Fondul Tranziției Juste va sprijini cu 1,95 miliarde de euro tranziția spre o economie verde în România  

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2021, 15:20

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European asupra Fondului Tranziției Juste:

„Adoptăm astăzi, în plenul Parlamentului European, forma finală a Fondului Tranziției Juste, instrument creat special pentru a ajuta regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o economie verde. Este vorba de acele regiuni care sunt cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon și unde este nevoie să facem cele mai mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.

Fondul va avea un buget total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă. Bani vor veni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene (7,5 miliarde de euro) și din Planul European de Redresare (10 miliarde de euro).

Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din buget, îi vor reveni României prin Fondul Tranziției Juste.

Vom folosi acești bani pentru a ajuta locuitorii din Valea Jiului, Oltenia, Galați și din toate acele regiuni și orașe românești care în prezent sunt cele mai dependente de o economie intensivă în emisii de carbon. Obiectivul este ca toate aceste regiuni să facă mai ușor tranziția spre o economie verde, fără să afectăm locurile de muncă ale oamenilor, ci, din contră, să contribuim la crearea de noi locuri de muncă mai stabile, bine plătite și mai prietenoase cu mediul.

Forma finală a fondului cuprinde un lucru foarte important pentru România pe care am reușit să-l obțin când am negociat legislația fondului din poziția de raportor pe avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Comisia Europeană propunea, inițial, o alocare din Bugetul Uniunii Europene de doar 7,5 miliarde de euro pentru acest fond pe care să o completăm în mod obligatoriu cu alte peste 11 miliarde de euro transferate din Politica de Coeziune a țărilor membre. Nu am fost de acord cu acest transfer fiindcă dezavantaja România. Țara noastră are nevoie de banii în plus pentru tranziția la o economie verde, nu de finanțarea tranziției reducând fondurile pentru coeziune. Politica de Coeziune este în continuare importantă pentru România fiindcă ne ajută să dezvoltăm infrastructura, să construim școli, spitale și autostrăzi. Am cerut ca, în locul acestui transfer obligatoriu, să creștem bugetul fondului. Deoarece ne-am opus în Parlamentul European, această obligație de transfer a fost eliminată din forma finală a fondului. În schimb, bugetul total al Fondului Tranziției Juste a fost crescut la 17,5 miliarde de euro, în urma unei alocări suplimentare de 10 miliarde de euro, bani care provin din Planul European de Redresare. Politica de Coeziune rămâne neatinsă, dar statele membre pot, în mod voluntar, să transfere fonduri din Politica de Coeziune către tranziția justă în cazul în care consideră că au nevoie.

Odată ce adoptăm astăzi, formal, regulamentul privind Fondul Tranziției Juste, acesta urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind literă de lege, iar apoi banii vor putea fi accesați de țările membre ale Uniunii Europene.”

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și a celei de Coeziune trebuie să fie priorități ale Grupului PPE

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 iunie 2019, 12:24

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.

Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.

”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.

”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.

Perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un proces ireversibil

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 martie 2018, 10:49

Ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova, a susţinut un discurs în cadrul forumului partidelor GERB şi Partidul Popular European /PPE/, desfăşurat la Sofia. „Tema privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest se află deja pe agenda europeană comună şi este recunoscută de toţi partenerii şi instituţiile europene drept un proces ireversibil. Eforturile sunt îndreptate spre viitorul summit de la Sofia din 17 mai, pentru a realiza nu numai consensul politic, ci şi pentru a elabora proiecte clare şi concrete”, a declarat ministrul Pavlova. Potrivit acesteia, proiectele trebuie să fie evidente şi palpabile pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, pentru a le oferi transport, conectivitate digitală şi educațională. „Perspectiva nu înseamnă promisiuni false de aderare rapidă. Fiecare dintre aceste ţări mai are de parcurs un drum lung, însă aceasta este o garanţie a direcţiei de care ele au nevoie”, a precizat ministrul bulgar. Adresându-se oaspeţilor din PPE, Pavlova a menţionat că aşteaptă sprijinul lor pentru priorităţile bulgare ale preşedinţiei europene. „Am primit sprijinul vostru şi aşteptăm opiniile voastre specializate privind priorităţile noastre în trei domenii principale – viitoarea politică de coeziune, costurile cu şi fără politica de coeziune pentru Balcanii de Vest şi includerea autorităţilor locale din Balcanii de Vest în cooperarea regională”, a mai spus ministrul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Politica regională la nivelul Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 26 octombrie 2015, 09:31

În discuțiile de la Bruxelles, în această perioadă, se folosesc foarte des noțiuni precum întreprinderi mici și mijlocii, inovare, agenda digitală, cercetare.

Pe de altă, parte aceste cuvinte ar a nu se potrivi cu realitățile din România, țară a cărei populație trăiește în proporție de peste 40% în mediul rural. De aici și nevoia unor particularizări în funcție de regiuni. Potrivit comunicatelor oficiale, politica regională la nivelul Uniunii se adresează tuturor regiunilor și orașelor, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.

Ca cifre, în perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde € – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE. Într-un interviu pentru Radio Iași, purtătorul de cuvânt din cadrul Comisiei Europene, Jakub Adamowicz, a oferit câteva explicații menite să apropie dezideratele Bruxelles-ului de realitățile românești.

”Rolul principal al politicii regionale este să contribuie la ajungerea pe termen lung la un standard de trai uniform și oportunități egale pentru toți cetățenii Uniunii Europene, neținând seama că ei sunt din Iași, din Lisabona, din Helsinki sau Barcelona. Avem, bineînțeles, în estul Europei o situație din cauza celor 40 de ani de totalitarism și comunism și de aceea există nevoia de a ajunge din urmă la capitolul infrastructură grea. Asta înseamnă că societatea în România, cele din statele baltice nu au avut posibilitatea să se dezvolte în același fel așa cum s-a întâmplat în vestul Europei.
Așa că, pentru estul Europei, în general, este acum important ca mai întâi să-și pună la punct infrastructura care este necesară pentru a prinde din urmă restul statelor la standardele de viață, la productivitatea economică și asta să ducă la capacitatea de a trăi la un nivel comparabil cu vestul Europei.

De aceea, politica regională, și cea mai mare parte a banilor rezervați acesteia, pentru estul Europei, sunt îndreptați către infrastructura grea. Acesta este cazul și pentru România, o țară mare, și în care, după această perioadă de finanțare, 2014 -2020, vom vedea o dezvoltare a infrastructurii, așa cum a fost cazul Poloniei pentru perioada 2007 – 2013. Acum, România este pe cale să facă acest salt important.

Cred că ceea ce se întâmplă la Bruxelles, nu arată doar că dezvoltarea economică a Europei depinde de cercetare și dezvoltare, ci și de investiții în infrastructură, ceea ce și facem. Chiar dacă România se concentrează în a face acest pas mare în față în următorii șapte ani, acum, este deja timpul să se anticipeze ce va fi după aceasta, ce se va întâmpla în anii de după 2020. Va fi foarte important să se profite de momentum în a prinde din urmă și aceasta se va face prin infrastructura soft și prin capacitățile intelectuale. Așa că, nu este prea devreme să gândim în această direcție”.

Întârzieri la demararea politicii de coeziune din perioada 2014-2020

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 09:24

Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru următorii 6 ani va începe abia din 2015, deşi acest lucru trebuia să se întâmple încă de anul acesta. Prin urmare, proiectele vor fi demarate cu întârziere, spune comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.

Bugetul politicii de coeziune pentru 2014-2020 este de 376 miliarde euro, cu 10% la mai mult faţă de perioada anteroară. Fondurile vor fi direcționate către regiunile în care Produsul Intern Brut pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul Uniunii Europene.
Prioritățile au fost stabilite printr-un proces de consultare între Comisia Europeană și țările Uniunii Europene. Fiecare stat membru a elaborat un proiect de acord de parteneriat, toate fiind deja aprobate. Acestea evidențiază strategia țării și propune o listă de programe.