Ce ești dispus să faci ACUM pentru VISUL tău?

Publicat de Andra Radu, 3 decembrie 2019, 13:21

Cunoaștem cu toții destule persoane care se plâng că nu și-au împlinit VISUL, că nu au avut șansa altora, că au așteptat să le fie bine întâi celor din jur, că nu știu, că nu pot și alte motivații mai mult emoționale decât raționale. În același timp, la un nivel profund știm cu toții că acestea sunt doar scuze.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, nu facem ceea ce este important pentru noi, nu ne atingem VISUL deoarece un lucru bine ascuns în inima noastră nu vrea această victorie.

„Nu vreau să deranjez, nu vreau să supăr, nu vreau să produc suferința, nu vreau să fiu criticat, nu vreau să fiu singur ş.a. De fapt, ceea ce încercăm cu adevărat este să evităm propria suferința pe care credem că am putea s-o trăim dacă pierdem oameni, aprecierea lor, iubirea lor și alte lucruri care contează pentru noi. Și atunci, nu vrem să ne împlinim visul!”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ne place să dăm vina pe alții pentru nereușitele noastre. Alteori, nu ne atingem VISUL deoarece este mai comod să dăm vina pe șansă, destin, ghinion, ceilalți, țara în care trăim, politică, birocrație, timpurile în care trăim, vremea de afară, părerea vecinului etc.

„Pentru că orice vis, dincolo de frumusețea lui, presupune și efortul necesar pentru a străbate drumul până la el, respectiv investire de timp, energie, acumulare de informație, răbdare, exercițiu, disciplină în menținerea pe acest drum, automotivare. Atunci când nu ne îndeplinim VISUL, de multe ori este de verificat dacă nu cumva nu suntem dispuși să ne asumăm responsabilitatea acestui efort. În alte situații vrem să credem – pentru că este mai ușor aşa – că acele persoane care au succes și-și împlinesc visurile, au cumva un soi de baghetă magică pe care o scutură puțin și gata. Însă e important să conștientizam că împlinirea unui vis presupune și renunțare, măcar pentru o perioadă de timp, la anumite aspecte: o parte din timpul liber, o parte din finanțe, o parte din relaxare, o parte din confort; dar, dorința de a le avea pe toate nu ne lasă să dăm drumul lucrurilor care ne țin pe loc”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Câteva dintre scuzele cu care tindem să ne obișnuim:

1. „Am ghinion!”

Conform Laurei Cojocaru, nu există noroc sau ghinion, ci doar acțiuni ale căror rezultate ne plac sau nu. Trebuie doar să ne propunem să facem altfel până când ajungem la dorit.

2. „Nu am calitățile lui/ei!”

„Nu există calități și defecte ci doar însușiri pe care le folosim prea mult sau prea puțin și, în funcție de rezultat, mintea noastră le clasifica în bune sau rele. Este suficient să ne găsim zona de echilibru a utilizării însușirilor noastre și ceea ce nu putem încă să facem, să ne propunem să învățam și să exersăm până putem”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

3. „E prea târziu acum!”

Conform psihilogului Laurei Cojocaru, nu e niciodată prea târziu pentru a fi tu însuți. Fiecare clipă din viața noatră este potrivită să începem să ne trăim visul.

4. „Întai să termin X, să fac Y, să am Z, să … și mai târziu mă ocup de visul meu!”

„Expresia “mai târziu” începe să doară. Mai târziu vei spune că ai avut ghinion și riști să crezi că e prea târziu și să începi să te plângi! Și plânsul continuu de milă nu aduce decât o altă amânare!”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.

Care este VISUL tău?

„Majoritatea oamenilor sunt probabil tentați să răspundă la timpul trecut: “eee, visam și eu odată să …”. Este momentul să repetăm din nou întrebarea: “Care ESTE visul tău?” … pentru că încă este, nu a dispărut nicăieri ci doar l-ai aruncat în sertarul cu vechituri. Scoate-l de la sertar, scutură-l de praf și cere-i iertare pentru că l-ai ignorat! VISUL tău te-a așteptat credincios în tot acest timp să-i oferi un semn de iubire. Ce ești dispus să faci ACUM pentru VISUL tău?”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.

Secretul culorilor din calendarul Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2019, 10:53

Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.

Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Filmul LUX 2019: descoperiți finaliștii care concurează pentru premiul oferit de Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iulie 2019, 08:57

Cele trei filme finaliste care concurează pentru premiul pentru filmul LUX 2019 sunt: Cold Case Hammarskjöld, The Realm and God Exists, Her Name is Petrunya.

Filmele finaliste, alese din 10 candidate, au fost dezvăluite pe 23 iulie la Roma:

• Cold Case Hammarskjöld – Mads Brügger (Danemarca/Norvegia/Suedia/Belgia)
• God Exists, Her Name Is Petrunya– Teona Strugar Mitevska (Macedonia de Nord/Belgia/Slovenia/Croația/Franța)
• The Realm– Rodrigo Sorogoyen (Spania/Franța)

Cold Case Hammarskjöld de Mads Brügger, regizor danez

Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc.

Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istorie Premiul LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.

God Exists, Her Name Is Petrunya de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska

Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunya face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunya refuză să cedeze la rugămințile de a întoarce crucea și lupta pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.

The Realm de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen

Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.

Filmele europene în cinematografele din UE

Premiul pentru film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională și de a concura mai bine cu filmele americane ce domină pe piață. De aceea, cele trei filme finaliste sunt subtitrate în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE. Dacă nu reușiți să le vedeți într-un cinematograf din apropiere în următoarele câteva săptămâni, atunci sigur veți avea posibilitatea să le urmăriți în timpul Zilelor Filmului LUX, în toamnă, când acestea vor fi prezente în peste 50 de orașe ți în diverse festivaluri de film.

Filmul câștigător va fi desemnat de deputații europeni și premiul va fi acordat pe 27 noiembrie în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența producătorilor de film.

Săptămâna Diplomaţiei Europene 2017: focus clima

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 noiembrie 2017, 12:23

Cu prilejul Săptămânii Diplomaţiei Europene 2017: focus clima, Ambasadele Franţei, Spaniei, Suediei şi Germaniei organizează, alături de Institutul Cultural Român şi de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, o serie de proiecţii de film.
Marţi, 28.11., la ora 20:00, evenimentul dedicat schimbărilor climatice va fi inaugurat la Institutul francez cu filmul The Age of Consequences (Jared P. Scott, 2017), în prezenţa ministrului român al mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, precum şi a ambasadoarei Franţei, doamna Michèle Ramis şi a ambasadorului Germaniei, domnul Cord Meier-Klodt.
Scopul comun al Săptămânii Diplomaţiei Europene cu focus pe schimbările climatice este să scoată în evidenţă semnificaţia acestora, precum şi gravele consecinţe ale schimbărilor climatice şi să impulsioneze dezbaterile pe acest subiect în societatea românească. În lupta comună împotriva schimbărilor climatice, Europa doreşte să fie un model la nivel global şi să prezinte modalităţi de contracarare a schimbărilor climatice. În negocierile internaţionale privind schimbările climatice, Europa se implică pentru acest deziderat. Filmele prezentate vor exemplifica posibile domenii de acţiune.

Aici puteţi viziona programul proiecţiilor:

https://www.facebook.com/events/1611162948906480

„Ce este populismul?” , de Jan-Werner Müller, a apărut la Editura „Polirom”

Publicat de adinaiftime, 17 septembrie 2017, 11:50

„O carte excepțională despre un concept politic alunecos, însă esențial. Critica impetuoasă pe care Jan-Werner Müller o aduce populismului constituie o importantă sursă de informații pentru oricine încearcă să înțeleagă rădăcinile și natura conflictelor politice care frămîntă în vremurile actuale Europa și Statele Unite.” (Michael Kazin)
„Pentru a înțelege popularitatea lui Trump, cartea profesorului de științe politice Jan-Werner Müller de la Princeton University este cea mai utilă.” (The Washington Post)

Donald Trump, Silvio Berlusconi, Marine Le Pen, Jarosław Kaczyński sau Viktor Orbán sunt doar câteva nume care dovedesc simpatia tot mai mare de care se bucură populiștii în lumea întreagă. Dar ce este, mai exact, populismul? Oare toți cei care critică Wall Street-ul sau Washington-ul ar trebui considerați populiști? Care este diferența dintre populismul de dreapta și cel de stânga? Aduce populismul mai aproape de popor guvernarea sau este o amenințare la adresa democrației? În definitiv, cine este „poporul” și cine poate vorbi în numele lui?

Bazîndu-se în studiul său pe evenimente istorice din Europa, Statele Unite și America Latină, profesorul de ştiinţe politice Jan-Werner Müller abordează toate aceste probleme generate de renașterea populismului la nivel global.

În plus, autorul propune strategii concrete pe care democrații liberali le-ar putea aplica pentru a-i înfrunta cu succes pe populiști și, în special, pentru a contracara pretențiile acestora de reprezentare a „majorității tăcute” sau a „poporului adevărat”.

Volumul semnat de Jan-Werner Müller, Ce este populismul?, a apărut în această săptămână în colecţia „Opus. Ştiinţe politice” a Editurii „Polirom”, în traducerea Irinei-Mariana Borţoi; este disponibil atât în librăriile din ţară, cât şi pe www.polirom.ro.

Jan-Werner Müller,profesor de ştiinţe politice la Princeton University, este cofondator al European College of Liberal Arts (ECLA) din Berlin, primul colegiu privat de arte liberale din Germania, la care a fost director de cercetare. Manifestă un interes faţă de iniţiativele internaţionale de predare şi cercetare centrate pe artele liberale. De acelaşi autor: Another Country: German Intellectuals, Unification and National Identity (2000), German Ideologies since 1945: Studies in the Political Thought and Culture of the Bonn Republic (2003), Wo Europa endet. Ungarn, Brüssel und das Schicksal der liberalen Demokratie (2013),Das demokratische Zeitalter. Eine politische Ideengeschichte Europas im 20. Jahrhundert (2013). Este un colaborator constant a numeroase publicaţii, printre care Neue Zürcher Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Zeit, Süddeutsche Zeitung, London Review of Books, Foreign Affairs, The Guardian, Dissent, The New York Review of Books…

Preşedintele, cu ochii pe moţiune

Publicat de adinaiftime, 21 iunie 2017, 21:30

Autonomia pe criterii etnice nu este un lucru dorit în România şi ea nu trebuie negociată în situaţii de criză, a declarat marți, 20 iunie, preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a spus că este informat în permanenţă despre situaţia politică din ţară, precizarea fiind făcută în contextul negocierilor purtate de PSD şi UDMR pentru susţinerea moţiunii, care însă nu s-au concretizat.

Klaus Iohannis a solicitat social-democraţilor să îşi rezolve problema pe care singuri au creat-o şi a adăugat că îşi doreşte reintrarea ţării într-o zonă de stabilitate.

Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală de la Bucureşti

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:30

Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală din România provocată de PSD, care miercuri, 14 iunie, a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze.

Agenţia France Presse scrie că dacă Grindeanu se cramponează de acestă funcţie, PSD pare condamnat să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern.

Deutsche Welle notează că, în pofida celei mai rapide creşteri economice în Uniunea Europeană, România rămâne a doua cea mai săracă ţară din uniune şi are nevoie urgentă de investiţii în domeniile sănătăţii şi infrastructurii de transport, care probabil vor fi întârziate de această criză.

Refuzul premierului de a demisiona semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului partidului, comentează DPA, agenţia germană de ştiri, care adaugă că Dragnea i-a ameninţat cu expulzarea pe ”toţi membrii PSD” care-i iau partea lui Grindeanu.

Liderul PSD, care îşi ţine strâns în frâu partidul, a anunţat că formaţiunea este pregătită să nominalizeze alt premier şi un nou guvern, împreună cu ALDE, scrie Reuters.

Potrivit legislaţiei române, preşedintele susţine un premier în urma unor consultări cu partidele politice, după care persoana nominalizată se prezintă să obţină un vot de încredere în Parlament, în care PSD şi ALDE deţin o majoritate confortabilă.

Sergiu Miscoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, a declarat pentru Reuters că PSD nu are de câştigat din această decizie, ”partidul va fi afectat de o pierdere uriaşă de imagine, atât cât a mai rămas din ea”.

Alexis Tsipras a fost învestit în funcţia de premier

Publicat de Mihaela Costache, 22 septembrie 2015, 08:00

Liderul stângii radicale Syriza a depus jurământul ieri seară, după victoria categorică a partidului său în alegerile legislative anticipate, care i-a adus un al doilea mandat în fruntea guvernului.

Tsipras a anunţat deja că va reface coaliţia de guvernare dintre Syriza şi Grecii Independenţi.

El ar urma să anunţe mâine componenţa noului executiv, care va avea ca sarcină să pună în practică prevederile acordului în valoare de 86 de miliarde de euro încheiat în luna august, după luni de negocieri dure, cu creditorii internaţionali – Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

PSD are un nou lider

Publicat de Mihaela Costache, 31 august 2015, 09:30

Mihai Fifor este noul lider al senatorilor PSD, după retragerea din această funcţie a lui Ilie Sârbu!
Modificarea urmeaza să fie anunţată şi în şedinţa de marţi a plenului Camerei Superioare a Parlamentului, prima din sesiunea ordinară de toamnă.
În favoarea lui Mihai Fifor s-au exprimat 42 de senatori PSD, în timp ce contracandidatul său, Şerban Nicolae, a obţinut din partea colegilor săi 12 voturi pentru.

Dupa castigarea functiei de lider al grupului PSD, preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea l-a felicitat pe Mihai Fifor si a spus ca are încredere în el pentru a gestiona această poziţie şi pentru a menţine unit acest grup.

„Le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată si domnului preşedinte Ilie Sârbu pentru activitatea deosebită pe care a depus-o în aceşti trei ani de coordonare a grupului nostru senatorial. În opinia mea, suntem o echipă redutabilă şi în această sesiune parlamentară vor fi foarte multe lucruri de făcut şi, cu siguranţă, împreună şi în spiritul colegial care ne caracterizează vom reuşi să ducem mai departe un program legislativ cât se poate de serios, care să dovedească, dacă mai era nevoie, că PSD are un cuvânt important de spus în acest moment” a declarat noul lider al grupului senatorilor PSD, Mihai Fifor.

România răsturnată

Publicat de Anca Florea, 3 august 2015, 09:30

Clima: Dar nu asta ne deranjează, supraviețuim.

Valorile: Dar nu ne deranjează, ne-am obișnuit … pe vremea comuniștilor spuneam că s-a răsturnat scara valorilor. Și acum spunem la fel. Personal cred că am pus cele două scări în cruce, una peste alta. Amin.

Moralitatea: E cu fundul în sus. Se pare că numai așa îi place … pe cine să mai deranjeze? Mergem înainte …

Justiția: … dar nu tot timpul. Uneori, așa oarbă, mai face și dreptate …

Politica: … ? nooo … e ca snițelul: când pe o parte când pe alta. Nu ne dernjează: asta mâncăm zilnic, se pare că ne place …

Delațiunea cu delatori cu tot … Ce ???? Cine a spus asta? Aici nu s-a răsturnat nimic, totul merge uns. Ca întotdeauna. Asta e o constantă. Aici putem schimba titlul: România turnată. Deși părea mai acceptabil … răsturnată 😉 hihihi …

Auzi … la urma urmei … ce vrei matale să zici cu titlul ăsta?!? răsturnată … ce, ești din Caracal și vrei să rescrii istoria?

Parlamentul Greciei votează, astăzi, noi măsuri de austeritate!

Publicat de Mihaela Costache, 22 iulie 2015, 15:30

Parlamentul Greciei votează, astăzi, noi măsuri de austeritate, cerute de creditori pentru începerea negocierilor pentru un al treilea pachet de ajutor financiar extern.

Va fi un test important pentru premierul stângii radicale, Alexis Tsipras, confruntat cu un număr tot mai mare de dizidenţi din propria sa formaţiune politică.

Săptămâna trecută, el a reuşit să treacă de Legislativ un prim set de măsuri cu sprijinul opoziţiei.

Propunerile prezentate astăzi, în Parlament, nu includ şi reforma sistemului de pensii şi asigurări sociale, amânată pentru luna viitoare cu acordul liderilor din zona euro. ( Rador/romania-actualitati.ro)