Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52

În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.

Bugetul pe termen lung și planul de redresare

În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.

Pactul Verde

În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.

Brexit

În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

Actul legislativ privind serviciile digitale

În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.

Strategia industrială

În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.

Reforma PAC (politica agricolă comună)

Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.

Pactul privind migrația

Comisia urmează să prezinte un Nou pact privind azilul și migrația după ce statele membre ajung la un acord preliminar cu privire la bugetul Uniunii Europene. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului lucrează, în prezent, la un raport referitor la o serie de noi căi legale pentru migrația forței de muncă către Uniunea Europeană.

Drepturile călătorilor din transportul feroviar

Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Finanțarea participativă (crowdfunding)

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și a celei de Coeziune trebuie să fie priorități ale Grupului PPE

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 iunie 2019, 12:24

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.

Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.

”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.

”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.

Politica agricolă comună – unul dintre pilonii spațiu european comun

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 6:57

Politica agricolă comună a Uniunii Europene este unul dintre pilonii pe care este așezată ideea unui spațiu european comun veritabil. Domeniul mare al agriculturii este esențial pentru cele 28 de state membre.

Valabilitatea formulării este dată și de alocările semnificative de-a lungul timpului. Acestea au deținut pentru o lungă perioadă unul dintre primele locuri în cadrul finanțării politicilor comunitare. Spre exemplu, în 2013, 40% din bugetul european era rezervat măsurilor europene ce vizau agricultura. În perioada 2014 – 2020, agricultura și programele europene aferente se află sub semnul inovării. În cadrul mai multor întâlniri a fost subliniată nevoia că întregul domeniu, în Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze viitoarelor necesități nutriționale. Tot legat de Politica Agricolă Comună, interesant este de văzut în ce măsură ea este percepută, cunoscută la nivel comunitar. În acest sens, un Eurobarometru scoate în evidență faptul că cetățenii europeni sunt tot mai conștienți de importanța acesteia. Câteva reper ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonator al Centrului de Informare Europe Direct Iași. Așadar, domnule Matei, date, procente care scot în evidență o tendință.

”Conform rezultatelor ultimului Eurobarometru, peste 80% dintre respondenți consideră că această contribuție a Politicii Agricole Comune la stimularea creșterii economice, la creșterea numărului de locuri de muncă, la susținerea rolului fermierilor în lanțul alimentar, o consideră ca fiind importantă și foarte importantă. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a comentat rezultatele acestui Eurobarometru și a apreciat faptul că circa 70% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană, în deplinătatea ei, își îndeplinește acel rol asumat pentru asigurarea securității alimentare și, mai ales, pentru modul în care Politica Agricolă Comună, contribuie la investiții, la creștere economică și la crearea de locuri de muncă. Acestea sunt o parte din decalogul, cele 10 probleme , 10 lucruri pe care și le-a propus Comisia Juncker. 87% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să subvenționeze în continuare fermierii pentru implementarea unor practici agricole care să fie prietenoase cu mediul. Mai este ceva de subliniat: rolul pădurilor. 66% conștientizează importanța acestora în absorbția emisiilor de carbon, iar 63%, rolul lor ca habitate naturale pentru specii de plante și animale, respectiv, conservarea biodiversității. Ar trebui să subliniez și faptul că, în continuare, în general, românii sunt peste media europeană în privința aprecierii importanței Politicii Agricole Comune. Ideea principală a acesteia, încă din 1962, ar fi că fermierul trebuie să producă cantități și calitate și să asigure livrarea de produse pe piață, către consumatori, la prețuri decente, pe care să și le permită fiecare cetățean european. Iar dezvoltarea rurală, care este parte integrantă din PAC, trebuie să asigure și fermierului un nivel de trai decent, corespunzător”.

Parlamentul European doreşte simplificarea distribuţiei fructelor, legumelor şi laptelui în şcoli

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 06:45

Drept urmare, comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a aprobat fuzionarea programelor destinate combaterii alimentației necorespunzătoare în rândul copiilor, care în prezent sunt separate. Programul de încurajare a consumului de fructe în școli a fost introdus în 2007, iar programul de distribuire a laptelui a fost înființat în 1977. Ambele au fost create pentru a încuraja copiii să mănânce mai sănătos. Consumul de fructe, legume și produse lactate scade de la an la an în Europa. În același timp,  numărul copiilor care au probleme de greutate este în creştere. În prezent, peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, principalul motiv este lipsa fructelor şi legumelor din meniul zilnic.

În prezent, costul pentru derularea celor două programe se ridică la 210 milioane de euro în fiecare an şcolar, însă Parlamentul European solicită suplimentarea bugetelor.

Eurodeputatul Marc TARABELLA:

210 milioane de euro nu reprezintă o sumă mare în comparaţie cu bugetul Uniunii Europene. Bugetul Politicii Agricole Comune se ridică la aproximativ 55 miliarde de euro pe an. Prin urmare este doar o fărâmă din bugetul agricol dedicată unui obiectiv mai mult decât util. În plus bugetul respectiv prevede şi o componentă dedicată măsurilor educative.

Deputaţii europeni doresc mai multe produse eligibile și o finanțare echitabilă a fondurilor europene între statele membre. Repartizarea banilor ar trebui să aibă la bază două criterii: numărul beneficiarilor, respectiv de copii cu vârsta între 6 şi 10 ani, dar şi gradul de dezvoltare a ţării. Se are în vedere extinderea listei de produse alimentare care pot beneficia de finanțare din partea Uniunii Europene, pentru a putea include produse lactate locale, cum ar fi iaurtul, brânza și cașul.

De asemenea, statele membre vor trebui să aloce între 10% şi 20% din finanțarea europeană pe care o primesc pentru activități educaționale, inclusiv vizite la ferme și distribuția ocazională de specialități locale. Acestea nu au voie să conţină adaos de zahăr, grăsimi, sare sau îndulcitori, spune deputatul european Sofia Ribeiro:

Graţie acestui program îi ajutăm atât pe fermieri, cât şi agricultura locală. Programul are două componente: una dedicată copiilor, prin măsuri educative şi de promovarea unei diete sănătoase, cealaltă constă în acordarea de ajutor fermierilor noştrii.

Setul de amendamente la proiectul de lege va fi examinat de plenul Camerei în sesiunea plenară de la Bruxelles, din 27 mai.

Forum privind Viitorul Agriculturii

Publicat de Monica Slavici, 6 aprilie 2015, 09:39

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles cea de-a opta ediţie a Forumului privind Viitorul Agriculturii, având ca temă principală obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi impactul lor asupra agriculturii europene.
Detalii ne oferă colegul nostru Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, European – EuranetPlus.