Multiple exerciții NATO pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.

În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:

General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:

General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.

Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.

Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de  militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.

Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.

Klaus Iohannis: Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 12:25

Teodora Mazere (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.

Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.

Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.

Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.

Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.

Antrenarea secțiilor  de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.

A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.

Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.

Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.

Informații din teatrele de operații (Polonia)

Reacția militarilor polonezi după ce au oferit primul ajutor unor civili în drumul spre Smârdan: “Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!”

Publicat de Gabriel Stan, 10 mai 2021, 16:12 / actualizat: 10 mai 2021, 17:42

Reacția militarilor polonezi după ce au oferit primul ajutor unor civili în drumul spre Smârdan:  “Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!”

Joi, 6 mai, un convoi al contigentului polonez ce se afla în România pentru excerțitul tactic Justice Sword 21 / Dacia Livex a oprit în zona locatății Bărgău (la aproximativ 20 de kilometri nord de Slobozia) în dreptul unui accident ce s-a petrecut pe drumul pe care ei îl aveau de parcurs din Craiova până la poligonul din Smârdan, locul de desfășurare al activităților militare.

Echipajul medical polonez a oferit primul ajutor oamenilor implicați în accident până la sosirea echipelor de ambulanță și poliție din cadrul localității.

Despre acest subiect, ofițerul de presă al detașamentului polonez aflat în România, Darius Szeleg, ne-a oferit informații detaliate despre reacția promptă pe care au avut-o în acel moment dificil.

“Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!” Căpitan Darius Szeląg (ofițer de presă al detașamentului Polonez).

Căpitan Darius Szeląg (ofițer de presă al detașamentului Polonez): „Prezența noastră în România a început în 2017, după declarația NATO, iar misiunea PMC (Polish Military Contingent – Contingentul Militar Polonez) în principal a început în luna ianuarie a acestui an și se va întinde pe durata a 6 luni, undeva până în luna August, anul curent.

Misiunea noastră este de a stopa potențialii inamici ce ar putea intra pe teritoriul țării, într-un exercițiu comun realizat în România.

Acest contingent este necesar ambelor țări ținând cont de faptul că anul acesta participăm la cel mai mare exercițiu militar al armatei, din România.

Evenimentul la care am luat parte în România s-a petrecut pe data de 5 mai, în jurul orei 18:00. Convoiul nostru se îndrepta din Craiova spre Smârdan, iar accidentul s-a petrecut la 20 de kilometri nord de Slobozia.

Grupul nostru a observat câteva mașini care s-au lovit pe marginea drumului, credem noi, din cauza neadaptării vitezei.

A fost o ciocnire a mașinilor civile, iar prima reacție a convoiului a fost de a se opri și a vedea ce s-a petrecut…dacă există victime, sau doar avarii.

Comandantul convoiul a solicitat oprirea acestuia pentru a acorda primul ajutor. A împărțit în două coloana, partea principală și-a continuat drumul, iar două mașini medicale s-au oprit pentru a interveni.

Reacția a fost promptă verificând în primul rând starea victimelor și apoi condițiile autovehicolelor…la prima vedere, starea oamenilor implicați în accident era bună, iar din informațiile pe care le dețin, aceștia au fost transferați la cel mai apropiat spital din localitate pentru alte analize și verificări amănunțite.

Intervenția paramedicilor convoiului a durat aproximativ 13 minute, timp în care au verificat starea de sănătate a victimelor, în timp ce Poliția Militară a contactat serviciul local de ambulanță, pompieri și Poliția Română.

Nu este prima oară când oferim ajutor cetățenilor civili în România. Doi soldați din garnizoana noastră au luat parte cu ceva luni în urmă la salvarea unui cetățean care căzuse în mijlocul străzii și se află într-o stare deteriorată.

Acesta a fost dus pe marginea drumului unde i s-a oferit primul ajutor, iar acolo am solicitat suport poliției locale și al serviciului de ambulanță.

Soldații noștri sunt instruți periodic să ofere primul ajutor indiferent de situație, mai ales pe timp de pace, atunci când nu suntem în misiuni sau pregătiri militare.

Suntem soldați, dar așa cum știți, pe timp de pace servim patria indiferent de situație, nu doar în misiuni militare cât și civile, prin protejarea cetățenilor. Consider că, și nu este doar părea mea, pe timp de pace, misiunea nostră este de a proteja oamenii”.

Justice Sword 21 este un exercițiu tactic, de tip LIVEX (exercițiu tactic întrunit, cu trageri reale), ce are ca principal scop de a îmbunătății capacitatea structurii de planificare, conducere și desfășurare acțiunii de luptă în contextul multinațional și întrunit, folosind un scenariu fictiv.

În perioada 4-19 mai 2021 la acest exercițiu participă peste 2.000 de militari și aproximativ 500 de mijloace tehnice și mașini de luptă în cadrul Forțelor Terestre Române, la Centrul Secundar pentru Luptă Smârdan, pentru verificarea capacității de luptă și reacție a structurilor incluse în pachetul unic de forțe, puse la dispoziție de NATO.

Urmăriți un interviu realizat de Gabriel Stan în colaborare cu Edi Nicola, corespondent Jurnal Militar Craiova.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 12:39 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:20

Teodora Mazere (realizator rubrică): Demararea procesului de retragere a trupelor NATO din Afganistan va începe la 1 mai 2021, după ce Alianța care grupează 30 de state a fost de acord cu această decizie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării și de externe, care a avut loc miercuri seara.

Oficialii au decis ca toți militarii din Afganistan să fie retrași până pe 11 septembrie. Procedura va fi demarată în două săptămâni și se va desfășura pe etape. Până atunci, militarii Batalionului 634 Protecție a Forţei Jderii din Piatra Neamț, dislocați în Afganistan, își continuă misiunea.

Competiții sportive Afganistan

Polonia

Bosnia

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): “În această săptămână, pe cele două baze se desfăşoară activități sportive, dedicate Zilei Forțelor Terestre Române. Competiția cuprinde mai multe probe, și anume cros, ştafetă, tenis de masă și de picior, şah și trageri cu armamentul din dotare. Săptămâna viitoare vor fi desemnaţi câștigătorii, iar premierea va fi făcută chiar de Ziua Forțelor Terestre”.

Teodora Mazere (corespondent): Prin forţa de implementare IFOR și forța de stabilizare SFOR, Alianța Nord-Atlantică a întârit efortul internațional de a sprijini cetățenii din Bosnia și Herțegovina, în vederea construirii unui stat stabil, unificat și democratic.

Participarea României la operațiunea EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât și al parteneriatului NATO-UE, în același timp reprezentând un element de menținere a securității și stabilității în regiune.

Anca Ciornei (ofițer de protocol în cadrul misiunii EUFOR Althea): În perioada aceasta, contingentul românesc, care şi-a desfășurat misiunea aici, în ultimele șase luni, se pregătește să se întoarcă în țară. Membrii au primit distincții din partea conducerii EUFOR, prin care li s-au apreciat rezultatele pe care le-au avut.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celei de-a noua rotaţii a Detașamentului de apărare antiaeriană din Polonia și-au intrat pe deplin în drepturi.

Contingentul românesc este generat de Batalionul 288 Apărare antiaeriană Milcov din subordinea Brigăzii 282 blindată Unirea Principatelor din Focșani și participă pentru prima dată la acest tip de misiune, fiind și cea de a doua rotație națională din Polonia, care va avea în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.

Liviu Burtică (ofițer de relații publice): Primul zbor de personal către casă a decolat din Polonia, urmând ca până la sfârșitul săptămânii următoare să ajungem cu toții acasă. Începând cu emisiunea următoare vă veți auzi cu colega mea, locotenent Boboc Mădălina, ofițerul de relații publice din cadrul celei de a noua rotații. Dumneavoastră, dragi ascultători, în numele Detașamentului de apărare antiaeriană Gheparzii Transilvani, vă mulțumesc pentru susținerea voastră și pentru că ați fost alături de noi.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Începe Festivalul Internațional de Arte Vizuale – VSLO!

Publicat de Andra Radu, 21 august 2019, 16:25 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Lectori din România, Grecia, SUA, Suedia, Polonia şi Norvegia vor fi prezenţi la ediţia aniversară a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale – VSLO, care se va desfăşura în perioada 23 august – 1 septembrie, la Vama Veche.

Cea de-a zecea ediţie a evenimentului va avea un program variat, cu numeroase workshopuri şi seminarii gratuite de fotografie, film, pictură şi sculptură, care se vor desfăşura în locaţiile partenere – La Frontiera, Papa la Şoni şi Acolo – Vama Veche.

Potrivit organizatorilor, oferta de cursuri practice este generoasă, cuprinzând workshopuri de fotografie de acţiune, de produs, de street photography, fotojurnalism sau fotografie de scenă şi teatru.

Cele mai cunoscute nume ale fotografiei românești se regăsesc și anul acesta pe afișul VSLO, alături de importanți fotografi europeni și americani: Vlad Eftenie, Cătălin Săvulescu, Vali Bărbulescu, Marian Sterea, Andrei Ciobică, Florin Ghioca, Cornel Lazia, Paul Păun, Dragoș Cristea și Andrei Apostol vor susține cursuri și seminarii alături de Marek Czarnecki, Chris Suspect, Olav Urdahl, Jeanette Hägglund, Spyros Papaspyropoulos, Michail Moscholios și Jens Krauer.

La VSLO va fi prezentată expoziția semnată Jeanette Hägglund, o călătorie în lumea fotografiei dedicată arhitecturii, descoperind „Secret”-ul liniilor și al culorilor incredibile. Din Norvegia, Ane Dahl Kistengard propune o expoziție fără ezitare – „There is no time for hesitation!”, cu fotografii care taie răsuflarea privitorilor.

Lumea subacvatică li s-a deschis lui Andrei Ciobică și George Stănculeanu, iar aceștia, la rândul lor, au fotografiat-o cu achipamente specifice, arătând o aventură neașteptată în vernisajul „Unexpected Adventure”.

„Act Angry” este titlul expoziției pe care fotograful oficial al Teatrului Național din București, Florin Ghioca, o vernisează pe 28 august la VSLO.

De asemenea, la un an după ce a părăsit acestă lume, celebrului fotograf Sorin Radu i se organizează un vernisaj in memoriam.

Workshopuri de pictură susținute de artistul plastic Daniel Prapone

De la deprinderea tehnicilor de pictură ale Marilor Maeștrii până la acuarelă, cărbune, ulei sau șpaclu, de la cubism la pointilism, cursul de pictură le va oferi participanților un venisaj colectiv la finalul festivalului.

Sculptură în pietre de mare

Artistul Mircea Tocaci va fi prezent în perioada 25-31 august la VSLO, în încercarea de a da formă trăirilor, reacțiilor și percepțiilor pe care oamenii le au în momentul prezent.

Programul concertelor și pieselor de teatru:

• vineri, 23 august, la Papa la Șoni, trupa Bosquito va deschide seria recitalurilor;
• pe 24, 25 și 26 august trupa Nightloosers va susține trei concerte în stilul binecunoscut. „Cinste lor!”
• pe 29 august, în același loc, trupa Basska revine cu un super-recital;
• pe 30 august cei de la Phaser incing atmosfera nocturnă din Vama Veche.

Seria de concerte se încheie în chiar ultima zi din august, cu Adam Haraszti Projekt, un proiect înființat în 2015 la Londra, abordând un stil variat, de la jazz la soul și hip-hop. De asemenea, pe 28, 29 și 30 august, la Famagusta vor avea loc trei spectacole performance de teatru, o trilogie semnată Paul Cimpoieru.

Școala de Vară ICR de la Brașov, ediția a XXV-a!

Publicat de Andra Radu, 19 iulie 2019, 12:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare.

Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de cum s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară.

Cursanții vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia.

Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi.

Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.

„Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Daniel Navas, un cursant din cadrul Şcolii de Vară de Limba Română.

Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română, în program mai sunt incluse ateliere de creație, cursuri de cultură şi civilizaţie românească, proiecții de filme, precum și un program de documentare culturală.

UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

Turiștii străini, din ce în ce mai interesați de România

Publicat de Andra Radu, 12 aprilie 2019, 15:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Cu trecerea anilor, românii au început să nu mai vadă cât de frumoasă este România, au uitat să o aprecieze. În schimb, turiștii străini preferă țara noastră ca destinație turistică.

Majoritatea turiștilor, care vin în România, ajung să îndrăgească țara, povestindu-le și prietenilor de peste graniță despre experiențelor lor. Cei mai mulți vin încântați de poveștile și legendele despre România, dorindu-și să descopere farmecul locului.

De asemenea, nu putem uita de entuziasmul cu care prințul Charles a promovat România, atrăgând turiști din zone îndepartate.

Turiștii provin din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Austria, China, India și Japonia. Unii preferă Bucureștiul pentru petrecerile din Centrul Vechi, alții vin pentru o porție de adrenalină sau sunt atrași de partea culturală.

Sejururile scurte, în orașele românești, sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România. Țara noastră a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România.

Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași , Cluj , Oradea și Constanța.

Capitala este o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță plină contraste.

O primă categorii de turiști, care ajung în România, sunt tinerii până în 35 de ani, care vin să exploreze și li se pare interesant această țară plină de contraste.

A doua categorie sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară.

A treia categorie este formată din turiștii care vin cu un scop anume, de exemplu Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit.

Oricare ar fi motivul, nu putem nega că România este din ce în ce mai vizitată de străini. Dacă ei pot vedea cât are de oferit țara noastră, noi de ce am devenit insensibili la frumusețea ei?!

THE TIMES: Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 11:36 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est

Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.

Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.

Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.

Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.

Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.

Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.

O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.

O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.

Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.

Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.

Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.

La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.

La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.

Autor: Edward Lucas

Walesa a explicat motivul din cauza căruia sunt înlăturate monumentele închinate soldaţilor-eliberatori sovietici

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 decembrie 2018, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Soldaţii sovietici care au eliberat Polonia nu merită ca monumentele care le-au fost înălţate să fie dărâmate; cauza care stă la originea incidentelor care se produc în republică se ascunde în mentalitatea poloneză, a declarat, într-un inteviu pentru agenţia rusă RIA-Novosti, fostul preşedinte al ţării, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1983, Lech Walesa. ”A fost vorba, totuşi, de înrobire. Polonia nu era liberă. Polonia nu se conducea singură. De la o robie am ajuns în alta. Acesta este adevărul”, a spus Walesa.

Pretenţiile Poloniei faţă de Uniunea Sovietică nu-i au în vedere pe soldaţi, a remarcat totodată liderul polonez. ”Soldaţii nu sunt vinovaţi, cimitirele nu sunt vinovate, dar ce să-i faci dacă asta este mentalitatea oamenilor”, a spus fostul preşedinte. ”Cu nemţii am luptat mai mult decât cu ruşii; dar cu nemţii există deja înţelegere reciprocă, însă cu ruşii nu există. Pentru că nemţii au recunoscut tot ce au făcut, iar mărturisirea a fost sinceră. Rusia nu a mărturisit niciodată. Pentru a face asta este nevoie de adevăr şi sinceritate”, a conchis Walesa.

Potrivit RIA-Novosti, în toamna anului 2017, în Polonia au intrat în vigoare amendamentele la Legea privind interzicerea propagandei comunismului sau al oricărui altui sistem totalitar. Între altele, legea presupune înlăturarea monumentelor sovietice.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Un partener stabil în locul unui premiant. Despre vizita lui Frans Timmermans în Polonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 aprilie 2018, 10:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Nu se întâmplă des ca un politician al Uniunii, care vine pe Vistula, să se întâlnească în cursul unei singure zile cu vârful puterii politice și judecătorești. Așa s-a întâmplat însă în timpul vizitei de luni a lui Frans Timmermans. Acest lucru arată cât de importantă a fost ea pentru politicienii taberei puterii, care fac eforturi să îngroape securea de război cu Bruxelles-ul.

Vizita nu a adus nicio cotitură, dar însuși faptul că s-a ajuns la ea și că a decurs într-o atmosferă bună înseamnă deja mult. Ea poate fi tratată ca un nou pas diplomatic în aplanarea disputei Uniunii cu Polonia, după gesturile pozitive ale șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a principalilor politicieni germani.

Este îmbucurător faptul că politicienii polonezi au început să folosească limbajul diplomației, ascunzând nu rareori retorica belicoasă dictată de electoratul său cel mai dur. Iar sentimentalismul și sloganurile despre „ridicarea din genunchi” le înlocuiește cu pragmatismul și așa-zisa Realpolitik. Și acestea, după cum se constată, fără daune pentru acele lucruri sfinte, ca suveranitatea și rațiunea de stat.

Această elasticitate era necesară de mai mult timp. Azi începe să înlocuiască tot mai mult dogma securii „niciun pas înapoi”. Este și acesta un semn că dreapta de la putere are deja în spate o etapă dificilă de maturizare, de familiarizare cu puterea obținută. Crește conștiința că am devenit de bună voie parte a organismului european, primind întregul inventar al binefacerii.

Vizita comisarului Timmermans a avut loc abia la o săptămână de la intrarea în vigoare a reformei radicale a Curții Supreme. Nu mă aștept azi la concesii violente din partea PiS. Nimic nu indică faptul că reforma a fost oprită. Pentru PiS renunțarea la ea, ca și la legile anterioare despre Curtea Constituțională și Consiliul Național al Magistraturii, ar fi de negândit din punct de vedere politic. Dreapta a investit foarte mult în aceste reforme, trezind așteptările puternice ale electoratului. O voltă violentă ar avea drept consecință pierderea alegerilor.

Și Bruxelles-ul este conștient de această situație, de aceea nu are sens atitudinea prezentată mai înainte de Timmermans, cerând renunțarea la reforme. Vor fi deci pași mici și concesii mici din partea Varșoviei, privind între altele vârsta de pensionare, competențele ministrului justiției și ale președintelui față de judecători, publicarea sentințelor Curții Constituționale – măsuri care nu tulbură scheletul reformelor, al căror principal scop în această etapă este schimbarea elitelor judecătorești. În schimb, Bruxelles-ul obține un aliat. Un stat mare, important în Europa Centrală și de Est, ale cărui autorități nu sunt lăsate deoparte, ci puse în fruntea instituțiilor Uniunii. Un stat, cu care se poate discuta despre viitorul Europei înglodate în probleme, fără necesitatea de a-l împinge la periferia civilizației occidentale, în care stau la pândă mişcările radicale respinse. Acesta este prețul de a avea alături un partener stabil.

Întreaga problemă are și un aspect de identitate a țărilor postcomuniste. Bruxelles-ul începe să înțeleagă că timpul ducerii de mână a „premianților” a trecut. Țările regiunii noastre consolidate sunt deja capabile să ducă o politică autonomă, în conformitate cu propriul lor interes. Iar în această situație este mai bine să ai un parteneriat decât un ton protector.

Opinie de Tomasz Pietryga

Frans Timmermans încurajează România să scape de MCV

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 februarie 2018, 12:02 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.

“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.

“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.

Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.

În ultimul raport MCV  în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.

Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.

Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).

Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.

Agenda Parlamentului European, 26 februarie – 4 martie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 15:54 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Săptămâna aceasta, în perioada 26 februarie – 4 martie, principalele teme din agenda Parlamentului European, sunt:

Summit UE. Deputații europeni vor dezbate rezultatul ședinței informale a șefilor de stat sau de guvern din 23 februarie, unde se vor concentra asupra procesului Spitzenkandidaten (candidat cap de listă), asupra componenței Parlamentului după alegerile din 2019 și asupra bugetului pe termen lung al UE după 2020. (Miercuri)

Polonia / articolul 7. Parlamentul va sprijini solicitarea Comisiei Europene adresată guvernelor UE de a stabili dacă Polonia este în pericol clar de încălcarea gravă a valorilor UE. Deputații europeni vor avea posibilitatea de a-și exprima preocupările legate de statul de drept în Polonia, separaţia puterilor, independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale. O rezoluție privind decizia Comisiei de a declanșa articolul 7 alineatul (1) din Tratatul UE va fi supusă la vot joi.

Miere și albine. Deputații europeni vor dezbate miercuri modalități de a proteja mai bine sănătatea albinelor, de a intensifica lupta împotriva falsificării mierii, de a spori sprijinul pentru apicultorii din UE și de a promova beneficiile consumului de miere în UE. O rezoluție va fi supusă la vot joi.

Evaziune fiscală. În încercarea de a combate planificarea fiscală transfrontalieră agresivă, după cum reiese din documentele Panama și Paradise Papers, Parlamentul va dezbate și va vota o lege care va impune furnizorilor de servicii care ajută firmele și persoanele fizice să evite impozitarea prin sisteme transfrontaliere complexe, să raporteze automat aceste sisteme autorităților. (Joi)

Comitetul special pentru taxe. Într-un răspuns la dezvăluirile privind Paradise Papers și la lucrările comisiei parlamentare PANA, deputații europeni vor vota cu privire la înființarea unei comisii speciale care să examineze criminalitatea financiară și evaziunea fiscală. (Joi)

Comisii

Pachetul de legi privind deșeurile. Acordul cu Consiliul de Miniștri privind legislația care stabilește obiective mai ambițioase de reciclare a deșeurilor municipale și deșeurilor de ambalaje și reducerea depozitării va fi supus la vot în cadrul Comisiei pentru mediu. Dosarele fac parte din așa-numitul pachet pentru „economia circulară”. (Marţi)

Dialog monetar cu Mario Draghi. În după-amiaza de luni, Comisia pentru afaceri economice și monetare va discuta despre ultimele evoluții din economia europeană cu Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene.

Vot privind numirea lui Luis de Guindos. Comisia pentru afaceri economice și monetare va organiza un schimb de opinii cu Luis de Guindos, candidat la funcția de vicepreședinte al BCE, luni după-amiază. Un vot privind numirea sa va avea loc marți.

Jurnalul Președintelui. Miercuri, la prânz, președintele Tajani va semna legislația privind geoblocarea cu ministrul bulgar Lilyana Pavlova (zona de presă PHS, etajul 9). La ora 17.00 (ora României), va semna Memorandumul de înțelegere EP-UNWTO (Organizația Mondială a Turismului) împreună cu  Secretarul General al UNWTO, Zurab Pololikashvili, înainte de a vorbi la deschiderea Zilei Parlamentare a Turismului UE-China la ora 17.40 (ora României).

Piaţa imobiliară din Europa de Est este în creştere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 ianuarie 2018, 14:19 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.

Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.

„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.

Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.

Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).

Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).

După Brexit, urmează Polexit?

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 ianuarie 2018, 11:41 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Peisaj European cu polexit-ul în fundal

Unii colegi discută deja încotro vom merge după polexit. Eu sper ca aceasta să fie o discuție fără obiect.

Ieșirea Poloniei din UE este foarte puțin probabilă. Deși nu tuturor le pare o tragedie – vocile “ce nevoie avem de această Uniune” se aud acum tot mai des decât înainte de scandalul dintre guvernul PiS și Bruxelles. Îmi amintesc că în referendumul din anul 2003 împotriva intrării în Comunitatea Europeană erau circa 22,5% din votanți. Nu toți, desigur, și-au schimbat opinia, când s-au aflat deja în Uniune.

Procesul care a început miercuri cu activarea de către Comisia Europeană a art.7 poate duce la o creștere importantă a aversiunii față de UE în Polonia, iar în cele din urmă să facă polexit-ul real. Oficial, nu vrea acest lucru nici Bruxelles-ul, nici guvernul polonez și niciun stat membru. Și acest principiu trebuie luat în considerare în etapele următoare ale afirmării că Polonia nu este un stat de drept.

În etapa următoare, propunerea Comisiei poate să cadă, dacă șase țări vor considera că pedepsirea Poloniei nu este o idee bună și se vor pronunța împotrivă sau vor evita să voteze. Acest lucru nu este imposibil. Din informațiile oficiale și neoficiale reiese că statele care pot considera așa sunt cel puțin opt – Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie și poate chiar Spania.

Prelungirea în direcția celor ce se îndoiesc de sensul împingerii Poloniei la marginea Uniunii cu ajutorul art.7 este un joc deosebit de delicat. Elementul ei îl vom putea vedea joi în timpul vizitei la Varșovia a șefei guvernului britanic. Este greu de imaginat că alte țări, în fară de Ungaria, vor risca o dispută cu Bruxelles-ul, cu Germania și Franța (susținătoarele pedepsirii), dacă guvernul lui Mateusz Morawiecki nu va face niciun compromis. Mai ales statele baltice, mici și cu o așezare ghinionistă, care după polexit nu ar mai avea graniță cu UE, ci o graniță lungă cu Rusia.

Nu este suficient însă ca Polonia să se subordoneze sentințelor Curții Europene în problema tăierilor în pădurea Puszcza Bialoweiska. În lunile următoare se va vedea dacă noul premier va avea într-adevăr hârtiile de salvator în apele europene. Răspunderea ce îi revine este mare.

Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:

Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)

Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.

Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.

Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.

Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.

Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.

Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.

Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).

Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).

Proiectul de ordine de zi

Nu pleca – Dida Drăgan

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 noiembrie 2017, 10:15

Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.

Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.

Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

Strategie pentru o Dezvoltare Responsabilă. România aspiră la planul lui Morawiecki

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 octombrie 2017, 11:47 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

Un pachet de simplificări pentru firme, un fond de investiții, sprijin pentru inovații – sunt elemente ale Strategiei în favoarea unei Dezvoltări Responsabile, pe care autoritățile de la București vor să le folosească.

Pawel Borys, președintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecută în componența colectivului special de consiliere pentru problemele politicii economice de pe lângă guvernul român. El își va folosi experiența în domeniul creării fondului de investiție după  modelul PFR (Fondul Polonez de Dezvoltare).

Aceasta nu este singura rezolvare de care se interesează România. „Dacă comparăm economia română cu cea poloneză, constatăm că ea are probleme asemănătoare, cu toate că această țară a pornit de la un nivel mult inferior nouă” – explică președintele Pawel Borys. România, la fel ca noi, este unul din membrii cei mai puțini bogați ai UE, din țară au emigrat 3 milioane de persoane (din Polonia circa 2 milioane), principala forță competitivă a României o constituie costurile mici ale muncii, iar nivelul inovației este redus (din acest punct de vedere România ocupă ultima poziție în UE). În plus, sectorul bancar în proporție de 90% aparține investitorilor străini. O problemă uriașă este de asemenea sistemul fiscal puțin ermetic. Din analiza recentă a Comisiei Europene reiese că în România gaura (golul) TVA este cea mai mare din toată UE. „În Strategia în favoarea unei Dezvoltări Responsabile au fost diagnosticate câteva capcane de dezvoltare, pe care Polonia trebuie să le evite, dacă dorim să nu mai fim o economie periferică. Este interesant faptul că ele seamănă perfect cu economia românească, care și ea vrea să treacă la o etapă superioară de dezvoltare” – spune Borys. Autoritățile de la București au decis deci să beneficieze de planul lui Morawiecki (vicepremier, ministru de finanțe și al economiei, n.tr.) și să implementeze unele mecanisme la ei. Este vorba în primul rând de acele elemente ale planului, ca îmbunătățirea mediului de afaceri (în acest pachet sunt 100 de schimbări pentru firme), dezvoltarea inovației (România va demara un program de finanțare startup asemănător cu cel polonez) și crearea fondului de dezvoltare amintit mai înainte.

Recent, a fost în România și președintele băncii PKO BP, Zbigniew Jagiello, în contextul discuției tot mai aprinse în această țară despre necesitatea „domesticirii” băncilor (poate avea sensul de reromânizare). „Românii s-au consultat cu președintele băncii poloneze pe tema experiențelor poloneze în edificarea unui sector bancar puternic” – menționează Borys. Activitatea colectivului de consiliere (în componența căruia intră Borys) pentru guvernul României vor continua în următoarele luni. De strângerea colaborării polono-române este interesată și Polonia. Autoritățile poloneze au o dispută la forumul UE în problema propunerii franceze privind lucrătorii detașați, propunere defavorabilă Poloniei. În opinia vicepremierului Mateusz Morawiecki, această propunere înseamnă violarea libertății comunitare a circulației serviciilor și muncii. Pentru a o bloca avem nevoie de aliați, mai ales printre statele Europei Centrale și de Est. „După întâlniri au apărut asigurările autorităților României că vor sprijini poziția Poloniei în această problemă” – menționează Borys.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Asaltul Ungariei asupra lui Soros și a valorilor UE 

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 septembrie 2017, 10:46 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.

Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.

Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.

În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.

În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.

Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.

La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.

Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.

Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.

Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10

Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.

Pentru o piața europeană a laptelui  în plină criză,  provocarea o  constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.

Măsura de intervenție  presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.

In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.

Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire  eliberarea pieței laptelui de intervenții.

Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.

Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al  EMB.

În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.

O educație eficientă necesită investiții adecvate

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 noiembrie 2016, 11:30

În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare.  Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:

În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat. La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport,  Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.

Pana in 1989 ziua de 23 august era pentru romani sarbatoare nationala

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2016, 10:30

Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.

Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.

Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.

Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.

“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2016, 10:30

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii  Europene, acest adevăr:

Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.

Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.

Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.

La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.

Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.

Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții  sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.

La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.

Produsul intern brut în zona euro a crescut în trimestrul al doilea al acestui an cu 0,3%

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2016, 10:30

Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.

Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.

Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană  a  previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:

Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.

Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016,  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).

Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.

UE alocă bani pentru un gazoduct între Estonia și Finlanda

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2016, 10:44

Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.

In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…

Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.

Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus,  va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.

Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.

Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.

„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia

Piaţa laptelui din România se confruntă cu dificultăţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2016, 10:30

Crescătorii de vaci din România au ajuns la limita răbdării. Oamenii preferă să arunce laptele pe câmp decât să îl vândă la un preţ de nimic.

Cu astfel de probleme se confruntă fermierii din toată ţara, iar judeţul Caraş-Severin nu face excepţie. Singura fabrică de produse lactate din zonă se află în insolvenţă de câţiva ani şi şi-a redus redus capacitatea de producţie.

Europarlamentarul român Daniel Buda, membru în comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European,  confirmă faptul că sectorul laptelui din ţara noastră trece printr-o situaţie extrem de grea, dar spune că tot timpul a încercat să sprijine fermierii. Buda a mai afirmat că nu este normal ca preţul să crească de patru-cinci ori de la poarta fermei până în frigiderul cetăţeanului, dar nici nu ne putem compara cu alte state europene.

Ei absorbând fonduri europene, sigur că au ferme şi vaci mult mai productive decât cele din România. O vacă din Polonia, de exemplu, are media undeva la 40-45 litri, pe când în România, media este de 25-30 litri de lapte. Și de aici apare această diferențiere. Această discuție am mai avut-o în Parlamentul European și din nefericire am avut câteva ciocniri cu cei de la Ministerul Agriculturii pentru că este vorba de o piață liberă, eşti în Uniunea Europeană. Tu nu poți să-i spui procesatorului: “nu mai cumpăra din Polonia și cumpără din România produsele”. Este foarte important și am cerut acest lucru și s-a aprobat în Parlamentul European să se scrie pe produsul pe care tu îl vinzi de unde este laptele pentru că din nefericire foarte mulți procesatori spuneau: iaurt din inima Ardealului. De fapt, acel lapte era din Ungaria, Polonia. Bun, suntem pe o piață liberă, pe o piaţă concurențială, dar trebuie să fi sincer să nu-ți înşeli consumatorul.

Crescătorii de vaci din România pot beneficia de 250 de euro pentru fiecare animal. Europarlamentarul român Daniel Buda îndeamnă oamenii să acceseze fonduri europene.

Fondurile europene reprezintă o şansă reală pentru agricultură și sub acest aspect este foarte important dacă vrem să reducem disparitațile dintre România și celelate state. Trebuie să absorbim fonduri europene. Fără fonduri europene niciodată nu vom reuși să avem capacități de producție care să ne permită să rezistăm pe această piață extrem de agresivă.

Comisia Europeană încearcă să-i ajute pe fermieri să facă față actualelor dificultăți. Crescătorii vor primi sprijin financiar astfel încât să-și poată câștiga traiul prin munca lor și să le poată oferi în continuare cetățenilor alimente sigure și de bună calitate. România are la dispoziţie 11 milioane de euro.

Pe lângă preţul scăzut de achiziţie al laptelui, fermierii mai reclamă faptul că piața este invadată de produse contrafăcute. În aceste condiţii, oamenii spun că se văd în situaţia de a vinde animalele.

Polonia, Spania si Portugalia s-au aflat ieri in centrul atentiei Colegiului Comisarilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2016, 10:30

Comisia Europeana a atras atentia Poloniei ca risca sa-si piarda anumite drepturi, inclusiv dreptul de vot in Consiliul european, daca in termen de 3 luni nu isi rezolva problemele legate de functionarea Tribunalului Constitutional si nu inceteaza sa ameninte valorile statului de drept.

In ceea ce priveste Spania si Portugalia, urmare a constatarii Consiliului European din iulie, conform careia acestea nu au luat masuri efective in vederea reducerii deficitului bugetar excesiv, Comisia Europeana este nevoita sa recomande noi masuri fiscale de ajustare.

Comisia a mai propus suspendarea unor parti din angajamentele Fondurilor Structurale si de Investitii pentru 2o17. Pentru a nu risca sa piarda acesti bani Spania si Portugalia trebuie sa demonstreze ca sunt intru totul in acord cu prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere Economica in toamna cand isi vor prezenta proiectul de buget pentru anul viitor.

Vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis spune ca desi cele doua tari au facut eforturi acestea nu sunt suficiente

“Spania si Portugalia au facut eforturi semnificative de-alungul ultimilor 6-7 ani. Ambele tari si-au consolidat finantele publice si au intreprins reforme structurale ambitioase. Si constatam ca aceste reforme dau rezultate. Ambele state se confrunta cu provocari sociale profunde. Desi s-au creat locuri de munca, rata somajului, in special in randul tinerilor, continua sa fie prea ridicata. Prea multi oameni se confrunta cu dificultati sociale si nu resimt suficient redresarea economica”.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

Corina Crețu a lansat la Bucureşti proiectul pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 martie 2016, 09:30

Prin acest proiect, Comisia Europeană va sprijini regiunile care au un produs intern brut sub 50% din media Uniunii Europene pentru a identifica şi a depăţi blocajele cu care acestea se confruntă. Concret, este vorba de realizarea unor analizeşi expertize furnizate autorităţilor.

În perioada 2007 – 2013, au fost disponibile, prin politica de coeziune pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, 231 de miliarde de euro.

Realitatea a demonstrat însă că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite – deşi au beneficiat de sprijin asemănător din partea Uniunii, au căi diferite de dezvoltare: unele prosperă, altele rămân în urmă. România este primul stat membru în care este pus în practică acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est, acolo unde efectele unei economii slabe se simt direct la nivelul cetăţenilor. Proiectul pilot „Regiuni mai putin dezvoltate” se va derula, timp de doi ani şi va viza o mai bună utilizare a fondurilor europene.

Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu: “Realitatea ne-a demonstrat că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite. De aceea, am lansat acest proiect specific denumit “Regiuni mai puţin dezvoltate” şi cred că va fi una dintre priorităţile mandatului meu deoarece ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului pentru 2014-2020, iar Comisia Europeană va încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale, dar şi direct cu autorităţile locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorbţia fondurilor europene.”

În funcţie de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include şi alte regiuni din România, respective Sud, Sud-Vest şi Sud-Est, dar va fi implementat şi în Polonia. Pe de altă parte, comisarul european a atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova, desi a trecut aproape un an de când au fost lansate proiectele.

Corina Cretu a transmis îngrijorarea Comisiei Europene faţă de ritmul lent cu care România deschide sesiunea de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Oficialul european a avertizat autorităţile că, pe termen scurt, există riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro daca nu se iau măsuri imediate. Reţelele de transport, programele de reciclare a deşeurilor şi infrastructura în sănătate au fost printre proiectele care nu produc rezultatele aşteptate.

Necesitatea unei planificări strategice şi a unei mai bune pregătiri a proiectelor pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar trebui să reprezinte principala prioritate pentru autorităţile române, a mai precizat comisarul european.

În cadrul proiectului pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”, experţi ai Direcţiei Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autorităţile române, pentru fiecare regiune în parte, cele mai bune soluţii pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanţare europeană, în beneficiul direct al cetăţenilor.

Experţii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanţa locală şi investiţiile din regiunile cuprinse în proiect.

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

CE: prima investiție în ”Proiecte integrate” pentru protecția mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2016, 09:30

”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.

Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.

”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.

Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Capitale europene ale culturii 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:47

Orașele Wroclaw din Polonia și San Sebastian din Spania sunt în acest an Capitale europene ale culturii. Sub motto-ul „Spații ale frumuseții”, Wroclaw va organiza în acest an peste 100 de evenimente culturale, în timp ce San Sebastian, sub sloganul „Cultură pentru conviețuire”, va promova cele mai bune modalități de a trăi împreună prin artă și cultură. Timișoara dorește ca în 2021 să își adauge eticheta de capitală europeană a culturii, având în vedere beneficiile ce decurg din acest fapt.

Orașul Wroclaw este cea mai mare localitate din vestul Poloniei şi capitală istorică a provinciei Silezia. Evenimentul major al deschiderii programului de la Wroclaw va avea loc pe data de 17 ian. cînd mai bine de 2000 de oameni de cultură porniți din patru direcții ale localității se vor întîlni în piața centrală pentru o festivitate grandioasă. Sub mottoul ”Spațiu al frumuseții” mai mult de 1000 de evenimente culturale vor schimba arhitectonica orașului.

Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a spus că titlul de Capitală Culturală Europeană ajută orașele să coaguleze comunitățile și aduce beneficii pe termen lung atît cetățenilor cît și economiilor orașelor.

San Sebastian, un oraș din NE Spaniei, pregătește o uriașă fiesta (tamborrada) ce va dura 5 zile și va primi toate ingredentele culturale europene. Deschiderea oficială din 23 ianuarie va avea loc la teatrul Victoria Eugenia și va fi urmată de un concert. Programul intitulat ”Cultură pentru coexistență” promovează moduri superioare de trăire prin intermediul artei și al culturii.

”Capitală Culturală Europeană”, proiect lansat din 1985, este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Din România, Timişoara a fost nominalizată pe lista scurtă a oraşelor care trec în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană se referă la programul propus.

Timişoara – Capitală Culturală Europeană propune un program artistic care se centrează în jurul sloganului ”Luminează orașul prin tine” sau, în limba engleză, ”Shine your light, light up your city”. Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc al timișoarei în sec. al XVI-lea și al XIX-lea precum și esența procesului ei de luminare, de aderare la principiile și dezideratele epocii luminilor. Vom recupera această axiologie și, reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.

După Wroclaw și San Sebastian, capitale culturale europene în 2016, Aarhaus din Danemarca și Pafos din Cipru vor urma în 2017. În ceea ce privește candidaturile pentru anul 2021 vom afla o decizie finală pînă la sfîrșitul acestui an.

Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

Radio România participă la International Historical and Military Film Festival

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 11:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Filmul documentar România în Afganistan, despre cei 12 ani de prezenţă românească în teatrul de operaţii din Afganistan, a fost selectat pentru a participa în concurs la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Istoric şi Militar din Polonia – Varşovia, 8-12 septembrie. Documentarul Radio România Actualităţi s-a calificat la categoria documentar militar, alături de producţii din 19 ţări, printre care Polonia, Franţa, Australia, Canada, Iran, Spania sau Elveţia.

Documentarul, marca Radio România Actualităţi, semnat de jurnaliştii Mario Balint şi Ilie Pintea şi avându-l ca producător pe Nicu Popescu, a fost realizat de reporterii Radio România cu sprijinul Statului Major General, în condiţiile dificile de climă şi securitate impuse de teatrul de operaţii din Afganistan. Trimişii speciali ai radioului public au însoţit trupele româneşti în linia întâi şi au reuşit să surprindă cele mai importante informaţii, imagini şi mai ales sentimentele militarilor români aflaţi în luptă.

Cel mai tare „anunţ” din domeniul imobiliar!

Publicat de Mihaela Costache, 17 iulie 2015, 12:00

Un anunţ imobiliar din Polonia face înconjurul lumii. Autorităţile poloneze scot la vânzare o închisoare veche din centrul ţării.

Fondată în vremea Inchiziţiei ca biserică, clădirea s-a transformat în secolul 18 în penitenciar şi a funcţionat aşa până în 2006. Acum, închisoarea, cu toate terenurile din jur, este vândută cu 250.000 de euro, însă, cum preţul e unul piperat oamenii nu se înghesuie să o cumpere.

Sursa Radio Constanta

Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36

Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.

Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.

În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.

Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.

El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.

În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:

„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.

Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.

Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.

În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.

În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.

Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.

În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.

În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.

Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.

Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012

Joaquín Rodrigo interpretat la Sala Radio

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 mai 2015, 18:04

Concertul Orchestrei de Cameră Radio care se va desfăşura miercuri, 3 iunie (19:00) la Sala Radio vă propune o lucrare deosebită, pe care rar veţi avea ocazia să o ascultaţi în România: Fantasía para un gentilhombre (Fantezia pentru un gentilom), concert pentru chitară şi orchestră creat de marele compozitor spaniol Joaquín Rodrigo.

Partitura este cea mai populară creaţie a sa – după celebrul Concierto de Aranjuez – şi a fost compusă la cererea chitaristului Andrés Segovia, de altfel cel la care se referă titlul lucrării. Chitaristul este cel care a interpretat partitura solistică la premiera absolută a compoziţiei lui Rodrigo, în 1958, la San Francisco, alături de San Francisco Symphony, dirijată atunci de Enrique Jordá. În concertul de la Sala Radio veţi aprecia versiunea pentru flaut şi orchestră – semnată de cunoscutul flautist James Galway – cu Marian Ioan Olaru (solist), membru al Orchestrei de Cameră Radio.

Evenimentul se derulează cu sprijinul Institutului Cervantes Bucureşti şi sub bagheta lui Constantin Adrian Grigore, dirijor al Filarmonicii Oltenia – Craiova şi dirijor permanent al Cameratei Regale.

În repertoriul serii veţi asculta de asemenea şi Codex Brassoviensis (D. Kroner / D. Dediu) şi Serenada în do major op. 48, ce poartă semnătura lui Ceaikovski, partitură a cărei popularitate a fost sporită de alegerea sa ca fond muzical în baletul Serenada, creat de celebrul coregraf George Balanchine, în 1934. Valsul cuprins în cea de-a doua parte a Serenadei lui Ceaikovski a devenit o piesă cunoscută, interpretată adesea separat de întreaga lucrare.

Pe lângă studiile de licenţă şi de masterat la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Constantin Adrian Grigore mai are în portofoliul său şi două stagii la Academia de Muzică Karol Lipinski Wroclaw, Polonia. De asemenea, a participat activ la cursurile de dirijat orchestră Wiener Meisterkurse organizate de Privat Konservatorium din Viena, sub îndrumarea maestrului Salvador Mas Conde (2008) şi la workshop-ul The Roads of Romanticism, organizat de Academia de Muzică Fr. Chopin – Varşovia, sub îndrumarea maeştrilor Petru Andriesei şi Marek Pijarowski (2006).

În perioada 2002 – 2007 dirijorul Constantin Adrian Grigore a participat la diferite concerte în sala George Enescu a UNMB, la pupitrul orchestrelor Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti Concerto, Universitaria şi Academica. Din 2006 este invitat la pupitrul diferitelor ansambluri ca: Orchestra de cameră R-20 Wroclaw – Polonia, orchestra Filarmonicii Ion Dumitrescu – Rm. Vâlcea, cea a Filarmonicii din Piteşti, a Filarmonicii Oltenia din Craiova, a Liceului de Muzică George Enescu – Bucureşti şi orchestra Bucharest Symphonic Pops, în deschiderea concertului susţinut în Piaţa Constituţiei din Bucureşti de Al Bano Carissi şi Montserrat Caballé.

Din 2009, flautistul Marian Ioan Olaru este solist instrumentist al Orchestrei de Cameră Radio, după ce în perioada 1991 – 2009 a fost membru al Orchestrei Naţionale Radio.

Apariţiile sale în calitate de solist-concertist sunt legate de Orchestra de Cameră Radio, de orchestrele Filarmonicilor Oltenia – Craiova, Marea Neagră – Constanţa, Ion Dumitrescu – Râmnicu Vâlcea, Dinu Lipatti – Satu Mare, Mihail Jora – Bacău, Moldova – Iaşi.

Marian Ioan Olaru a fost invitat de orchestra Filarmonicii din Braşov să participe ca solist-concertist la un turneu în Italia, când a interpretat cu succes Fantezia Carmen de Georges Bizet/Francis Borne. În aceeaşi ipostază a fost solicitat şi de orchestra Universităţii din Darmstadt pentru câteva concerte la Dramstadt, Wetzlar, Alassio şi Bordighera.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în Magazinele Germanos şi la Casa de Bilete a Sălii Radio.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com. Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bdul. Eroilor, Calea Plevnei, Bdul. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.

Începe Grand Prix Nova, ediţia a treia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 mai 2015, 07:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03

Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România, începe luni, 1 iunie, la Grand Hotel Continental din Bucureşti.

Festivalul se desfăşoară în perioada 1-6 iunie 2015, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Comparativ cu anii anteriori, ediţia actuală a festivalului a suscitat un mare interes din partea creatorilor de producţii radiofonice din toată lumea. S-au înscris în competiţie noi ţări – Egipt, Estonia, Finlanda, Malaezia, Myanmar, Noua Zeelandă, Polonia, Moldova şi Canada, precum şi un număr important de producători independenţi.

La încheierea înscrierilor celei de a treia ediţii, pe lista Festivalului Grand Prix Nova figurau 50 de producţii din 28 de ţări. S-a impus, astfel, o preselecţie riguroasă care a condus la obţinerea unui înalt nivel de calitate a audiţiilor finale din concurs.

Cei 4 juraţi, personalităţi culturale şi ale radioului internaţional, reprezentanţi de seamă ai unor mari radiodifuzori europeni, au confirmat la rândul lor participarea. Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, membru al Grupului de Creatori de Spectacol Radiofonic din cadrul EBU (European Broadcasting Union), este preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015. I se vor alătura, Eberhard Petschinka, autor de scenarii de film şi piese de teatru pentru scenă şi radio, regizor şi pictor din Austria, Silvain Gire, scriitor şi jurnalist, co-fondator şi redactor-şef la Arte Radio, Franţa, şi Vjay Sadhu, personalitate marcantă a radioului indian, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), India.

România va fi reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producţii radiofonice şi din spaţiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.

Şi în acest an, festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.

Detalii pe www.grandprixnova.ro

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

Prima ediție a Festivalului Internațional al Școlilor de Teatru are loc la Suceava

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 14:14

Între 5 şi 12 iulie, la Suceava se va desfăşura prima ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru. Vor fi prezentate producţii ale unor şcoli de teatru din România, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria, iar cele mai bune spectacole vor fi premiate. De asemenea, se vor acorda premii speciale pentru cel mai bun actor şi cea mai bună actriţă.

Deschiderea festivalului este programată pe 5 iulie, la ora 18.30, la Casa de Cultură din Suceava. Pe lîngă spectacole, în cadrul evenimentului vor fi organizate ateliere de actorie de film, teatru documentar şi lupte scenice şi cascadorie. Acţiunile vor avea loc la Universitatea „Ştefan cel Mare”, Cetatea de Scaun, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Casa Culturii din Suceava. Pe 10 iulie, vor fi susţinute spectacole de teatru la Universitate, dar şi la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” din Fălticeni şi la Casa de Cultură din Cîmpulung Moldovenesc.

Accesul la toate spectacolele va fi gratuit. Administraţia judeţeană a alocat evenimentului 150.000 de lei. Prima ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru de la Suceava este organizată de Consiliul Judeţean, prin Muzeul Bucovinei, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Institutul Cultural Român.

Parteneri în acest proiect sînt Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Teatrul ”George Ciprian” din Buzău.