Festivalul Amural deschide Braşovul pentru a 7-a oară!

Publicat de Andra Radu, 25 august 2021, 08:43

Festivalul ce îmbină artele şi tehnologia în Cetatea Braşov se apropie de a 7-a şi cea mai mare ediţie. Una dedicată poeziei oraşului.

În acest an, la Amural, artiştii vizuali şi cei lirici îşi unesc forţele creatoare şi se inspiră reciproc pentru a cuceri vechile ziduri prin cele mai noi forme de artă. Timp de 4 zile, din 26 până în 29 august, edificiile medievale prind viaţă.

De După Ziduri şi până Sub Tâmpa, desenând parcul cultural, Amural va reinventa şi revitaliza zonele naturale şi istorice din jurul Cetăţii Braşov.

Conţinutul festivalului a fost conceput ca ziua să deschidă turnurile şi bastioanele, iar noaptea acestea să devină ecrane pentru proiecţiile video. Între turnurile şi bastioanele oraşului se vor afla instalaţii de artă, scene de muzică, popasuri de socializare şi intervenţii urbane.

Cenaclub şi Gura Mare vor însufleţii poeziile transformându-le în videopoeme.

În mod simbolic, scena de la Turnul Negru va fi anul acesta sub semnul poeziei. Curatorul şi poetul Robert Elekes i-a invitat aici pe Adi Schiop, Lena Chilari, Teona Galgoţiu, Florentin Popa şi Radu Niţescu.

Cinematograful Astra intră şi el pentru prima dată în circuitul Amural cu o expoziţie în spaţiile de afişaj de pe faţada clădirii; lucrările expuse aici fac parte din proiectul Poster x Poem, o colaborare dintre poeţi şi ilustratori români.

O expoziţie a lui Ovidiu Hrin, apreciatul designer din Timişoara, va urmări experimentele sale de typography şi caligrafie. În aceeaşi expoziţie se va afla şi o instalaţie interactivă dedicată personalităţii lui Andrei Bodiu semnată de Marius Jurcă.

Cel mai important spaţiu pentru Amural rămâne, ca în fiecare an, Cinematograful Popular. Aflat aproape de finalul procesului de renovare, Popularul va găzdui instalaţia Daydream v5 semnată de duo-ul NONOTAK, unul dintre cele mai influente studiouri de artă digitală din lume.

Din 26 august, Complexul Agrement va găzdui şi scena principală de muzică unde vor performa Ada Milea şi Bobo, Norzeatic şi Quinta Spartă, Moonlight Breakfast, Corina Sîrghi şi Taraful Jean Americanu alături de artişti locali ca Mara Halunga, Dex sau Mezzin. Accesul la concerte se va face pe bază bilet şi cu dovada vaccinării, în limita a 300 locuri pe zi.

Piaţa Brassai va fi ocupată de instalaţia lui Radu Ignat – Hope şi de expoziţia fotografului braşovean Horaţiu Şovăială.

Turnul Negru va găzdui colectivul internaţional de new media X-Art cu experimente vizuale de la parter până în piramida de sticlă de la ultimul etaj.

Turnul Artelor va conţine expoziţia CoLaboratory, rezultatul rezidenţei digitale a 7 artişti din România şi Moldova alături de 7 artişti germani. Seara, lângă turn, Animest aduce animaţii pentru toate cele 4 zile de festival.

Turnul Funarilor va fi ocupat cu Poster x Poem. Turnul Vânătorilor îl va primi pe artistul german Dawid Liftinger cu al său pendul de lumină, iar în Turnul Lemnarilor o veţi întâlni pe Megan Dominescu cu lucrări textile.

Noaptea preiau frâiele poeţii vizuali, comunitatea de artişti video români – Noetic, Adistu, Atmann, Ramio, Visceral, InDialog, Kooma.

Cote şi Sillyconductor aduc la Amural lucrarea interactivă MetaOrganum. Creată iniţial ca metodă de explorare artistică a orgilor din bisericile evanghelice, MetaOrganum iese pentru prima dată în exterior pe faţada Turnului Vânătorilor. Publicul va putea interacţiona cu proiecţia prin intermediul unor lasere, iar proiecţia le va răspunde muzical.

Cel mai impresionant ecran de proiecţie rămâne faţada Colegiului Naţional Andrei Şaguna ce va fi animată de artistul de light-art şi video-mapping Senpai Stuff.

Întreg traseul va fi presărat cu instalaţii ale celor mai activi artişti şi studiouri din ţară – Rizi, Noiseloop, H3, Koros Design din Ungaria, George Roşu, Sergiu Chihaia, InDialog – studioul român francez prezent şi la Braşov Underground Museum, Dan Adrian Ionescu.

Biblioteca Judeţeană George Bariţiu nu putea să lipsească de la ediţia dedicată literei, astfel că la parterul clădirii va fi expusă lucrarea A motto of disappointment LIBERTE EGALITE FRATERNITE a regretatului Sorin Oncu.

Pe harta Amural 7 va se află şi un proiect din cadrul Muzeului de Artă, colecţia de artă DLS Virtual Art Museum, un pilot pentru ce poate deveni aripa de Realitate Virtuală a Muzeului de Artă Braşov.

15 ianuarie – 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu!

Publicat de Andra Radu, 15 ianuarie 2020, 13:53

Se împlinesc 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Acesta a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Eminescu a fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti” şi a rămas cel mai important reprezentant al romantismului din literatura română, un remarcabil erudit şi militant activ pentru dreptul la existenţă naţională a poporului român.

Poetul Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Din 1860 până în 1963, a urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi, apoi s-a retras ca elev particular. În 1864 s-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

După moartea lui Aron Pumnul, tânărul Eminovici (numele poetului la naştere) a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu, Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), fiind copist şi sufleur, apoi a ajuns la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a fost angajat ca sufleur.

În perioada 1869-1872 a fost „student extraordinar” la Facultatea de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe. Aici a făcut parte din societatea literar-socială „România” şi din cea literar-ştiinţifică „România jună”. Tot la Viena l-a cunoscut pe Ioan Slavici.

În 1872 o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle, cea care a devenit apoi marea lui iubire.

Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici, care era închinată memoriei profesorului său.

În 1870 a început să colaboreze la revista ieşeană „Convorbiri literare”, unde a publicat poezia „Venere şi Madonă”, poemul „Epigonii”, povestea „Făt-Frumos din lacrimă”, urmate în 1871 de poeziile „Mortua est”, „Înger de pază” şi „Noaptea”.

Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Mihai Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, purtând titlul „Poesii”. Ulterior, au mai fost publicate două ediţii – în 1885 şi în 1888.

Cartea a fost tipărită când Eminescu nu era în ţară. Deja se afla internat într-un sanatoriu în Germania, în 1883 apărând primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la „Mai am un singur dor”.

Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză („Sărmanul Dionis”, „Făt-Frumos din lacrimă”), nuvelă fantastică („Cezara”), povestiri, schiţe, teatru ş.a.

Boala lui Eminescu avansa, iar în primăvara anului 1888 s-a stabilit la Botoşani, la sora sa Henrieta.

În iulie, acelaşi an, a plecat pentru tratament la băile din Hall, în Austria. La întoarcere, s-a mutat în Bucureşti, însoţit de Veronica Micle.

Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Două zile mai târziu, în 17 iunie, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Române.

Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale.

Pe mai multe clădiri din ţară va fi proiectat portretul poetului Mihai Eminescu. La Iaşi, unde marele poet a locuit în două perioade ale vieţii sale, va avea loc, astăzi, un eveniment omagial.

CONSTANȚA: O nouă întâlnire cu poezia la Muzeul Marinei Române

Publicat de adinaiftime, 17 iulie 2017, 10:50

Joi, 20 iulie, în ziua în care credincioșii creștin ortodocși în sărbătoresc pe Sfântul Ilie, la Muzeul Marinei Române va avea loc o nouă întâlnire cu poezia. Garofița Jianu debutează în Cenaclu la secțiunea poezie.

Prezintă poetul Sorin Roșca și vor recita din creațiile autoarei Luciana Șerban și Ligia Stemate. Momentul muzical va fi susținut de către Maria Magdalena Ciocan.

Moderatorul întâlnirii va fi coordonatorul cenaclului, Aurel Lăzăroiu.