Poezia ca definiție a frumuseții vieții

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2023, 09:52

Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti desfăşurat între 11 – 17 septembrie, este apreciat drept unul dintre cele mai importante și urmărite evenimente culturale.

Dintr-un București încărcat de farmecul poeziei, vă spun bun găsit la o ediție specială a emisiunii noastre! Sunt Camelia Teodosiu și vă propun să fim parte din  emoția unui eveniment de mare amploare derulat în această săptămână în Capitala țării noastre. Este vorba despre Festivalul Internațional de Poezie ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a ediție.

Organizat de Primăria Capitalei prin Muzeul Național al Literaturii Române, această ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la București surprinde publicul prin abordarea lui amplă și complexă – peste 170 de poeți din 27 de țări de pe 4 continente sunt prezenți, din 11 până pe 17 septembrie 2023, în  spații culturale cunoscute din București: Biblioteca Central Universitară „CaroI”, Muzeul Național al Literaturii Române, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, ARCUB, Librăria Kyralina, Muzeul Cotroceni, Institutul Cervantes din București, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Londohome,, Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Teatrul Dramaturgilor Români.

Întâlniri cu poeții, mese rotunde, dezbateri, lecturi publice, colocvii pe diferite teme, maratoane de poezie, performance-uri, proiecții  de filme și concerte, spectacole de teatru sunt doar o parte a celor peste 50 de evenimente incluse în programul celor șapte zile de festival, unde poezia  se împetește cu muzica sau este pusă  în valoare de arta teatrală și cinematografică, prin proiecții video și scenografii care dau dimensiuni inedite spațiului și demersului cultural.

Tema din acest an a Festivalului Internațional de Poezie din București este plasată sub cunoscuta parafrază după Cicero: ”Inter arma silent musae” – „Când armele vorbesc – muzele tac”  – un exercițiu ambițios de a celebra puterea poeziei și, in extenso, a literaturii; și o pledoarie pentru eternitatea muzelor care au puterea de a inspira artele și cuvântul liber, chiar și în vremurile tulburi și dificile de azi.

Invitata emisiunii este Loreta Popa – prezentă atât în calitate de reprezentantă a Muzeului Național al Literaturii Române – organizator al festivalului, cât și ca scriitoare cu multă experiență în jurnalism. Cu o experiență de peste un sfert de veac în jurnalism, organizatoare de evenimente culturale și promovarea acestora, autoare a 5 cărți, Loreta Popa este pasionată de arta scrisului și îndrăgostită de poezia pe care Mihai Eminescu a transformmat-o în sublim.

Vă invit așadar să descoperim poezia ca definiție a frumuseții vieții.

Autor: Camelia Teodosiu

Credit foto: Dan Marinescu

Aluniș Eco LiterArt  – Eco Numărători din 3 în 3

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 august 2023, 17:50

Practici și viziuni artistice adunate în proiectul „Aluniș Eco LiterArt”

Bun găsit vă spune Camelia Teodosiu plină de inspirația adusă de amestecul a trei idei, noțiuni sau domenii întrepătrunse inedit în spațiul magic din Aluniș pentru a da formula „Aluniș Eco LiterArt”.

Este vorba despre un proiect de creație și curatorial dedicat unor practici și viziuni artistice ecoart, experimente, intervenții și documentări artistice în spațiile din Aluniș Retreat și Aluniș Art Center, comuna Colți, județul Buzău, și în cele din Ținutul Buzăului, devenit oficial, din aprilie 2022, Geoparc internațional UNESCO.

3 artiști vizuali -Mălina Ionescu, Andreea Medar și Maia Ștefana Oprea – recunoscuți pentru practicile lor artistice de tip eco, și 3 poeți – Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia și Dan Pleșa – au realizat în ateliere individuale și/sau comune, timp de 10 zile, opere vizuale și literare, pornind de la concepte eco, folosind materiale eco, urmând un mod de viaţă eco pe parcursul proiectului.

”Aluniș Eco LiterArt” este un proiect inițiat și coordonat de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana.

Ce s-a întîmplat? Au fost discuții despre ce înseamnă cu adevărat Eco. Ce e cu Natura de ne aruncă atâtea provocări? Prin ce crize trece și ce să înțelegm din modul ei complicat de a comunica?

La atâtea întrebări cu răspunsuri incerte, artiștii implicați au propus în fiecare zi, altceva. Mai întâi au discutat, chiar dezbătut eco aspecte importante, au analizat și au constatat că apar din ce în ce mai multe necunoscute în „ecoațiile” pe care nu și-au propus să le rezolve, ci să le „plămădească”  într-un mod cât mai creativ. Au imaginat ”viața ca un depozit eco” și au conștientizat „riscurile obsesiilor ecologiste”. Au ascultat povești din Țara Luanei pentru a se (re)conecta cu natura și a înțelege limbajul pietrelor ridicate la rang de trovanți, al vulcanilor noroioși, al cerului inscripționat cu nori spectaculoși…

Credeți-mă! Am fost acolo și am simțit tot ce am crezut că văd și despre care s-a scris: „imagini eco, imagini amputate, imagini ale memoriei, dragoste și trovanți” reflectate în versuri, desene, rânduri și gânduri ale unor oameni prea ancorați în realitatea incertitudinii flash-uită de ochii artistului.

În această ediție a emisiuniii, patru din personajele implicate în proiectul „Aluniș Eco LiterArt”, ne vorbesc despre experiența trăită : Mihai Zgondoiu, Ioana Iuna Șerba, Dan Pleșa, Maia Ștefana Oprea.

Artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale, lector universitar Mihai Zgondoiu ne prezintă  ne prezintă succint acest proiect bazat pe experiențe anterioare, în ideea că ecologia nu trebuie tratată ca „ceva la modă”, ci ca un comportament de bun simț, cu respect și responsabilitate față de mediul în care trăim.

Poeta Ioana Iuna Șerban – curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, descrie frumusețea și energia locului:

„Mi se pare că am trăit într-un film, un fel de VR, care mi-a fost pus pe ochi și în simțuri, toate zilele astea și a fost cu totul altceva decât mediul în care aș crea de obicei.”

După ce a absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film, Dan Pleșa a început să scrie – poezie, proză, jurnalism cultural, dar a devenit și editor  fiind unul din fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” care apare în format tipărit. La Aluniș, s-a simțit cotropit de natură și a înțeles că aceasta „are atât de mult echilibru, atât de multă forță, ordine și echilibru în ea însăși” încât devine anti-lirică, oferind răspunsuri pentru tot.

Maia Ștefana Oprea și-a pus semnătura de artist vizual printr-un desen în cărbune pe fațada unei case părăsite ce urmează a fi recondiționată. Subliniază ideea clipei efemere și a transformării noastre în timp. Statornică nonconformismului proriu, Maia reușește să surprindă atât ca artist cât și ca mamă a patru copii cărora le dedică toată ființa și imaginația ei. De aceea, dialogul cu Maia Ștefana Oprea s-a desfășurat în mai multe reprize și tot ce ne povestește, cu un firesc aparte, o face surprinzătoare.

„La Aluniș (unde revin pentru a treia oară) îmi pare lesne de găsit un portal de intrare într-un atemporal și un aspațial, în care problemele lumii curente par a se disipa în rășina de chihlimbar ce zace la Colți, amuletă vie strălucind în străfunduri de zeci de milioane de ani. Intervenția mea efemeră din cărbune pe fațada unei case ce urmează a fi recondiționată (aparent bântuită în trecutul apropiat) se întrepătrunde în mod abstract cu fragmente extrase și remixate din poezia lui T.S Eliot – aflată sub influența pandemiei de acum un secol. Ca și în proiecte recente precum Reconciliere, 2023 și Morphogenetic Industries, 2023, caut să propun potențiale conversații legate de nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care forma pur și simplu hibridizează, invadează, propagă organic materii și spații, ca o pseudo-vegetație.”, a mărturisit Maia Ștefana Oprea.

”Aluniș Eco LiterArt” este un proiect al asociației Euro CulturArt, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), și cu susținerea Centrului de Artă Aluniș.

Realizator emisiune: Camelia Teodosiu

Foto: Agenția de Carte / Camelia Teodosiu

Nocturnele de muzică şi poezie dobrogeană la Teatrul de Stat Constanţa!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2021, 14:22

Marți, 31 august, de la ora 21:00, Teatrul de Stat Constanţa a programat cea de-a doua întâlnire în cadrul Nocturnelor de muzică şi poezie dobrogeană, un proiect gândit pentru a fi permanentizat în toate anotimpurile, chiar dacă a fost inaugurat în contextul Serilor de Vară ale TSC.

Aşadar, în curtea din spate a TSC (intrarea din strada Căpitan Grigore Ignat, lângă intrarea actorilor) pregătiţi-vă pentru o întâlnire cu poezia dobrogeană, dar şi cu poeţi care sunt invitaţi speciali ai Asociaţiei Kulturale, partener cu TSC în acest proiect. Nocturna va fi moderată de regizorul Erwin Şimşensohn. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. În caz de vreme rea, Nocturna se mută în interiorul teatrului.

De această dată, poetul invitat este Jean Lorin Sterian, născut în 1975, la Constanţa. Singur îşi face prezentarea: „A debutat la 21 de ani cu un volum de proză scurtă SF care, din fericire, nu se mai găseşte pe nicăieri. Atras de impostura asumată, a promovat playback-ul cu formaţia Grupul Sanitar. După alte trei cărţi, a publicat Lorgean, un roman despre protohipsteri şi viaţa într-o redacţie de revistă de lifestyle.

Ecourile acelei perioade pot fi întâlnite în filmul Starshitting, pe care încă nu a reuşit să-l finalizeze. În ultimii ani a călătorit suficient încât, de fiecare dată când se află în Bucureşti, prietenii să-l întrebe: când pleci? Deşi a publicat alte volume de literatură şi antropologie, a regizat filme şi documentare, a făcut expoziţii şi spectacole şi se prezintă necunoscuţilor drept performer, ştie că va rămâne pe vecie tipul care şi-a deschis teatru în propria garsonieră.”

Actorii Teatrului de Stat Constanţa – Cristina Oprean, Laura Crăciun, Andrei Bibire, Adrian Dumitrescu – vor recita din lirica poeţilor Jean Lorin Sterian, George Vasilievici, Amelia Stănescu şi Iulia Pană, cele două poete fiind reprezentante ale Asociaţiei Kulturale.

Intermezzo-urile muzicale vor fi, de această dată, în registrul jazz-ului, cu vocalista Ioana-Teodora Spînu, tot constănţeancă şi ea, acompaniată de contrabasistul Michael Acker.

Ioana-Teodora Spînu a început studiul pianului de la vârsta de 8 ani la Colegiul Naţional de Artă „Regina Maria”din Constanţa, îndreptându-şi ulterior atenţia către jazz. A absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia Jazz, condusă de Dr. Mircea Tiberian.

A susţinut concerte în numeroase festivaluri din România: Festivalul de Jazz în Aer Liber – Bucureşti, Festivalul Naţional de Improvizaţie Godot – Bucureşti, Femei pe Mătăsari – Bucureşti, Seri de Jazz şi muzică clasică – Târgu Mureş, Filmul de Piatră – Piatra Neamţ etc.

A cântat alături de artişti ai genului dintre care amintim: Michael Acker, Pedro Negrescu, Ciprian Parghel, Mircea Tiberian, Toma Dimitriu, Alexandru Olteanu, Daniel Csikos, Liviu Negru, Lucas Contreras, Gabi Matei, Octavian Scurtu, Achilleas Pitoulias.

Cel mai recent proiect în care a fost implicată este „Tarot Tales” (Teatrul Dramaturgilor Români) – un musical de Mircea Tiberian pe texte de Saviana Stănescu.

Michael Acker s-a născut şi a crescut în România, într-un mediu muzical datorită mamei sale. Inclus în corul şi ansamblul instrumental de copii pe care ea le coordona, Michael a învăţat elementele de bază ale teoriei muzicii şi instrumente precum flaut, xilofon şi percuţie. Rapid talentul său a fost evident şi au urmat lecţii de pian şi chitară. La 17 ani s-a îndrăgostit de chitara bas.

A început să cânte într-o trupă Funk, dar a descoperit în curând libertatea de exprimare pe care o oferă jazz-ul şi s-a mutat la Bucureşti pentru a studia la Universitatea Naţională de Muzică cu renumitul pianist Mircea Tiberian.

A adăugat astfel contrabasul şi sintetizatorul pe lista instrumentelor cunoscute, în prezent fiind considerat unul dintre cei mai buni contrabasişti din România. Stilurile abordate variază de la Jazz, Funk, Afrobeat până la DeepHouse sau Drum n’Bass.

Colaborează cu marea majoritate a muzicienilor de jazz din România precum Mircea Tiberian, Sorin Zlat sau Luiza Zan şi a avut colaborări internaţionale cu Owen Hart Jr. (SUA), Anton Eger (SE), John Betsch (SUA), Eamon Dilworth (AUS), Ellie Wright (AT), Matheus Jardim (BRA). Locuieşte la Viena, unde lucrează la noua sa formaţie „MIK Trio”.

Cine sunt scriitorii clujeni nominalizați la Premiile Observator cultural

Publicat de Dan Boanţă, 9 martie 2019, 09:07

La gala premiilor Observator cultural sunt nominalizați cinci scriitori și poeți din Cluj Napoca.

La categoria proză, dintre clujeni a fost nominalizată Florina Ilis cu volumul. „Cartea numerilor”.

La categoria „Poezie” este nominalizată poeta Ruxandra Cesereanu cu „Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară. Un manifest”.

Volumul de poezii Păsări în furtuna de nisip scrisă de Ioana Vintilă are șansa să primească premiul pentru debut.

Poetul clujean Ion Pop este nominalizat la secțiunea „Critică/Istorie/Teorie literară“,  cu volumul Poezia românească neomodernistă.

Anamaria Șelu este nominalizată tot la aceeași categorie cu volumul Spectacular şi carnavalesc. Guy Debord – o viziune a frumuseţii subversive.

Juriul ediţiei din acest an este format din: Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici, Alina Purcaru şi Carmen Muşat (preşedinta juriului)

Muzica Unei Generaţii Perene – Comemorare 20 – VASILE VESELOVSKI!

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 ianuarie 2018, 13:07 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:44

Am ales pentru astăzi, la 20 de ani de la trecerea în nefiinţă, să aducem omagiul nostru unui renumit compozitor de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti–VASILE VESELOVSKI ! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

VASILE VESELOVSKI

Vasile Veselovski (n. 18 decembrie, 1925, Pitești (Găvana) – d. 4 ianuarie 1998) , compozitor de muzică ușoară, autor al unor șlagăre îndrăgite precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă”, „Merit eu”, „Tu”, „Și dacă”, „O chitarǎ cânta”, „Și m-am îndrăgostit de tine”.

A absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale),  Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru  și  Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947).

(Audio) – Corina Chiriac – „Strada speranţei” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei (C&P Electrecord 2001).

Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena – Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan).

(Audio) – Aurelian Andreescu – „Merit eu?” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. (C&P Electrecord 2001).

ACTIVITATE

După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice.

(Audio) – Horia Moculescu – „Şi dacă” de pe Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

COLABORATORI

Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o deosebită prietenie. Împreună au realizat peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4),Roxana Matei(9),Alexandru Jula (13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10).

(Audio) Angela Similea – „Tangoul” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

DISTINCŢII (SELECŢIE)

Marele premiu (1964) și Premii (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzicǎ ușoarǎ de la Mamaia”.
Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994).
Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987).
Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995).
Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993.
Diploma de onoare la Festivalul de muzicǎ ușoarǎ de la Sopot (Polonia- 1966).
Membru in „Centrul Național Român ASSITEJ” (1970).
Ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a”

(Audio) Adrian Daminescu – „Şi m-am îndrăgostit de tine” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

“Sunt de partea celor ce-şi caută inspiraţia în folclor, convins fiind că numai cu astfel de piese putem fi interesanţi şi pentru străini. Cântecele în stil american, spaniol, grecesc sau italian, le fac ei mult mai bine ca noi. Şi apoi ritmurile, ca şi melosurile populare româneşti sunt foarte frumoase şi nu văd de ce am face abstracţie de ele”. (Vasile Veselovski: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Vasile Veselovski avea cântecul simplu, atrăgător, molipsitor. Ştia să așeze muzica lângă cuvânt în chip firesc.(…) Spunea odată: „Am fost norocos. În cariera mea am avut parte de prieteni buni- cântăreți valoroși- care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”.” (Temistocle Popa: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

(Audio) Doina Badea – „Cânta un matelot” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Speranţei. (C&P Electrecord 2001).

„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie…Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica lui Veselovski și-a câștigat încet, încet, o personalitate care o împiedică pentru totdeauna să fie atribuită oricui. Ar mai fi de adăugat și prestația sa absolut remarcabilă în groapa cu lei a teatrului de revistă, unde el a repus în onoare muzica de spectacol, învățătură grea, dar veche și bună, de la Ion Vasilescu, Gherase Dendrino și H. Mălineanu. Ascultând-o, (muzica lui Vasile Veselovski) parcã îți vine uneori să exclami: Ce simplu se compun șlagărele!, fără să te gândești că, dacă te-ar auzi, acolo, în Raiul Compozitorilor, Veselovski, ar râde ușor, în mustață…” (Aurel Storin: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442). (http://www.festivalul-vasile-veselovski.ro/despre-vasile-veselovski/)

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Cornel Fugaru

Publicat de Bogdan Dragomir, 13 iulie 2016, 09:32 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:11

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE!

Aici puteţi asculta varianta audio a Emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE din săptămâna 11-17 iulie 2016. Artistul săptămânii: CORNEL FUGARU! Audiţie plăcută! (Bogdan Dragomir – Realizator şi Florin Bordeiaşu – Regizor de emisie).

Radio România Regional omagiază astăzi pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc! Cornel Fugaru, un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

 Track 1 – Despre Cornel Fugaru (fragm. interviu Cezar Andrei RRA iulie 2010)

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

Track 4 -Cornel Fugaru – Fragm. interviu de Cezar Andrei RRA.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

Trupa Sincron a participat la numeroase turnee, spectacole şi festivaluri muzicale în țară și în străinătate. Pe plan extern, Sincron a participat la turnee şi festivaluri în Polonia – în perioada 1967-1970 şi în 1974, la Festivalul tineretului de la Sofia – în 1968, unde a obținut premiul al treilea și medalia de bronz pentru formații backbeat, un stil al rock and roll-ului, în Israel – în anul 1969 şi în URSS – în anul 1972.

„Mai am un singur dor” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

„Hăulita” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretată de Sincron.

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

Track 10 – Cornel Fugaru – Fragm. interviu de Cezar Andrei RRA.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium/arh.pers.B.Dragomir

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Track 9 – Cornel Fugaru – Fragm. interviu de Cezar Andrei RRA.

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri musicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

Track 11- Cornel Fugaru – Fragm. interviu de Cezar Andrei RRA.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

În anul 2010, colegul nostru Cezar Andrei a realizat un amplu interviu cu Cornel Fugaru. Vă prezentăm un scurt fragment, definitoriu pentru gândirea sa creatoare dar şi tristeţea pentru situaţia în care se afla şi se află şi în acest moment muzica uşoară românească şi creatorii săi. De asemenea, trage un semnal de alarmă către redactorii muzicali şi forurile competente pentru sprijinirea acestui gen muzical şi pentru păstrarea identităţii artistice româneşti.

Track-urile 12, 15, 16 şi 17.- Cornel Fugaru + Fragm. interviu de Cezar Andrei RRA. (romaniacultural.ro)

În calitate de muzician, am avut privilegiul şi onoarea de a interpreta pe scenele de concerte din România împreună cu alţi artişti de renume, piesele compuse de Bebe Fugaru, un om şi un prieten deosebit dar şi un compozitor de elită al muzicii româneşti! În anii ’80, eram membru al Cvintetului LUCHIAN, condus de Ioan Luchian Mihalea şi unul dintre şlagărele cele mai apreciate ale acelor vremuri era „Plec în vacanţă!” – compozitor Cornel Fugaru, versurile Eugen Rotaru! Pentru mine, Bebe Fugaru nu a murit, el a plecat …în vacanţă! Mă voi gândi mereu cu drag la el şi vă dăruiesc împreună cu acest mare artist şlagărul său intitulat chiar aşa: Plec în vacanţă!

„Plec in vacanţă!” (C.Fugaru-E.Rotaru)” interpretată de Cvintetul LUCHIAN.

*****

Alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 11 –17 iulie!

11-07-1951          S-a născut la Detroit, Bonnie Pointer din grupul Pointer Sisters.

11-07-1959          S-a născut în Santa Monica, interpreta Suzanne Vega. (1990 UK No.2 single ‘Tom’s Diner’, with DNA).

11-07-1959          S-a născut în Perth Amboy, Richie Stephen Sambora , chitară solo în grupul Bon Jovi

11-07-1966          S-a născut Mel Appleby, (Mel and Kim, 1987 UK No.1 single ‘Respectable‘).

11-07-1975          S-a născut în Brooklyn, New York, Lil’ Kim (Kimberly Denise Jones). (1997 UK No.11 single ‘Not Tonight’, 2001 US & UK No.1 single with Christina Aguilera, Mya and Pink, ‘Lady Marmalade’).

11-07-1996          A murit la 34 de ani, în urma unei supradoze, Jonathan Melvoin din grupul Smashing Pumpkins

12-07-1943          S-a născut Christine McVie, clape şi voce în Chicken Shack şi Fleetwood Mac. (1987 UK No.5 single ‘Little Lies’ and 1977 US No.1 single ‘Dreams’, from world wide No.1 album ‘Rumours’).

12-07-1950          S-a născut Eric Carr, bateristul grupului Kiss din iunie 1980, decedat la 24 noiembrie 1991 în urma unui cancer sever.

12-07-1952          S-a născut Liz Mitchell, membră a grupului Boney M

12-07-1957          S-a născut Paul Ciuci,  component al grupului Compact.

12-07-1960          S-a născut Ray Gillan din grupul Black Sabbath, decedat la 1 decembrie 1993

12-07-1962          S-a născut Dan Murphy, guitar, Soul Asylum, (1993 US No.5 and UK No.7 single ‘Runaway Train’).

12-07-1984          S-a născut Gareth Gates(2002 UK No.1 single ‘Unchained Melody’)

13-07-1942          S-a născut la Chicago Roger McGuinn (James Joseph McGuinn III) voce, chitară şi membru fondator al grupului The Byrds. Formaţia a avut două piese nr. 1 în 1965 : Mr. Tambourine Man (o săptămână) şi Turn! Turn! Turn! (To Everything There Is A Season) (trei săptămâni)

13-07-1963          S-a născut interpretul britanic Fatboy Slim, pe numele real Quentin Leo Cook, cunoscut si sub numele Norman Cook.

13-07-1972          Încetează din viaţă, La New York, în urma unui atac de cord, Clyde McPhatter, primul solist vocal al grupului The Drifters.

14-07-1912          S-a născut Woody Guthrie (Woodrow Wilson), supranumit părintele muzicii folk moderne americane. A compus peste 1.000 de cântece. A murit la 4 octombrie 1967.

14-07-1944          Se naşte în Ţara Galilor, chitaristul Spencer Davis. În 1963 a alcătuit quartetul de R&B Spencer Davis Group, împreună cu fraţii Steve şi Muff Winwood şi cu Peter York. Grupul a a vut două piese în Top 10, Gimme Some Lovin şi I’m a Man.

14-07-1948          S-a născut Tommy Mottola, directorul executive de la Sonny. S-a căsătorit cu Mariah Carey in 1993, divorţând în 1997. Recăsătorit cu Thalia.

14-07-1967          S-a născut la Văleni, Mădălina Manole.

14-07-1987          S-a născut Alina Sorescu.

15-07-1946          S-a născut la Tucson, Arizona, din părinţi german/mexican, Linda Ronstadt. Îşi începe cariera solo în 1968 iar primul său album este Hand Sown Home Grown, în 1969. În 1982 intră pe locul 2 în topuri cu piesa I Don’t Know Much, în duet cu Aaron Neville.Cel mai mare hit al său a fost You’re No Good, ajuns number one.

15-07-1949          S-a născut Trevor Horn, producător de muzică rock. A lucrat cu trupele Yes şi Frankie Goes to Hollywood.

15-07-1950          S-a născut Ian Campbell, Middle Of The Road, (1971 UK No.1 single‘Chirpy Chirpy Cheep Cheep’).

15-07-1956          S-a născut la New York Joe Satch Satriani. A fost şi este mentorul multor chitarişti de valoare, printre care Steve Vai, Jason Becker sau Toni McAlpine.

15-07-1967          Încetează din viaţă, în vârstă de 40 de ani saxofonistul John Coltrane. Postum, a fost distins în 1992 cu Grammy Lifetime Achievement Award.

16-07-1940          S-a născut basistul şi vocalistul formaţiei The Searchers, Tony Jackson. (1964 UK No.1 & US No.13 single ‘Needles And Pins’). A murit la 18 August 2003.

16-07-1952          Se naşte în Alexandria, Egipt, Stewart Copeland din grupul Police. Formaţia a avut 6 piese în Top 10 şi 3 albume în Top 5. Synchronicity s-a vândut în peste un milion de copii şi s-a aflat în fruntea topului Billboard 17 săptămâni.

16-07-1978          S-a născut TJ, vocal în grupul 3 T. (1996 UK No.2 single ‘Anything’).

16-07-1981          Harry Chapin moare într-un accident auto la New York. Cel mai mare hit al său a fost în 1974, cu peste un milion de copii vândute, Cat’s in the Cradle.

16-07-1983          Încetează din viaţă chitaristul trupei Pretenders, James Honezman-Scott.

16-07-2003          Moare la 77 de ani, ca urmare a unei tumori pe creier Celia Cruz

17-07-1939          S-a născut chitaristul Spencer Davis. (1966 UK No.1 single ‘Keep On Running’ 1967 US No.7 single ‘Gimme Some Lovin’).

17-07-1949          Se naşte Terry Geezer Butler, bas în grupul Black Sabbath.

17-07-1950          Se naşte Eric Campbell din grupul Middle Of The Road

17-07-1950          S-a născut Damon Harris, vocals, The Temptations, joined in 71, (1971 UK No.8 single ‘Just My Imagination’ and re-issued ‘My Girl’ UK No.2 in 1992).

17-07-1959          Moare la New York în vârstă de 44 de ani interpreta de jazz Billie Holliday, pe numele real Eleanora Fagan Gough, născută la 7 aprilie 1915 în Philadelphia. Postum, a primit Grammy Lifetime Achievement Award in 1987 şi trei din melodiile sale au fost premiate în Grammy Hall of Fame Awards: „Strange Fruit” (1939), „God Bless the Child” (1941) and „Lover Man (Oh, Where Can You Be?)” (1945). În 1972 filmul „Lady Sings the Blues” a avut la bază istoria vieţii sale.

17-07-2000          Moare, în urma unui atac de cord, în Chesire, Anglia, Paul Young. Avea 53 de ani.

 *****

Emisiunea MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE a fost realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, radioromaniacultural.ro, andreipartos.ro, şi cu materiale jurnalistice muzicale din arhiva personală. Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

La finalul acestui portret muzical-artistic, vom asculta „Am ales nemărginirea” (C.Fugaru/C.Brăneanu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio – Disc 3” (C – Radio România/ P – 2006 Roton) interpretată de Cornel Fugaru.