Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a transmis ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM pentru a fi prezentate ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.
Textele traduse, înpreună cu o scurtă prezentare a schimbărilor operate, au fost publicate pe site-ul Comisiei.
Cele trei acte normative au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către PNL şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Contestatarii arată că în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz.
Cele mai controvesate modificări se referă la răspunderea materială a magistraţilor, la înfiinţarea în cadrul Parchetului general a unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi la statutul Inspecţiei Judiciare.
Traducerea actelor în limba engleză vine ca răspuns la solicitarea celor şapte ambasade ale Uniunii Europene.
Alături de textul tradus se găsesc concluziile Comisiei speciale în care se arată care au fost temeiurile modificărilor aduse.
Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este neconstituțională, a decis Curtea Constituțională a României.
Magistraţii au admis sesizarea formulată de către deputați din grupurile parlamentare ale USR, PMP și PNL. Aceştia au susţinut că este încălcat principiul bicameralismului, în sensul în care forma adoptată de Camera Deputaţilor, ca for decizional, diferă radical de cea a Senatului.
Iniţiatorii spun că, practic, Senatul a fost exclus din procesul de legiferare, ceea ce echivalează cu o încălcare a legii
Este vorba de propunerea lui Florin Iordache (PSD), care ar fi permis formațiunilor politice să păstreze sumele de bani primite ilegal în campanie, susţine opoziţia care a sesizat CCR.
Comisia juridică din Senat a dat raport de respingere unei propuneri legislative a liberalilor care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Senatorul PNL Alina Gorghiu, unul dintre iniţiatorii actului normativ, susţine că modificarea este necesară pentru a da mai multă reprezentativitate primarilor în mandatul lor, chiar dacă prezenţa la vot este una mică.
Alina Gorghiu:
„Este un proiect redepus de PNL, e un proiect care are susţinerea societăţii civile, a fost un proiect pe care şi PSD, prin diversele voci ale liderilor îl tot susţineau. Acum cred că este momentul, dat fiind faptul că suntem cu trei ani înainte de alegerile locale, să fim puţin atenţi la el şi să revenim la o formă care, cred eu, legitimează alesul local într-o măsură mult mai relevantă decât actuala formulă legislativă”.
În replică, senatorul PSD Şerban Nicolae consideră că alegerea primarilor în două tururi nu asigură neapărat o reprezentativitate mai mare, plecând de la ideea că votul în turul doi poate fi unul negativ faţă de alt candidat.
Şerban Nicolae:
„Nu se justifică ideea pe considerentul unei mai mari reprezentativităţi. Ideea că cine este ales din două tururi de scrutin ar beneficia de o mai mare reprezentativitate este una falsă, se bazează pe prezumţia că toţi cei care nu l-au votat pe un candidat la primul tur de scrutin şi-au dat brusc seama, într-o săptămână sau două, că şi l-au dorit de mici copii şi că merg cu ideea că îi va reprezenta cu cinste în cazul în care câştigă. Pe mine nu m-a convins argumentul ăsta şi, repet, la alegerile de anul trecut la nivel local nu a existat un câştigător al funcţiei de primar cu un procent, aşa cum se spunea atunci, 10-15% cel mult, pe considerentul că din total prezenţi la vot are doar cel mai bun procent”.
Sumele direcţionate spre formaţiunile politice peste pragul prevăzut de lege nu se mai confiscă, a decis, miercuri, 4 octombrie, ca for decizional, plenul Camerei Deputaţilor prin modificarea Legii Finanţării Partidelor.
Vor fi, în schimb, sancţionate cu amenzi care pot ajunge până la o sută de mii de lei persoanele care au făcut donaţii peste limita legală, dar şi partidele care le acceptă. PNL şi USR au votat împotrivă.
Potrivit legii, sursele de finanţare ale unui partid politic pot fi cotizaţii ale membrilor, donaţii, venituri din activităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat sau împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice, precizează Radio România Actualități.
Plenul reunit al Parlamentului României a validat astăzi noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune cu 310 voturi pentru şi 11 împotrivă.
Consiliul de Administraţie are următoarea componenţă: Georgică Severin, Ruxandra Ileana Săraru, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian George Teodorescu, din partea PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandru Iulian Muraru, din partea PNL; Angelo Nicolae Mitchievici, din partea USR; Demeter András István din partea UDMR; Milan Miroslav Manyura din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Maria Ţoghină, din partea Guvernului; Adrian Valentin Moise şi Gabriel George Bassarabescu din partea salariaţilor.
Membrii supleanţi sunt: Ancuţa Doina Florea, Cristian Zărescu, Ioan Laurenţiu Horăscu, Adriana Popp, Laurenţiu Ichim, Ioan Chiorean, Mihai Radu Vancu, Románszki Zsuzsa, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Nicoleta Viorica Balaci şi Constantin Puşcaş.
Cu 233 de voturi pentru şi 24 de voturi împotrivă, Georgică Severin a fost ales Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Parlamentul European a votat, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.
Bugetul alocat este de 120 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public.
Acum un an, în Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei Europene sublinia faptul că “până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.”
Finanțarea se va acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic, astfel încât, până în 2020, Între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.
Despre importanţa şi impactul acestei initiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European:
Autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea și e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.
Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a proiectelor, plăți prin cupoane valorice și cerințe de monitorizare simplificate.
“Fiecare Stat Membru va putea obține un anumit număr de vouchere. Schema de finanțare se adresează tuturor organismelor din sectorul public, cum ar fi municipalitățile, bibliotecile publice sau spitalele. Programul va fi lansat până la sfârșitul anului; încurajez autoritățile și instituțiile locale să urmărească apariția platformei online unde vor putea aplica,” a precizat Adina Vălean, europarlamentar – PPE (Partidul Popular European).
Selecția proiectelor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Promotorii proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o conexiune Wi-Fi gratuită, publică sau privată, care oferă caracteristici similare.
Europa avansează cu viteză către un nou concept de management al deșeurilor de la depozitare la reciclare. Esența acestui concept este sănătatea cetățenilor pe care o protejăm prin înlăturarea efectelor nocive ale gropilor de gunoi asupra calității aerului, apei și solului, transmite, într-un comunicat de presă, grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
“Din păcate, România se află într-un decalaj istoric față de celelalte state din Occident în care eforturile pentru un mediu mai curat au decurs în mod natural din nevoile cetățenilor. Astăzi, 107 de rampe de deșeuri trebuie închise, fiind neconforme cu standardele de mediu”, avertizează Adina Vălean, europarlamentar (PNL, PPE) și președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.
Soluția pe care Grupul PPE o propune pentru deblocarea situației precare a depozitelor de deșeuri din România este modernizarea managementului deșeurilor în Europa. Noua directivă a deșeurile propune măsuri de eficientizare a utilizării resurselor pentru că deșeurile, odată reciclate, devin o resursă profitabilă în sine. Aceasta este de fapt baza economiei circulare pe care o propunem cetățenilor europeni. Pentru o țară precum România este vitală trecerea de la sistemul actual în care managementul gunoaielor se oprește la acumularea acestora în niște munți de gunoaie la marginea orașului. Acest salt este într-adevăr dificil de realizat pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi nesortat depozitat de la 87% astăzi la cel mult 5% în 2030. Alte state membre care au început tranziția aceasta în urmă cu 15 ani, își propun la ora actuală chiar să închidă centrele care valorifică energetic deșeurile prin ardere. Deși opțiunea incinerării pare viabilă, aceasta nu este sustenabilă pe termen lung nici măcar din punct de vedere economic din cauza costurilor ce decurg din legislația privind emisiile de dioxid de carbon. Însă, pentru acest lucru, României îi lipsește în acest moment o strategie a gestionării deșeurilor care să integreze eforturile autorităților naționale și locale. Dacă luăm de exemplu problema colectării și valorificării deșeurilor vă pot spune că astăzi primăriile unor orașe ca Amsterdam susțin colectarea separată a deșeurilor din prețul pe care îl percep pentru sticla, hârtie, gunoi menajer, toate fiind vândute unei întregi industrii care reciclează sau reutilizează deșeurile menajere. Da, este adevărat că statul a susținut și susține în continuare acele proiecte care dezvoltă noi tehnologii sau procese, dar nu se implică în subvenționarea proceselor în sine. Motivul este unul simplu și perfect aplicabil României: nu sunt destui bani publici ca să subvenționezi operarea întregului lanț de sortare-reciclare.
“De fapt, soluția pe care o propun autorităților din România pentru a reuși să depășim acest decalaj istoric este direcționarea fondurilor existente pentru crearea acelor verigi lipsă din lanțul economic. Mă refer aici la construirea de capacități de colectare separată în zonele rurale sau defavorizate și la susținerea implementării unor tehnologii de ultimă generație care să transforme gunoiul menajer în resurse regenerabile precum biogazul și fertilizanții naturali. În plus, în momentul în care un plan național de management al deșeurilor va stabili circuitul și standardele de valorificare a deșeurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranța necesară pentru investiții majore din bani, atenție, private. Revenind la problema deșeurilor, avem numai 12 ani timp în care să finalizăm construcția unui circuit integrat între cetățean, administrația locală și procesatorii de deșeuri astfel încât să reutilizăm sau să reciclăm un procent de 70% din totalul de deșeuri municipale. Propunerile PPE sprijină exact această viziune solicitând statelor membre să direcționeze stimulentele economice pentru trecerea de la depozitare și ardere la reciclare și reutilizare. Sper ca Planul național de gestionare a deșeurilor, odată cu adoptarea sa, să conțină măcar bazele acestei viziuni și să ducă la o evoluție vizibilă a stării de facto pentru că, ce e drept, nu mai avem mult timp la dispoziție”, a mai subliniat Adina Vălean.
Viziunea pe care grupul politic PPE o propune Europei tinde spre reutilizarea și reciclarea deșeurilor cu beneficii directe pentru mediu, economie și eficiența utilizării resurselor.
PNL va sesiza, săptămâna viitoare, Avocatul Poporului în legătură cu recenta ordonanţă a guvernului prin care se impune plata contribuţiei la asigurările de sănătate şi cea la asigurările sociale la nivelul salariului minim pe economie, în cazul contractelor part-time.
Liderul PNL, Ludovic Orban, spune că această măsură fiscală nu poate fi introdusă prin ordonanţă simplă şi a încurajat firmele afectate să atace decizia în instanţă.
Noile reglementări privind obligativitatea angajatorilor de a plăti contribuţii sociale şi de sănătate pentru contractele part-time urmează să intre în vigoare la 1 august.
Sunt exceptaţi de la plata acestor contribuţii elevii, studenţii, pensionarii şi persoanele cu dizabilităţi.
Deputatul Dumitru Oprea consideră că, în acest moment, responsabilitatea PNL este aceea de a recâştiga încrederea cetăţenilor şi de a sancţiona fiecare derapaj al actualei puteri.
Totodată, parlamentarul ieşean atrage atenţia asupra faptului că orice analiză privind desemnarea ca premier a domnului Mihai Tudose, de către preşedintele Klaus Iohannis, trebuie făcută având în vedere un lucru fundamental: votul românilor din 11 decembrie 2016, chiar dacă acesta a fost dat în baza unor promisiuni fără acoperire din partea PSD-ALDE.
„Orice analiză privind desemnarea ca premier a domnului Mihai Tudose, de către preşedintele Klaus Iohannis, trebuie făcută având în vedere un lucru fundamental: votul românilor din 11 decembrie 2016. Pe de altă parte, realitatea este că acel vot a fost dat pe baza promisiunilor coaliției PSD-ALDE, fără nici o acoperire, de tipul creșterilor salariale fără limită, scăderilor de taxe nemaiîntâlnite. Astfel, constatăm că angajamentele din programul de guvernare sunt încălcate, amânate, rediscutate. Pentru că este mai apropiat de populisme fantasmagorice decât de realitatea economiei româneşti. Iar acest lucru va duce la ani de stagnare și de neputinţă în exerciţiul guvernamental şi legislativ. Mai mult, aflăm că programul de guvernare va mai fi ajustat, pentru că nici un personaj din coaliție, în frunte cu domnul Mihai Tudose, nu se dovedește a fi capabil să pună în practică așa-zisul testament al domnului Darius Vâlcov. Iată de ce electoratul anti-PSD are toate motivele să fie furios pe faptul că reprezentanții actualei puteri au generat o criză guvernamentală, care a uimit întreaga comunitate internaţională, dar fără să sufere pierderi politice semnificative. Din păcate, magnitudinea crizei guvernamentale nu a afectat majoritatea parlamentară, rămasă aceeaşi de la votul cetăţenilor din 11 decembrie 2016. De aceea, în acest moment, responsabilitatea opoziţiei, în speță a PNL, este de a recâştiga încrederea cetăţenilor, pe de o parte, dar și de a sancţiona derapajele actualei puteri, pe de altă parte. Altfel, vom continua să asistăm la acțiunile unei majorități toxice pentru democraţia noastră, ale cărei oale sparte le vom suporta mulţi ani de acum încolo, ca pe un coşmar al trecutului.
Partidele politice au în aceste zile reuniuni ale forurilor de conducere pentru a-şi definitiva mandatele la consultările de mâine cu preşedintele Klaus Iohannis pentru desemnarea unui nou premier.
De asemenea, au loc şi discuţii între liderii politici pentru consolidarea unei majorităţi parlamentare. Reprezentanţii PSD susţin că nu vor avea probleme la instalarea noului guvern, după ce au reuşit să promoveze moţiunea de cenzură printr-o majoritate calificată. Vicepreşedintele PSD, Doina Pană, spune că alianţele de până acum rămân în vigoare.
PNL susţine varianta alegerilor anticipate drept cea mai bună soluţie de ieşire din criză. Preşedintele partidului, Ludovic Orban, a anunţat că liberalii nu vor vota niciun guvern PSD.
În cadrul Consiliului Naţional al PNL, preşedintele PNL Arad, Gheorghe Falcă a câştigat împotriva coaliţiei formată din trio-ul: Eusebiu Pistru-Traian Igaş-Ioan Cristina.
„Le mulţumesc colegilor liberali pentru votul şi încrederea acordată! În această nouă construcţie, alături de Ludovic Orban şi întreaga echipă de conducere vom porni reconstrucţia partidului şi ne vom redobândi forţa! Coaliţia de contestatari arădeni au primit astăzi cel mai clar semnal din partea întregului partid şi anume faptul că opoziţia înseamnă PSD, nu Falcă sau alţi colegi liberali.” a declarat noul vicepreşedinte PNL al Regiunii de Vest, Gheorghe Falcă.
Deputatul Robert Sighiartău este noul secretar general al PNL, ales de delegaţii la Consilul de Coordonare al liberalilor. Au fost aleşi şi cei patru prim-vicepreşedinţi pe domenii de competenţă. Ilie Bolojan este responsabil de strategiile politice, iar Raluca Turcan de comunicare.
Iulian Dumitrescu se va ocupa de mediul de afaceri, iar Mircea Hava va fi responsabil cu relaţiile internaţionale. Toţi cei patru prim-vicepreşedinţi sunt din echipa lui Ludovic Orban. La această oră este în desfăşurare votul pentru cele 16 funcţii de vicepreşedinţi, 8 pe domenii de specialitate şi 8 pe regiuni de dezvoltare.
Ludovic Orban este noul președinte al PNL. Partidul Naţional Liberal l-a ales, sâmbătă, pe Ludovic Orban să fie noul preşedinte al partidului. Ludovic Orban a fost ales cu o diferenţă semnificativă de voturi faţă de contracandidatul său Cristian Buşoi.
Votul a avut loc în cadrul primului congres al formaţiunii după fuziunea cu PDL şi după trei ani în care liberalii nu au mai avut o astfel de reuniune, deşi în acest timp au schimbat nu mai puţin de trei preşedinţi,transmit agenţiile de ştiri. Şefia PNL a fost disputată de doi membri ai vechiului PNL: Ludovic Orban şi Cristian Buşoi.
Conducerea Parlamentului a declanşat astăzi procedurile pentru numirea unui nou Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Solicitarea a fost formulată de PNL, iar Birourile permanente ale Senatului şi Camera Deputaţilor au stabilit în acest sens un termen de cel mult 15 zile.
Vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda, a precizat că vor fi trimise scrisori tuturor celor care trebuie să facă nominalizări astfel încât comisiile de cultură să întocmească un raport care să poată fi supus votului în 27 iunie, când este programată o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului
Deputatul PNL Dumitru Oprea atrage atenția asupra perspectivei sumbre de dezvoltare a României pe baza fondurilor europene, având în vedere gradul extrem de mic de absorbție, motiv pentru care și comisarul european PSD a criticat guvernul. Într-o întrebare adresată Ministrului Fondurilor Europene, parlamentarul liberal susține: deși reprezentanții executivului vorbesc despre deschiderea tuturor liniilor de finanțare, până la sfârşitul anului 2017, despre accelerarea ritmului de utilizare a fondurilor europene, în realitate, întregul proces este întârziat, de la lansarea apelurilor, a evaluărilor și aprobărilor de proiecte, până la aprobarea cheltuirii banilor. La acestea se adaugă și imposibilitatea alocării de credite bugetare și prefinanțări pentru primării, cu ajutorul cărora să demareze contractele de finanțare. În aceste condiții, deputatul ieșean a solicitat Ministrului Rovana Plumb să specifice care este numărul liniilor de finanțare deschise și numărul celor care nu au fost încă lansate, precum și stadiul acreditărilor pentru autoritățile de management și control al proiectelor și programelor. De asemenea, Dumitru Oprea a cerut planul de măsuri al executivului pentru debirocratizarea și simplificarea procedurilor, din momentul depunerii proiectelor și până la decontarea finală, atât din punct de vedere administrativ, cât și legislativ.
*
ÎNTREBARE
Adresată doamnei ministru: Rovana PLUMB, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene
Din partea domnului deputat: Dumitru OPREA
Circumscripţia electorală: Nr. 24, Iaşi
Şedinţa din data de: 20.03.2017
Obiectul şi motivarea întrebării: Perspectiva sumbră a dezvoltării României cu ajutorul fondurilor europene pentru 2014 – 2020
Doamnă Ministru,
Programul de guvernare PSD-ALDE se bazează aproape exclusiv pe accesarea fondurilor europene pentru asigurarea dezvoltării României. La nivel declarativ, reprezentanții executivului vorbesc despre deschiderea tuturor liniilor de finanțare, până la sfârşitul anului 2017, dar și despre accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene. În realitate, întregul proces este întârziat, de la lansarea apelurilor, a evaluărilor și aprobărilor de proiecte, până la aprobarea cheltuirii banilor. Ca urmare, asistăm la critica meritată din partea Comisiei Europene, chiar a comisarului PSD, doamna Corina Crețu, privind incapacitatea, incompetența și interesele de tot felul care au condus la un grad de absorbție de doar 0.5%. În acest context, vă rugăm să precizați viziunea dvs. privind accelerarea ritmului de utilizare a fondurilor europene, răspunzând la următoarele întrebări:
• Câte linii de finanțare sunt deschise și câte nu au fost încă lansate pentru fiecare program operațional în parte?
• În ce stadiu sunt acreditările pentru autoritățile de management și control al proiectelor și programelor?
• Care este planul de măsuri concrete pentru deblocarea accesării fondurilor?
• Cum veți debirocratiza și simplifica procedurile pentru beneficiarii de fonduri, din momentul depunerii proiectului și până la decontarea finală, atât din punct de vedere administrativ, cât și legislativ?
Liberalii consideră că guvernul descurajează turismul românesc prin măsura impozitării bacşişurilor.
Alături de întârzierea aplicării legii voucherelor de vacanţă, fiscalizarea sumelor plătite benevol în plus de clienţii localurilor va aduce mari prejudicii încă de la începerea sezonului estival, susţine deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache.
Mihai Tararache: „Nu este altceva decât o nouă taxă în turism. Duce la scăderea veniturilor angajaţilor şi duce la creşterea costurilor operatorilor, cu toate acele prevederi, cu registrul unic când trebuie angajatul să vină să declare la începutul zilei. Eu mă întreb ce fac acele restaurante sau alte afaceri care au câteva zeci de angajaţi, că se face o coadă dimineaţa, fiecare să declare banii”.
Impozitarea bacşişurilor nu este apreciată nici de reprezentanţi ai contabililor, care acuză dificultăţi de gestionare, sau de reprezentanţi ai ospătarilor şi chelnerilor.
Conform noilor prevederi, proprietarul afacerii va putea decide destinaţia acestor sume suplimentare. Patronatele din turism susţin în schimb modificarea legislaţiei, pe care, de altfel, au solicitat-o încă de acum un an.
Ei cred că astfel nu vor mai avea atât de multe probleme la controalele fiscului, care a închis recent numeroase localuri din cauza banilor găsiţi în plus.
Finanţarea partidelor, reforma electorală şi procedurile prin care Parlamentul aprobă cererile procurorilor de reţinere şi arestare sunt subiecte pe marginea cărora preşedintele Klaus Iohannis va discuta astăzi cu partidele parlamentare. Consultările vor avea loc la Palatul Cotroceni, între orele 10:00 şi 17:00 şi au fost convocaţi reprezentanţii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care preşedintele Klaus Iohannis o organizează cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului, în decembrie 2014. Pe lista partidelor invitate la consultări cu şeful statului nu se regăseşte şi PLR. Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu dezaprobă acest lucru şi susţine într-un comunicat de presă că parlamentarii PLR şi-au făcut mereu datoria în cadrul legislativului, iar miniştrii au acţionat eficient în guvern. Mai mult, Tăriceanu spune că partidul pe care îl conduce a contribuit la adoptarea unor măsuri de stimulare a economiei. PLR îl asigură pe preşedintele Klaus Iohannis că doreşte să participe activ la restabilirea dialogului între instituţiile statului.
Omul de afaceri suferea de cancer la ficat. DINU PATRICIU se mutase în capitala Marii Britanii în luna ianuarie.
Afaceristul era unul dintre cei mai bogaţi oameni din România. DINU PATRICIU a ajuns pe masa de operaţie la sfârşitul lunii decembrie 2012, când a fost suspus unui transplant de ficat.
Dinu Patriciu, activitate politică – momente-cheie:
membru-fondator al PNL, ca urmas al PNL-ului istoric, declarandu-se continuator al politicilor liberale ale Bratienilor
participa la alegerile din 20 mai 1990, pe listele PNL in Timisoara si obtine primul mandat de deputat
in iulie 1990, Dinu Patriciu, alături de Andrei Chiliman, Călin Popescu-Tăriceanu, Radu Cojocaru şi Gelu Neţea au fost excluşi din PNL (contradictii de stil, viziune politica).
La 23 iulie 1990, acest grup a format PNL-Aripa Tânără; PNL-Aripa Tanara, condus de Dinu Patriciu, s-a apropiat de Frontul Salvarii Nationale, alaturi de care partidul a semnat o conventie denumita „Carta pentru reforma si democratie”, fapt ce a permis PNL-Aripa Tanara sa intre la guvernare, in Cabinetul Petre Roman
a fost ministru in Guvernul Petre Roman, in urma unei masive remanieri, soldate cu schimbarea a 9 ministri; el l-a inlocuit in functia de ministru al Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului pe Doru Pana, dupa ce din acest minister s-a desprins Ministerul Transporturilor care i-a fost dat lui Traian Basescu; Traian Basescu si Dinu Patriciu, adversari politici mai tarziu, au devenit ministri in aceeasi zi: 30 aprilie 1991
in urmatoarea legislatura (1992-1996), Patriciu candideaza pe listele Conventiei Democratice (infiintata in 1991)
la 27 septembrie 1992, este ales deputat de Dambovita, pe lista CDR, ca membru al PNL-AT
in 1993 devine liderul Partidului Liberal ’93
la 28 decembrie 1994, PL’93 se alătură Alianţei Civic Liberale formate din PNL (condus de Mircea Ionescu-Quintus), PAC si PNL-CD
pana la sfarsitul legislaturii 1992-1996, ramane membru liberal
la alegerile locale din 1996, Dinu Patriciu a candidat pentru functia de Primar General al Capitalei, pierzand insa
1996-2000 – pierde inca un mandat de parlamentar
22 octombrie 1998 – Biroul Permanent Central al PNL a decis sa-i coopteze pe liderii PL’93, Dinu Patriciu si Horia Rusu, ca viitori vicepresedinti si pe Cristian Iordanescu, ca membru. Cooptarea celor trei reprezentanti ai Partidului Liberal ’93 s-a facut conform protocolului de fuziune dintre cele doua partide
2000 – castiga un al treilea mandat de deputat, in Prahova
2001 – la Congresul PNL este ales vicepresedinte al partidului
iunie 2003 – Dinu Patriciu a anuntat, in plenul Camerei Deputatilor, faptul ca isi prezinta demisia din calitatea de parlamentar in favoarea afacerilor, pentru a se conforma Legii anticoruptie, desi potrivit literei legii, el nu era incompatibil, fiind presedinte al Consiliului de Administratie al societatii olandeze – Rompetrol
de-a lungul carierei de deputat, Dinu Patriciu, a figurat in topul absenteismului. Astfel, in martie 1996, conducea in clasamentul deputatilor chiulangii, dupa care, in celelalte mandate a mai aparut de cateva ori in acest clasament)
Alte functii, in afara de cele politice
dupa 1990, in paralel cu politica, Patriciu intra si ina afaceri: imobiliare, presa, servicii financiare si in cele din urma, petrol
in februarie 1990, Patriciu a infiintat SC Alpha Constructii si Investitii Imobiliare S.A., care a obtinut Autorizatia de functionare nr. 1, aceasta fiind prima firma privata infiintata in Romania postcomunista. Aceasta prima firma care avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectura avea doar 20 de angajati; in 1998, Patriciu a lichidat firma
in 1996, Dinu Patriciu a fost inclus, pentru prima data de agentia Reuters, intr-un top al „Noilor imbogatiti din Romania” care au facut rapid avere dupa evenimentele din decembrie 1989
20 noiembrie 1998 – devine actionar majoritar la Rompetrol
2000 – ales membru in Consiliul de conducere al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania
2000 – presedinte al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), institutie afiliata la Confederatia Patronatelor Europene
2001 – Proprietar majoritar al rafinăriilor Petromidia şi Vega
2001 – Administrează societatea Petros şi compania de transport al ţiţeiului – Conpet – la care ulterior a fost constrâns să renunţe
fost preşedintele Consiliului de Administraţie al Rompetrol
actionar la Sanex Cluj – Napoca, unul dintre cei mai mari producători autohtoni de plăci ceramice şi articole sanitare – la care a renunţă în 2003
a detinut mai multe participaţii la unele fonduri de investiţii
Membru fondator al Fundaţiei Liberale “Rene Radu Policart”
la sfârşitul lunii martie 2005 este audiat de Parchetul Instanţei supreme în dosarul Petromidia
in august 2007, Dinu Patriciu vinde 75% din acţiunile Rompetrol Holding, care controla Grupul Rompetrol, companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. în urma acestei tranzacţii, el rămâne în continuare preşedintele şi directorul general al grupului Rompetrol
2012 – Dinu Patriciu a avut dificultati financiare atat cu Adevarul Holding SRL, cat si cu firma MIC.RO RETAIL SRL care a intrat in faliment, pe lista creditorilor existand peste 1.200 de societati si persoane fizice si aproximativ 5.000 de salariati neplatiti. Printre societatile pagubite se numara Mercadia Holland BV, actionarul majoritar al MIC.RO. Pentru garantarea unor imprumuturi luate de Mercadia Holland BV de la BCR, Dinu Patriciu a gajat cu disponibilitatile bancare ale MIC.RO si cu alte bunuri ale acestei societati.
Surse din mediul de afaceri, citate de Mediafax, sustin ca datoriile lui Dinu Patriciu se ridica la aproximativ 100 de milioane de euro.
Aşa crede preşedintele interimar al PNL Mureş, Ciprian Dobre, care a participat la şedinţa Delegaţiei Permanente, în cadrul căreia primarul Sibiului a fost desemnat candidat al partidului la prezidenţiale.
Dobre a subliniat că scorul dublu obţinut de Klaus Iohannis faţă de contracandidatul său, Crin Antonescu, reflectă opţiunea clară a liberalilor pentru noul preşedinte al partidului.
În ședința de CL de vineri au fost introduse pe ordinea de zi dezbaterea a două variante de acordare a gratuității pe mijloacele de transport în comun din Brașov.
Primul proiect prevedea acordarea gratuității pe transport exclusiv pensionarilor și a fost inițiat de consilierii locali ai PSD-UDMR-PC.
Al doilea proiect prevedea acordarea de gratuitate pe transportul în comun pentru toate persoanele care au venituri brute de până în 1.500 de lei și era propus de cei 9 consilieri PNL și PDL.
Proiectele de gratuitate pe transportul în comun din Brașov, atât cel propus de PSD cât și cel propus de PDL și PNL, au primit aviz negativ din partea comisiilor financiare ale Primăriei şi nu au trecut de votul din Consiliul Local.
Reprezentanţii PNL şi PDL au reuşit mai întâi să-l revoce din funcţie pe vicepreşedintele social-democrat Ioan Oleleu, dar în primă fază nu au putut să îl impună în locul său pe liberalul Mihai Seplecan. O parte dintre consilierii celor două formaţiuni au votat greşit, iar buletinele lor au fost anulate. Ulterior a fost convocată o nouă şedinţă, în care au reuşit să îşi exprime punctul de vedere. Convocarea şedinţei prin care Mihai Seplecan a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a fost contestată de reprezentanţii PSD. Ei au şi părăsit sala şi au anunţat că vor ataca în instanţă toate hotărârile prin care s-a schimbat coloratura politică a instituţiei. În prezent, Consiliul Judeţean Cluj este condus de preşedintele interimar Vakar Istvan, vicepreşedintele din partea PNL, Mihai Seplecan şi consilierul PDL, Horaţiu Cătărig
Parlamentarii vor dezbate si vota astazi motiunea de cenzura initiata de PNL impotriva Guvernului
Publicat de Alina Dragomir,
26 mai 2014, 10:00 / actualizat: 30 mai 2014, 16:17
Documentul a fost prezentat saptamana trecuta in plenul comun al celor doua camere. Pentru a fi adoptată, moţiunea de cenzură are nevoie de jumătate plus unu din numărul total al voturilor parlamentarilor, adică 287 de voturi pentru. În cazul în care moţiunea este adoptată, Parlamentul retrage mandatul acordat Executivului.
Dezbaterile vor începe in aceasta dupa amiaza la ora 16. Documentul iniţiat de PNL a fost depus la parlament săptămâna trecută, iar principalele acuzaţii aduse guvernului se referă la neaplicarea măsurilor pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea cu cinci procente a contribuţiilor pentru asigurările sociale.
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a dat asigurări că reducerea CAS va fi adoptată de la 1 iulie. Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de PNL, iar demersului liberalilor s-au alăturat şi celelalte partide din opoziţie
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
