona subcarpatică şi la altitudini mai mici de 1.700 de metri, vor predomina ploile. Acestea vor fi în general importante cantitativ şi se vor acumula peste 20 – 30 l/mp şi, izolat, 40 l/mp.
De asemenea, în zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură, în general la altitudini de peste 1.700 de metri, va ninge şi se va depune strat de zăpadă, local consistent. Temporar, în zona montană înaltă, vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală de peste 70 – 80 km/h, viscolind ninsoarea, iar vizibilitatea va fi scăzută.
Judeţele vizate de noua atenţionare sunt: Argeş, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Prahova, Sibiu, Vâlcea şi Vrancea.
ANM precizează că, temporar, va ploua în majoritatea regiunilor, iar în cele sudice şi estice se vor acumula cantităţi de apă ce vor depăşi pe alocuri 15 – 20 l/mp.
De cele mai multe ori, atunci când plouă afară, această stare se transfere și în sufletul nostru. Privim picăturile mari de ploaie care se așează pe geam, ne focalizăm atenția pe ele și fără să ne dăm seama, empatizăm cu ele. În acel moment, se face transferul de energie, starea noastră fizică și psihică se schimbă, iar noi ne întristăm.
În opinia expertului în mindfulness Dana Predu, sunt momente în viaţă când tristeţea pune stăpânire pe fiinţa noastră, iar noi suntem inerți, pur și simplu o lăsăm în interiorul nostru: nu o judecăm, nu o privim cu ură, nu ne luptăm cu ea.
„O primesc nemişcată, îi simt forma brută, încerc să înţeleg de ce vrea să-şi facă adăpost în sufletul meu, ce o hrăneşte cu adevărat şi de ce are nevoie din partea mea ca să meargă mai departe, să-şi găsească perechea ei…fericirea. După ce iau contact cu tristeţea decid să o las să se transforme într-o variantă benefică pentru mine”, explică Dana Predu, autoarea cărții “Minutul de mindfulness”.
3 activităţi pe care le face expertul în mindfulness Dana Predu în zile cu ploaie:
1. Privește conștient natura!
“Îmi aleg un colţ de geam pe care privesc afară şi încep să mă conectez cu tot ceea ce văd. Folosesc simţurile pentru a empatiza cu natura. Privesc cu atenţie firul de iarbă udă, miros aerul umed şi miresmele aduse de ploaie, ating picăturile scurse pe geamul meu şi aduc un zâmbet pe faţa mea. Sunt în viaţă!”, spune Dana Predu.
2. Scriu în agendă!
“Se spune că lucrurile frumoase iau naştere din durere, din tristeţe. Aleg să scriu o pagină în agenda fără un scop anume, pur şi simplu îmi iau un pix şi mă las condusă de ceea ce primesc de la Univers. Şi da, ies lucruri minunate din sufletul meu, poveşti ce aveau nevoie de sfârşit”, explică specialistul.
3. Aduc recunoştinţa aproape de mine!
“Privesc cerul şi spun mulţumesc. Ştiu sigur că după ploaie vine soarele, este doar o noţiune de timp. Mulţumesc pentru tot ceea ce sunt şi voi fi, pentru tot ceea ce am şi voi avea, mulţumesc pentru ploaia de afară şi din sufletul meu”, conchide expertul în mindfulness Dana Predu, autoarea cărții “Minutul de mindfulness”.
Astazi in Capitala vremea va fi inchisa si se va raci.
Va ploua iar vantul va sufla moderat.
Maxima termica a zilei nu va mai depasi 6.. 7 grade.
In tara se anunta de asemenea vreme inchisa cu ploi in cea mai mare parte a tarii.
In Banat, Crisana, Maramures si Transilvania ploile se pot transforma in lapovita si ninsoare iar in nordul si centrul Moldovei precum si la munte vor predomina ninsorile.
Izolat se va semnala polei.
Maximele vor fi cuprinse intre 0 grade in nordul Moldovei şi 13…14 grade pe litoral.
Sfântul Ilie este sfântul tunetelor şi al fulgerelor. El dă ploile cele mai mari şi grindina în dorinţa de a omorî toţi dracii de pe pământ. Îi aleargă până îi găseşte şi în scorbura copacilor sau în spatele tufelor sau pitulaţi în câini sau pisici. El este stăpânul cerului. Trei zile se ţine sărbătoarea Sf. Ilie. Numai el nu ştie când e. O legendă spune cum Sfântul Ilie îl tot întreabă pe Dumnezeu când e ziua lui şi află numai după ce aceasta a trecut. Dacă ar fi ştiut, ar fi petrecut cu mare zarvă şi pământul s-ar fi putut prăpădi.
(varianta audio a rubricii)
Sfântul Ilie este de temut, pentru că are şapte tunuri: „de ploaie, de secetă, de foamete, de holeră, de boală, de moarte şi de bătălie, cu ele orânduieşte el”.[1]
Sfântul Ilie umblă în cer cu carul, pentru că Dumnezeu, văzând câtă putere are, i-a tăiat mâna dreaptă şi piciorul drept. Când îi aleargă pe draci, ca să-i prăpădească se urcă în carul lui, care e lucru sfânt, nu se vede. „Oamenii ştiu însă când trece Sfântul Ilie cu carul în cer, pentru că se face un nor mare, iar cuiele de pe talpa roţii găuresc bolta cerească, lăsând să curgă ploaia”[2]. „Uruitul carului e bolboroseala cerului”, iar fulgerele sunt scânteile care se fac de la copitele de argint ale cailor albi ai Sfântului Ilie.
Se crede că atunci când tună, Sfântul Ilie a trăsnit un drac.[3]
De Sfântul Ilie tună şi fulgeră, iar după Sfântul Ilie vin ploile, semn de supărare a Sfântului că n-a ştiut când i-a fost ziua.
În această mare sărbătoare nu se lucrează, fiind rău de trăsnet şi grindină.
O povestire din satul Cănicea, comuna Izverna spusă de Elena Popescu de 79 de ani şi publicată de Cornel Boteanu[4] aminteşte de păţania preotului care a pus oamenii să lucreze în zilele de Circovii de Vară sau Circovii Sfântului Ilie. Păcatul a fost îndoit cu fapte şi cu vorba, pentru că la sfârşitul zilei în care tot satul a adunat fânul preotul a zis: „Doamne, acu poate să ploaie, că te-am păcălit”. Şi Dumnezeu a dat o ploaie şi i-a trăsnit toate clăile. De atunci oamenii ţin sărbătoare în cele trei zile dinaintea Sfântul Ilie (16-18 iulie), pentru că Sfântul, stăpânitor al cerului cu ploi şi tunete pedepseşte nu doar pentru nerespectarea zilei sale, ci şi a celor de până la el.
De Sântilie se fac nedei la munte. Ciobanii din Polovragi ştiu de nedeia de Sântilie de peste 200 de ani. Se făcea în Muntele Nedeii. De la începutul secolului XX petrecerea a fost organizată la Polovragi şi se ştie de ea ca bâlci la Polovragi. Nedeia era bucuria tinerilor. La Novaci ciobanii în vârstă aveau grijă să-i înlocuiască la stână pe cei tineri, pentru ca aceştia să poată coborî la bâlci, să se întâlnească cu mândruţele.
Se făceau şi se mai fac „nedeile munţilor”, chiar în inima munţilor, acolo unde sunt şi stânele. Novăcenii ştiu de Poiana Muierii, dincolo de Lotru, la graniţa cu judeţul Alba. În Poiana Sibiului sau la Rânca, ciobanii se reuneau pentru a petrece. Dis-de-dimineaţă se îndreptau spre locul nedeii, cu băutură purtată în ploşti şi cu mâncare în săcoteele specifice zonei. Se jucau învârtite în doi, în patru sau în şase.
La Nedeile păstoreşti de la Vaideeni, la miazăzi de Munţii Căpăţânii, participa cine voia, dar numai după ce se înfigea o prăjină de brad în locul unde urma să fie petrecerea. În vârful prăjinii se punea o pânză albă, semn că oricine binevoieşte, la nedeie se primeşte.
Vârfurile Ursu, Roman, Nedei din Munţii Căpăţânii erau locurile de atracţie pentru ciobanii tineri şi bătrâni, pentru cine se-ncumeta să ia pieptiş muntele spre a-i atinge vârful aureolat de albastrul cerului, semn al spiritului descătuşat.
Nedeile au fost şi au rămas prilejul cel mai bun pentru tineri spre a se cunoaşte şi mai apoi a se căsători.
Pe vremuri nu-ncepea petrecerea până când preotul nu făcea sfeştania în mijlocul turmelor şi din această zi se făcea numai o mulgere pe zi, nu două ca până atunci, semn al împuţinării laptelui.
Nedeile în sat sau în munte sunt de neuitat, iar pentru tineri o atracţie extraordinară. Se şi spune: Crapă să se ducă la nedeie, măcar o jumătate de ceas.
Târgul-nedeie sau nedeia în munte, Sântiliile, sunt repere certe într-un calendar pastoral, cu o atestare documentară veche, anul 1373[5].
Petrecerea şi restricţiile de muncă sunt de respectat în această zi dedicată divinităţii solare şi meteorologice, sfântul Ilie singurul sfânt cu trup şi suflet. „Dacă e bine de Sf. Ilie, e bine tot anul”.[6]
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
[4] Cornel Boteanu, Legende din Plaiul Cloşani, Drobeta Tr. Severin, Centrul Cultural Mehedinţi, 2004.
[5] Ion Conea, Vechile târguri-nedei de pe culmile Carpaţilor în „Buletinul Ştiinţific”, Secţia de Ştiinţe geologice şi geografice, în tom II, 1957, nr. 1-2, p. 108.
[6] Traian Gherman, Pronosticuri, „Comoara satelor”, an. I, nr. 7-8, 1923.
Orașul Tulcea întâmpină probleme de fiecare dată când plouă mai tare. Acest lucru s-a întâmplat și sâmbătă seara când centrul orașului s-a transformat în mica Veneție.
Apa rezultată în urma ploilor a inundat mașinile. Unul dintre autoturisme a fost „înghițit” aproape cu totul de către șuvoaiele de apă.
Vă reamintim că meteorologii au anunțat o nouă perioadă de instabilitate atmosferică. Astfel, o informare meteorologică de ploi şi răcire a vremii a intrat în vigoare de sâmbătă de la ora 14.00.
Până în noaptea de luni spre marţi vor fi perioade în care vor cădea averse torenţiale, cu tunete, fulgere, posibil intensificări de vânt şi – pe arii restrânse, grindină. În această după-amiază şi peste noapte aceste fenomene vor fi frecvente în nord, nord-est şi centru, de asemenea la deal şi la munte, doar local în restul ţării. Mâine, în cea mai mare parte a României vremea va fi răcoroasă şi temporar va ploua.
„O femeie care umblă cu ploile”, definire surprinsă de Adrian Fochi[1] în chestionarele sale, paparuda este considerată zeiţă pluviometrică invocată pentru a restabili normalitatea în perioadele de secetă. S-a practicat fie la echinocţiul de primăvară, fie în a treia joi după Paşti, fie, recent, de câte ori în timp de vară este secetă, mai ales în lunile iulie şi august. Paparuda se numeşte deopotrivă obiceiul, persoana, sărbătoarea şi cămaşa de boz specifică pentru acest obicei.
În constituirea cetei funcţionează şi azi rigoarea ca membrii ei să fie „curaţi la suflet”, de aceea fetele şi băieţii erau selectaţi, dar conduşi de una sau două femei bătrâne care primeau darurile.
Ceremonialul complet este trisecvenţial: constituirea cetei (de obicei lângă o apă curgătoare sau fântână pentru a prelua prin transfer semantic semnificaţia primordială), călătorirea paparudei de la apă la casele oamenilor pentru a invoca prin recitativ ploaia şi pentru a dansa, udarea Paparudei şi a cetei sale şi primirea darului şi spargerea cetei (moartea şi ritul funerar).
Secvenţa centrală, dansul paparudei şi al cetei este cel ce a rezistat cel mai bine în timp, iar moartea rituală (având ca momente dezbrăcarea cămeşei de boz şi a măştii, aruncarea ei pe apă, scalda rituală a membrilor cetei şi ospăţul funerar) este rar întâlnită în derularea obiceiului. Costumul de boji era confecţionat din cămeşi de boji legaţi „cu vârfurile în jos ca să se scurgă apa”[2] şi „frunze şi pe cap […] mascaţi cu verdeaţă ca o brezaie”. Paparudele cântau pe uliţă, oamenii ieşeau la poartă şi le udau, apoi le dădeau alimente şi bani. Primeau pâine, brânză, ouă, o strachină de mălai, de făină şi bani, pe care paparudele îi puneau în căldăruşele cu care umblau.
E ca o paparudă este expresia care caracterizează „o femeie bezmetică, despletită, cu straie rupte şi neglijentă… râd de ea toţi câţi o văd”.[3]
Iar despre o persoană prea înaltă se spune: e lung ca o papalugă, amintind imaginea paparudei cu masca rituală din boji pe trup şi pe cap.
Astăzi obiceiul este atestat şi practicat doar secvenţial de către copii, urmărindu-se darul:
Să nu ne daţi cu strachina,
Să ne daţi cu baniţa.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin
[1] Adrian Fochi, Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Minerva, 1976.
[2]Sărbători şi obiceiuri, vol. I Oltenia, Bucureşti, Editura Enciclopedia, 2001, p. 314.
Peste 40 de persoane au fost date dispărute în urma unei alunecări de teren care a avut loc în noaptea de marţi spre miercuri, în provincia Shaanxi, în nord-vestul Chinei, anunţă autorităţile chineze, relatează BBC News online.
Alunecarea de teren a îngropat 15 dormitoare şi trei imobile aparţinând companiei miniere Shaanxi Wuzhou, în districtul Shanyang, imediat după miezul nopţii de marţi miercuri, afectând o zonă extinsă. Eforturile de salvare erau îngreunate de o ploaie torenţială, potrivit postului CCTV. China este afectată de fenomene meteorologice violente în timpul sezonului musonic în curs.
Guvernul din Shanyang a anunţat pe site că locuitorii din zona în care a avut loc alunecarea de teren au fost evacuaţi şi că la intervenţie au fost trimise utilaje şi echipe de salvatori. Zeci de militari, unii însoţiţi de câini special dresaţi, se aflau la faţa locului şi căutau supravieţuitori.
În mai bine de jumãtate de tarã este în vigoare o atentionare meteorologicã de ploi abundente.
De mâine trebuie sã ne pregãtim haine mai groase pentru cã vremea se rãceste.
Temperaturile vor scadea semnificativ în sudul si în estul tarii.
De miercuri, ploile se rãresc, dar vremea rãmâne rece, cu maxime între 11 si 21.
Drumul judeţean 292, Săveni – Dorohoi, rămâne închis traficului, după ce, joi, 23 iulie, un pod din zona comunei Ştiubieni a fost rupt din cauza ploilor abundente.
Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Botoşani lucrează la demolarea construcţiei, urmând să fie realizat un pod provizoriu din tuburi de beton.
Până atunci, însă, circulaţia, în comuna Ştiubieni, se face doar pietonal. Traficul rutier a fost deviat, spre această localitate, pe varianta Botoşani – Roma- Nicşeni – Vorniceni – Ştiubieni.
Transalpina este accesibilă autovehiculelor de mic tonaj, pe anumite porţiuni drumul prezentând avertizări în locurile cu risc de accidente, iar în altele nu. La această concluzie au ajuns reprezentanții Instituţiei Prefectului Vâlcea în urma parcurgerii traseului Novaci – Rânca – Obârşia Lotrului.
Prefectul Dumitru Nicu Cornoiu atrage însă atenția celor care circulă pe Transalpina că este indicat să conducă cu prudenţă, având în vedere şi posibilitatea ca drumul să se deterioreze în urma unor fenomene meteorologice previzibile, precum averse de ploaie, ceaţă sau alunecări de arocament, viituri.
Reabilitarea Transalpinei a început în 2008, valoarea acestei lucrări fiind de peste 350 milioane de euro şi a fost oprită în anul 2013, în momentul în care firma care o executa a intrat în insolvenţă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
