Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte aeronave F/A-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze au ajuns în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, împreună cu Forțele Aeriene Române și Britanice.
Detașamentul finlandez, format din 80 de militari, este dislocat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Este prima misiune de acest fel a armatei finlandeze de la intrarea acestei țări în Alianța Nord-Atlantică.
Misiunea în România va dura aproximativ două luni și are rolul să asigure integritatea spațiului aerian național și să contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Patru avioane de luptă germane Eurofighter Typhoon au ajuns miercuri în România, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Aeronavele vor asigura, alături de forțele Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO. Contingentul german dislocat în țara noastră pentru această misiune este format din 140 de militari. Ambasada Germaniei în România a precizat că misiunea celor patru aeronave de luptă contribuie la consolidarea apărării aeriene pe flancul sud-estic al NATO și arată sprijinul pentru partenerul român. Ultima prezență a aviației militare germane în țara noastră a fost la începutul anului trecut, când a desfășurat împreună cu Forțele Aeriene Italiene misiuni de poliție aeriană, în baza declarației comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon.
Cătălin Băhneanu: Avem oameni foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Viitorul sună bine pentru F-16 în România
Subiectul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!
Cătălin Băhneanu:Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21 și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu.
Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.
Cătălin Băhneanu:Da, așa este. 32 de ani eu, 61 – MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit.
Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile prin anii ’98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori.
Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană.
Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri.
Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun.
Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității.
Am vorbit doar în România, din februarie ’62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste.
Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră.
A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?
Cătălin Băhneanu:Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi.
Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion.
Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios.
Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.
Cătălin Băhneanu:Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele.
Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.
Cătălin Băhneanu:Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în ’62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.
Cătălin Băhneanu:Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec.
Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim.
Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică.
Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.
Cătălin Băhneanu:Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?
Cătălin Băhneanu:Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului.
Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.
Cătălin Băhneanu:Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?
Cătălin Băhneanu:Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare.
Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă.
Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general!
Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Țintă aeriană de mici dimensiuni detectată de Forțele Aeriene Române
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 14:56
Sonia Raicu (realizator rubrică): Sistemul de supraveghere al Forțelor Aeriene Române a detectat marți o țintă aeriană de mici dimensiuni, având caracteristicile unui balon meteorologic, care a evoluat la o altitudine de circa 11.000 de metri, în spațiul aerian național, în zona de sud-est a României.
Autoritățile române au aplicat procedurile standard în astfel de situații, iar două aeronave din serviciul de luptă Poliție Aeriană, sub comandă NATO, au decolat de pe Baza 86 Aeriană Fetești, fiind direcționate către zona unde a fost semnalată ținta.
Echipajele celor două aeronave nu au confirmat prezența țintei aeriene, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu.
Constantin Spînu:Ţinta nu s-a confirmat nici vizual, de către echipajele celor două aeronave și nici cu aparatura radar de la bordul aeronavelor.
Aeronavele au fost menținute pentru circa 30 de minute în zonă pentru clarificarea deplină a situației aeriene, după care au revenit pe baza aeriană de pe care au decolat.
Monitorizăm în continuare spațiul aerian, avem soluții de reacție în fața oricărei posibile situații, ceea ce s-a întâmplat și acum.
Adrian Gîtman (realizator rubricā): Olanda va trimite opt avioane de vânătoare F 35 în Polonia pentru antrenamente și misiuni NATO de poliție aeriană.
Patru aeronave vor asigura în lunile februarie și martie paza spațiului aerian al NATO deasupra Europei de Est, iar alte patru vor participa la un program aliat de instruire.
Aceste antrenamente cresc gradul de pregătire al NATO pe flancul estic și încurajează cooperarea între diferite țări membre ale Alianței, a precizat Ministerul olandez al Apărării.
Olanda și-a intensificat sprijinul pentru Ucraina și intenționează să se alăture Statelor Unite ale Americii și Germaniei pentru a trimite un sistem de apărare antirachetă Patriot la Kiev, a declarat premierul olandez Mark Rutte.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Joi, 29 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, ministrul Nicolae Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu șeful Statului Major al Apărării din Republica Italiană, general Enzo Vecciarelli.
Cooperarea dintre cele două armate se înscrie pe un trend ascendent atât în format bilateral prin participarea la activități comune de instruire, cât şi aliat, prin afilierea unei unități italiene la Brigada Multinațională Sud-Est, participarea la misiunile de poliție aeriană întărită și la operații NATO, România și în Italia având contribuții relevante în cadrul angajamentelor asumate.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Joi, 29 aprilie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu s-a desfășurat ceremonia de certificare NATO a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Britanice, sosit în România în vederea executării serviciului de poliție aeriană întărită.
Detașamentului britanic este format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic, cu patru aeronave Eurofighter Typhoon și va executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române cu aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 Lancer.
Andrew Noble, ambasadorul britanic în România: „Sunt încântat să fiu cu dumneavoastră astăzi, aici, la ceremonia de reacreditare a acestui detaşament de forţe aeriene de la Baza Mihail Kogălniceanu, lucrând alături de Forțele Aeriene Române ca parte a sistemului NATO de apărare aeriană colectivă.
Este minunat să văd cele patru aeronave Typhoon aici. Regatul Unit și România au o relație apropiată de apărare. Ţara dumneavoastră este partenerul cel mai asemănător al Regatului Unit în regiunea Mării Negre.
Lucrăm în mod constant împreună pentru a asigura libertatea de mișcare pe mare și în aer, generând astfel siguranță”.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Misiunea Forțelor Aeriene Regale Britanice reprezintă cea de-a treia rotație la ‘Mihail Kogălniceanu’ după cele executate în 2017 și 2018.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice au aterizat joi, 22 aprilie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic și aeronave Eurofighter Typhoon va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în următoarele patru luni.
Aceasta este cea de-a treia rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele din 2017 și 2018. Misiunile de poliție aeriană, desfășurate în comun, contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoprabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
