Tema emisiuniii a fost inspirată de vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală, a fost organizat în luna septembrie de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul „Nottara“.
Această ediţie este realizată din secvenţe ale prelegerile rostite în cadrul evenimentului de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, dna. Gabriela Dumitrescu, Director adj al Bibliotecii Academiei Române, curator al expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“.
“Când înspre ziuă s-au potolit toate zgomotele, într-un fund de tranșee, o voce guturală și baritonală, gravă a început întâi domol, apoi mai tare să cânte Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând…la care s-au adăugat alte voci ca să formeze la un moment dat un cor întreg pe linia frontului.
Era a 3-a zi de Paști, pe data de 9 mai 1945. A fost renaștearea noastră a celor care am reușit să supraviețuim.” (Gheorghe Lăcătușu)
Gheorghe Lăcătușu a luptat în cel de Al-Doilea Război Mondial, iar acest reportaj conține povești și întâmplări din Cehia, de Ziua Victoriei.
A fost fiul lui Dumitrașcu Lăcătușu, care a trăit până la 108 ani și care a fost ultimul supraviețuitor dintre veteranii din Primul Razboi Mondial. Lui Dumitrașcu Lăcătușu i-au mai lipsit aproximativ 5 luni ca să acopere cu viața sa 3 secole, fiind născut în 1891 și murind în 1999.
Gheorghe Lăcătușu a fost o persoană multivalentă, militar, poet, muzician, muzeograf, iar în casa lui de pe Vatra Luminioasă își organizase un adevărat muzeu de front. A plecat dintre noi în 2010.
“Realitatea este însă alta. Patria recunoscătoare ne-a dat afară. Toți cei care au fost ofițeri ai armatei și care s-au străduit să fie la înălțime au fost dați afară din cadrele active pe considerente, bineînețeles, politice.
Cu timpul, unii dintre ei au fost reactivați, dar marea majoritate a rămas pe afară, lucru care a avut consecințe nefaste asupra întregii noastre vieți.” (Gheorghe Lăcătușu)
Urmăriți un reportaj inedit realizat de Cristian Dumitrașcu despre viața unui veteran de război pe front și după revenirea pe teritorul țării.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.
În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.
Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale ar putea fi acela că este poetul care i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât şi pe cei din generaţiile următoare. Inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.
Poetul Ion Ţoanţă din comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea, a devenit inamicul numărul unu al administraţiei locale.
Din cauza comentariilor sale critice de pe facebook la adresa primăriei, el a fost dat în judecată și i se cer daune morale de 10.000 de lei şi interzicerea de a mai posta pe site-ul de socializare.
În cererea de trimitere în judecată, juriştii primăriei îl acuzau pe Ion Ţoanţă că strică imaginea instituției, că a folosit fără drept o fotografie cu clădirea primăriei şi că din cauza postărilor ironice angajaţii sunt stresaţi şi nu mai au randament la locul de muncă. „Am creat un grup pe facebook în care cetăţenii comunei puteau semnala neregulile constatate.
Eu am criticat şi ironizat activitatea sau inactivitatea celor din primărie, deciziile aleşilor“, a declarat, pentru cotidianul Gazeta de Sud, poetul Ion Ţoanţă. Poetul este cunoscut în lumea literară, a publicat de-a lungul timpului şase cărţi de autor și 20 de antologii. În trecut, a fost directorul unui ziar local.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
