Când se naşte şi când moare căluşul?

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 iunie 2019, 05:00

Personificarea luminii şi a căldurii este calul. Simbolul cabalin anunţă anotimpul vara, cum lupul patronează iarna. Calul ajută soarele să parcurgă drumul luminii, de la răsărit la apus şi el este cel ce pune ordine în lume. Caii lui Sântoader restabilesc ordinea după Dragobete, iar Căluşarii alungă Rusaliile, Ielele.

(varianta audio a rubricii)

De la Ispas până la Pogorârea Sfântului Duh, Sărbătoarea Rusaliilor, lumea rămâne fără dumnezeire. În aceste zece zile sufletele morţilor rămase printre noi de la Joimari trebuie îmbunate prin pomeni date la Moşii de Vară, în Sâmbăta Rusaliilor şi alungate prin jocul căluşarilor ca şi prin obiecte cu funcţie apotropaică: leuşteanul, usturoiul.

În miercurea a patra după Paşte este ziua de naştere a Căluşului, cel ce este ştiut drept zeu protector al cailor. Ziua se numeşte Strat de Rusalii. Celebrarea zilei se face prin ceremonialul cunoscut sub numele de Legatul Căluşului.

Joia a şasea după Paşte este Paştele Cailor, zi în care Caii se satură şi ei o dată în an. Ziua se mai numeşte şi Joia Iepelor. Aşa a lăsat Dumnezeu!

În Sâmbătă Rusaliilor cad Moşii de Vară, zi în care se face Legatul Steagului şi apoi Jurământul. Iar îngropatul Căluşului, moartea lui se-ntâmplă a treia zi de la Duminica Rusaliilor, sau a zecea zi, tot o marţi, Marţea Ciocului.

Ceata de căluşari în săptămâna Rusaliilor este dorită, dar şi de temut. Căluşarii sunt cei ce tratează bolnavii de luat din Iele, apucat de Iele, luat din Rusalii sau rămas şoimănit.

„Căluşul e lucru diavolesc: Hristos a trimis pe pământ Duhul Sfânt iar Diavolul a făcut Căluşul” – aşa spun bătrânii din Bârca, judeţul Dolj. De aceea nu se lucrează în aceste zile. Căluşarii amintesc prin ceata lor de herghelia de cai şi de aceea vătaful îi îndeamnă prin strigături:

„Hălai-şa, hăp, hăp! Dii, măi, dii!”.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

București: Tradiţii în Săptămâna Luminată

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2015, 07:15

În a doua zi de Paşti, începe Săptămâna Luminată. Timp de 7 zile, totul va sta sub semnul Luminii. În biserici, săptămâna începe cu aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii. Preoţii sunt îmbrăcaţi în alb, iar atunci când binecuvântează folosesc aceeaşi lumânare cu care au împărţit Lumină în prima noapte de Paşte.

În această săptămână, slujbele Bisericii sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile fac referire directă la Învierea Mântuitorului. În plus, slujbele se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.
De asemenea, în această săptămână nu se fac parastase.

În Lunea albă, casa se stropeşte cu agheasmă. Femeile obişnuiesc să dea pomană pască şi vin roşu.
În aceste zile nu se munceşte. În Joia verde se cinstesc holdele, iar vineri credincioşii vor sărbători Izvorul Tămăduirii.

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma) şi reprezintă începutul unei perioade de sărbătoare ce ţine 50 de zile, până la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).