Voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iulie 2019, 11:54

În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.

Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.

Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.

Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:

– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;

– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);

– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;

– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.

Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/

Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă ordine mondială

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2018, 10:15 / actualizat: 20 iunie 2018, 16:15

Cât vor mai fi valabile sancţiunile contra Rusiei?

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea consolidării unității în cadrul politicii externe. De data aceasta, a venit cu un astfel de apel Heiko Josef Maas, ministrul german de Externe, care a ținut un discurs la Berlin, înaintea conducerii Partidului Social Democrat din Germania (SPD). În discursul său, Maas a cerut, în special, partenerilor să renunțe la consensul în politica externă a UE – un pas care ar putea complica eliminarea sancțiunilor anti-ruse.

„Noi trebuie să avem o relație echilibrată cu Statele Unite ale Americii, unde europenii vor acționa în mod conștient ca o contrapondere la influența americanilor atunci când SUA depășesc limitele acceptabile”, a spus Maas.

Astfel, ministrul german al Afacerilor Externe a pus la îndoială alianța de 70 de ani dintre Europa și Statele Unite ale Americii.

Mai mult decât atât, Maas a pus semnul egalului între amenințările care vin din partea Washingtonului şi provocările generate de China și Rusia.

„Politica egoistă  “America mai întâi”, pe care o duce Donald Trump, atacurile Rusiei la normele dreptului internațional și la suveranitatea statelor, expansiunea deja imensă a Chinei – toate acestea indică faptul că ordinea lumii vechi nu mai există“, a spus el.

În discursul său, Maas şi-a expus viziunea asupra consolidării fundamentelor UE și a sporirii solidarității membrilor ei. O atenție deosebită în acest sens el a acordat împărțirii dintre Europa de Vest și Europa de Est. Pentru a depăși această scindare, Maas a propus să nu preseze Polonia și alte state care refuză să accepte refugiați, ci, dimpotrivă, să se creeze condițiile în care se va auzi şi opinia lor.

Ministrul german de Externe a atins și teme de genul relațiilor Uniunii Europene cu Italia, unde alegerile au fost câștigate de partide-eurosceptice – „Liga Nordului“, de extrema-dreaptă, și formsaţiunea populistă „Mișcarea de 5 stele“.

„Noi trebuie să ne îngrijorăm de faptul că fiecare a doua persoană din Italia – țara care a fost la originea Uniunii Europene și care rămâne partenerul nostru apropiat, consideră că aderarea la UE nu-i aduce niciun beneficiu”, a spus Maas. Și a promis că Germania va intensifica pașii de reformare a zonei euro pentru a o proteja de riscuri și pentru a o face mai stabilă.

Maas susţine că, până în prezent, Germania a adoptat o poziție prudentă cu privire la problema reformelor UE, dar acum este momentul pentru Berlin să arate flexibilitate. „Trebuie să învățăm să privim lucrurile din punctul de vedere al altor europeni”, a menţionat el.

Printre inițiativele vizând consolidarea rolului politicii externe a UE, Maas a propus două reforme-cheie. Prima este crearea Forțelor europene de reacţie.

Reamintim că aceasta este inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care își propune să îmbunătățească instruirea soldaților din țările europene pentru a crește gradul lor de pregătire (a se vedea. „NG“ din 01/18/18).

A doua reformă este respingerea consensului în politica externă a Uniunii Europene.

Maas a propus să se renunţe la situaţia în care, pentru adoptarea unei anumite măsuri, este nevoie de consimțământul tuturor celor 28 de țări – membre ale UE. În schimb, ministrul german al Afacerilor Externe a propus să se ia decizii cu o majoritate de voturi. „Noi trebuie să acționăm ca un întreg… și pentru acest lucru, trebuie să punem capăt blestemului care este principiul solidarității. Acest principiu ne face vulnerabili față de forțele externe, care vor să ne dezbine”, a subliniat Maas. Menţionăm că, anterior, a venit cu o propunere similară Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Solidaritatea cu o astfel de poziție şi-a exprimat-o a doua zi și Manfred Weber, președintele fracțiunii Partidului Popular European din Parlamentul European. „În prezent, orice membru al UE este capabil să blocheze orice decizie a comunității în sine. Un astfel de sistem este foarte slab. Prin urmare, susținem propunerea… de a adopta regula majorității atunci când votăm asupra problemelor de politică externă”, a explicat Weber.

Posibila abolire a principiului solidarității poate avea consecințe asupra politicii de sancțiuni a UE față de Rusia. Până în prezent, extinderea măsurilor restrictive împotriva rușilor necesită aprobarea tuturor celor 28 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care, de exemplu, Austria sau Italia votează împotriva sancțiunilor, atunci, teoretic, acestea vor înceta să funcționeze.

Cu toate acestea, după reformele susținute de Maas, sancțiunile europene ar putea fi extinse chiar și în cazul în care un astfel de pas nu ar fi sprijinit de mai multe țări din comunitate.

Cu toate acestea, este prematur să ne facem griji cu privire la un astfel de scenariu pentru Moscova și oponenții sancțiunilor.

Moritz Pieper, profesor la catedra de relaţii internaţionale de la Universitatea din Salford, crede că aceste condiții actuale pentru extinderea restricțiilor este puțin probabil să fie revizuite în viitorul apropiat. „Slăbirea cerințelor de extindere a sancțiunilor retrospectiv nu este atât de ușoară”, a declarat el pentru NG. „Prin urmare, consider că deciziile privind chestiuni cheie, inclusiv sancțiunile anti-ruse, vor continua să fie votate numai prin consens”. Cu toate acestea, după cum a amintit expertul, normele actuale ale UE prevăd o situație în care o țară nu dorește să se identifice cu politica comunitară. „În acest caz, se poate abține de la vot, însă decizia UE va fi totuși implementată”, a explicat el. În contextul politicii actuale de sancțiuni, acest lucru ar însemna că, de exemplu, Austria sau Italia au posibilitatea să-şi exprime dezacordul împotriva politicii UE cu privire la problema sancțiunilor, abținându-se de la extinderea lor, dar restricția se va aplica în continuare.

Articol de Evghenii Pudovkin

PERSPECTIVELE EXTINDERII UE ÎN BALCANII OCCIDENTALI (I)

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 ianuarie 2018, 15:14

Aderarea Serbiei în 2025 la Uniunea Europeană este un obiectiv realizabil, dar ambițios

Comisarul european pentru negocieri de aderare, Johannes Hahn, consideră că aderarea în 2025 la Uniunea Europeană a unor state candidate din Balcanii de Vest reprezintă un obiectiv realizabil, dar ambițios. „Președintele Comisiei Europene a menționat anul 2025 ca posibilă dată a aderării pentru anumite state candidate” – a declarat Hahn, adăugând că pentru viitorul UE, Comisia Europeană a prezentat cinci variante.

Hahn și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord privind o poziție de mijloc. „De bază vor fi temele globale relevante, politica externă și politicile de securitate, astfel încât UE să acționeze ca jucător internațional, dar pentru aceasta este nevoie de introducerea votului majoritar, deoarece până acum era necesară unanimitatea” – a precizat Hahn.

Întrebat ce presupune politica de vecinătate, Hahn a subliniat că UE sau exportă stabilitate sau riscă să importe instabilitate. „Putem exporta stabilitate prin dezvoltarea economică a țărilor, iar prin respectarea principiilor statului de drept de vor atrage investiții” – a transmis Hahn.

La întrebarea ce poate face UE pentru reducerea migrației, Hahn a reamintit că în prezent în UE există 20-25 milioane de refugiați, ceea ce reprezintă o provocare constantă pentru Europa. „Putem susține economiile în dezvoltare pentru a oferi perspectiva ca acești oameni să trăiască în țările lor. Avem fonduri de investiții și putem mobiliza de la firme europene 44 de miliarde de euro pentru proiecte durabile” – a explicat Hahn, adăugând că este important să se lupte împotriva cauzelor care au provocat migrația.

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Miniștrii de externe din statele UE includ în politicile de dezvoltare fenomenul migrației

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Ministrii de externe ai statelor membre au decis sa includa in politicile de dezvoltare ale Uniunii subiecte mai putin obisnuite pana acum pe agenda diplomatiei europene cum ar fi cele referitoare la fenomenul migratiei.

Comisarul european pentru cooperare Internationala si Dezvoltare, Neven Mimica spune ca trebuie sa existe o stransa coeziune in politica externa si ca strategiile de dezvoltare trebuie sa tina seama de faptul ca pacea si securitatea depind de cum este gestionat fenomenul migratiei si de capacitatea de a acorda ajutor umanitar tarilor care se confrunta cu situatii de criza.

La randul sau seful diplomatiei europene, Federica Mogherini a subliniat importanta coordonarii eforturilor statelor membre

“Important din punct de vedere politic este ca ne indreptam spre o politica de dezvoltare care este mult mai complexa si acopera diferite aspecte nu numai pe cele legate exclusiv de cooperarea pentru dezvoltare ci le include desigur si pe cele referitoare la dezvoltare si migratie, dezvoltare si securitate. Subiectul migratiei in special se regaseste constant pe agenda noastra. Intotdeauna m-am referit la necesitatea ca Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce, mai ales in Africa dar si in alte parti ale lumii, adica in Asia.”