”Circuitul Cramelor” începe astăzi la Arad

Publicat de adinaiftime, 9 septembrie 2017, 16:28

Dezvoltarea şi promovarea zonei Podgoriei continuă şi toamna prin invitarea turiştilor la o nouă provocare: „Circuitul Cramelor” în Podgoria Aradului.

„Dorim să promovăm Podgoria Aradului inclusiv prin vinurile de excepţie pe care le produce şi de aceea am iniţiat acest circuit al cramelor. Odinioară, Aradul era legat printr-un drum direct de Viena, prin care podgoriile noastre aprovizionau Casa Imperială. Este un program ambiţios, prin care ne propunem să punem în valoare Podgoria Aradului în cel mai important anotimp al său, toamna, la recoltarea strugurilor! Dorim să redăm Podgoriei Aradului prestigiul de altă dată”, a afirmat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

„Circuitul Cramelor” este un program dedicat arădenilor, dar şi turiştilor din afara judeţului, prin care producătorii de vin îşi prezintă cramele şi oferă contra cost vinuri la degustat.

În acest proiect, deplasarea în Podgorie se va face în spiritul tradiţiei, cu «Săgeata Verde», iar de acolo la diferite crame, în funcţie de programul întocmit cu producătorii.

Doritorii pot intra pe pagina de internet www.sageataverde.ro, unde există un calendar pentru Circuitul Cramelor. Cei care bifează una dintre zilele de sâmbătă sau duminică pot afla toate detaliile excursiei, respectiv preţul ei şi locul locul în care va avea loc degustarea.

Sâmbătă, 9 septembrie, Circuitul Cramelor începe la cramele Wine Princess, de la Păuliş, ale căror proprietar este Balla Geza. Cei interesaţi vor pleca pe traseu cu Săgeata Verde, de la staţia Kaufland din Micălaca, la ora 10. La Ghioroc se vor vizita Muzeul Tramvaiului şi Muzeul Vinului, iar de acolo se realizează deplasarea cu microbuzul la Păuliş. Revenirea la Arad se face cu microbuzul.

Valentina Adam

Destinaţia zilei: Murfatlar, locul care vorbeşte despre sufletul dobrogenilor

Publicat de Stefania Grigore, 2 septembrie 2014, 20:30

Ce a fost mai întâi, vinul sau localitatea

Când auzi de Murfatlar, primul lucru care îţi vine în minte este vinul ghirghiuliu, adesea pomenit în cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase. Dar, odată stabilit că avem de-a face cu cel mai important producător de vin din România, dăm la o parte vălul care ne tulbură vederea cu gândul la gustul bun al vinului dobrogean şi ne îndreptăm atenţia spre prima atestare documentară a localității cu nume de vin.

Murfatlar este numele dat localităţii din anul 1855, nume care s-a păstrat până în 1924, când s-a schimbat în Basarabi. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc “Murvet”, care se traduce prin ”om generos”. Aşezarea dobrogeană a fost mai întâi populată de o garnizoană turcească şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea. Gura lumii spune că, prin 1975, însuşi dictatorul Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii în Barasabi, pentru că pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi.

Prin podgoriile încărcate de culoare şi gust

Oraşul Murfatlar este renumit în ţară şi peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Un alt punct de atracţie al oraşului îl reprezintă crama şi complexul de vinificaţie SC Murfatlar România SA.

Povestea renumitei podgorii începe pe locul actualelor plantaţii ale Staţiunii de Cercetari Viticole de mai bine de un veac. Istoricii scriau că prin 1887 s-a înfiinţat pe aceste locuri o pepinieră a statului, pe o suprafaţă de aproape 5 hectare, plantată cu arbuşti şi viţă-de-vie, plante care aveau rolul de a înlătura efectele secetei. Abia după 1907 cultura viţei de vie a fost mai bine organizată prin înfiinţarea primelor loturi experimentale.

Specialiştii vremii au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche si Malvoisie. În zilele noastre, aproape că nu există turist care să nu fi trecut pragul cramei de la Murfatlar şi să nu fi degustat măcar unul din soiurile parfumate de vin.

Sub dealul de cretă
Bisericuţele misterioase

Nu departe de oraş se află complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, alcătuit din camere şi galerii, toate săpate într-un deal de cretă. Complexul este situat în apropierea carierei de extragere a cretei de la Basarabi. A fost descoperit în 1957 în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei.

Unii istorici spun că acest complex ar fi adăpostit prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României.
Monumentele rupestre de la Basarabi-Murfatlar s-au dovedit a fi o excepţie în peisajul arheologic al zonei, care poartă o incontestabilă încărcatură mistică.

Această prezentare necesită JavaScript.