Ileana Rotaru: În momentele acestea de restriște, oamenii văd în armată, în instituțiile europene, precum și în Biserică, desigur ca fundament cultural, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 13:31

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Aceasta este o constantă a ultimilor 10 ani, iar, în perioada post-decembristă, alături de Biserică, a avut acest statut aproape permanent.

NATO și Uniunea Europeană sunt pe următoarele locuri în topul încrederii, potrivit datelor unui sondaj realizat de INSCOP, la cererea celor de la News.ro.

Invitata lui Constantin Herțanu la Interviul Săptămânii este doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat o analiză a acestor aspecte, care ar fi cauzele și cum este influențată opinia publică de conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine v-am regăsit la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: Bună ziua și mulțumesc din nou pentru invitație.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): A apărut un nou sondaj de opinie care arată că Armata și Biserica au rămas în topul instituțiilor în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Cum am comenta acest prim aspect?

Ileana Rotaru: Este un sondaj care se face de către Institutul de cercetare INSCOP periodic și pe aceeași periodicitate putem să observăm că nu se schimbă și nu fluctuează foarte mult acest nivel al încrederii populației în Armată, fapt care ne confirmă această înclinație, dacă vreți, către instituțiile, să spun, de forță din peisajul public din România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Este făcută și o paralelă cu anul 2013 și se arată în această cercetare faptul că eram tot cam pe acolo și în 2013, adică tot Armata și Biserica conduceau în preferințele din România.

Ileana Rotaru: Este mai mult decât un curent, aș putea spune, este o caracteristică faptul că românii au această încredere în cele două instituții, în Armată și în Biserică, în special în perioadele și, de fapt, în întreaga istorie post-decembristă a României.

Faptul că aceste instituții au beneficiat de o anumită legitimitate în spațiul public și Armata și Biserica sunt, să spun așa, legitimate simbolic cu această încredere, pentru că sunt două instituții care au suferit mai puține mișcări sau mai puține valuri de neîncredere sau de scandaluri sau lucruri de genul acesta, iar, pe de altă parte, comparativ, putem să spunem că în ceea ce privește zona politică sau zona instituțională, a instituțiilor statului de drept, lucrurile stau puțin mai slab, ca să nu spun prost, pentru că au tot fost diferite mișcări, crize, scandaluri ș.a.m.d.

Deci ele practic reprezintă, dacă vreți, un nucleu al încrederii oamenilor care în vremuri, cum spuneam, de tranziție, de criză, toate elementele acestea de nivel macrosocial și economic, care au traversat România în acești 30 de ani, au produs, bineînțeles, schimbări majore din acest punct de vedere și un grad crescut al neîncrederii, de exemplu, în clasa politică.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Acest clasament al încrederii, despre care vorbim, este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO, care are 55,4% încredere mare și foarte mare, față de 52,1% în 2013, și cealaltă instituție internațională, Uniunea Europeană, cu 50,3% față de 49,3% în 2013.

Dacă ne gândim și la faptul că scena geopolitică internațională este destul de complicată la acest moment, cum ar trebui să privim aceste două instituții internaționale?

Ileana Rotaru: Tot INSCOP a mai realizat, și aici o să încerc să fac o paralelă, un studiu foarte interesant în martie anul acesta, comparativ cu un studiu realizat în martie anul trecut, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina şi în acest context, poate ar fi bine să înțelegem faptul că această încredere în NATO, în mod special, în Uniunea Europeană, în plan secundar, dar la fel de important, iată, cu o amenințare foarte gravă la granița României, aceste instituții, practic, și-au dovedit, dacă vreți, în mentalul colectiv, în spațiul public din România, utilitatea și siguranța sau gradul de încredere și de securitate resimțit de români în acest context.

Dacă, din punct de vedere, să spun, al culturii civice, instituțional, legat de Uniunea Europeană, lucrurile au stat înainte de integrarea noastră în Uniunea Europeană și în instituția euroatlantică, doream acest lucru doar din perspectiva sau motivați de o perspectivă legată de intrarea în marile familii occidentale, după care s-a observat o diminuare, să spun, a cunoașterii legate de modul în care funcționează acest, să-i spun, univers instituțional, birocratic al Uniunii Europene, ce să mai spun despre NATO, legat de discuțiile care aveau loc privind acordarea celui 2% din bugetul de stat către instituția euroatlantică, iată că toate acestea, cum spuneam, din păcate, într-un context extrem de tumultuos, cum l-ați descris mai devreme, extrem de complicat, oamenii au văzut, efectiv, a fost un efect cât se poate de direct, utilitatea acestor, să spun investiții pe care le-am făcut motivați emoțional și foarte doritori de a fi parte din această zonă occidentală, imediat după ieșirea noastră din lagărul sovietic, și faptul că acum, iată, aceste instituții, practic, într-un mod cât se poate de pragmatic, și-au dovedit utilitatea.

Dacă gradul de cunoaștere, cum spuneam mai devreme, legat de felul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, ce este Comisia Europeană, ce sunt celelalte elemente care țin de mecanismele de luare a deciziilor, mecanismele de aderare ș.a.m.d.,de reglementare veneau cumva de sus în jos, iată că acum lucrurile sunt un pic mai clar înțelese sau acest context a fost cel care a făcut ca gradul de informare legat de acestea să fie unul cât se poate de consistent.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cele spuse și comentate de dumneavoastră confirmă cele spuse de dl. Remus Ștefureac, director INSCOP, faptul că încrederea multă și foarte multă a românilor în instituții și organizații interne și internaționale relevă o excepțională stabilitate în ultimii 10 ani, aceasta datorită faptului că acest clasament al încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata, Biserica pe primele două locuri, urmată de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri.

Ileana Rotaru: Da, având în vedere că domnul Remus Ştefureac este și cel care a elaborat acest studiu, desigur că nu pot decât să confirm lucrurile acestea și, iată, le-am și explicat puțin mai devreme care sunt, să spun elementele fundamentale, elementele cheie care explică o astfel de încredere a românilor.

Momentul acesta, să spun, al perioadei martie 2023 – martie 2022 a devenit extrem de interesant legat de o nouă revigorare a acestei susțineri din partea românilor vizavi de cele două instituții şi, din câte îmi aduc eu aminte, rezultatele acelui sondaj iarăși confirmau și înclinația aceasta către instituțiile europene, să spun, și euroatlantice, într-o proporție de aproape 80%, 76% parcă pentru Uniunea Europeană și 80% pentru NATO.

Cam astea ar fi, din punctul meu de vedere, aceste date, care arată, practic, că în momentele acestea de restriște, oamenii văd în instituțiile europene, cum am spus mai devreme, și în instituțiile de securitate regională, națională, internațională, precum și în Biserică, desigur ca fundament, să spun, cultural, valoric, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă legată de, așa cum știm și ne aducem aminte, criza pandemică, criza aceasta a războiului din Ucraina, noul conflict din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, tot acest efect pe termen lung al campaniilor de dezinformare, care sunt în continuare destul de active în România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este. Şi o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: încredere și stabilitate?

Ileana Rotaru: Da, desigur. Deci, în momentul în care vorbim de două instituții și alte două, care au venit puțin mai târziu, după 2003, în peisajul instituțional, să spun autohton, da, sunt extrem de importante și extrem de legitime în privința acestei stabilități.

Am spus un pic mai devreme faptul că da, iată, din păcate, să spun, aceste conflicte extrem de dureroase și extrem de grave în imediata noastră vecinătate, în proximitatea Mării Negre, și politica adusă în sensul unei informări corecte, pe cât posibil, confirmă această stabilitate. Oamenii văd în exterior acest sprijin și acest suport, şi aici mă refer la exterior la Uniunea Europeană și la NATO, iar în interior, în Armată și în Biserică, desigur, cum spuneam, pe această latură metafizică, dacă vreți, transcedentală, a încrederii în Cel de Sus, care este, practic, în vremurile fiecăruia, personal vorbim acum, entitatea de la care aștepți un ajutor atunci când spațiul, să spun politic, este unul extrem de fluctuat și dezamăgitor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații. Cu permisiunea dumneavoastră, o să închei acest dialog al nostru prin a spune celor care ne ascultă: „opinia publică este a doua conștiință” – este un citat din William Alger – şi cu această ocazie sper că ascultătorii noștri au putut să înțeleagă mai multe din aceste sondaje de opinie care, iată, ies pe piață la intervale mai mult sau mai puțin regulate.

Ileana Rotaru: Vă mulțumesc frumos pentru invitație și La mulți ani de 1 Decembrie!

Reporter: La mulți ani și dumneavoastră! La mulți ani tuturor românilor! Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” dna. conferențiar universitar dr. Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: La revedere și numai bine!

Exerciţiul de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare

Publicat de Gabriel Stan, 9 octombrie 2023, 14:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a organizat în perioada 2-6 octombrie un exercițiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare, în cooperare cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Rezerviștii cu domiciliul în județele Vrancea și Vaslui cuprinși în planurile de mobilizare au fost chemați la unitățile militare, unde au desfășurat o serie de activități specifice de pregătire, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Exercițiile de mobilizare se planifică și se organizează periodic în toate județele, în baza unui plan aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în anul premergător desfășurării acestora – am aflat de la șeful Direcției personal și mobilizare a Ministerului Apărării Naționale, generalul de brigadă Iulian Daniliuc: Exercițiul e interinstituțional; scopul lui este de a verifica modul de pregătire al populației, teritoriului și economiei pentru apărare.

În baza unei legislații naționale pe care o avem, acest tip de exerciții sunt un tip de exerciții care se execută periodic, pe tot cuprinsul țării.

În general două la patru exerciții pe an, nu mai mult de două județe la fiecare exercițiu. Așa că, la un număr de ani, opt la zece ani, fiecare județ va trece printr-un astfel de exercițiu.

Reportaj: Războiul din Ucraina: Normalitatea este atunci când nu cade vreo rachetă pe casă sau peste tine

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 13:18

Jurnaliștii Radio România Actualități, Mario Balint și Alexandru Buzică sunt prezenți din nou, în această perioadă în Ucraina pentru a aduce ultimele informații despre situația de acolo.

Aflați în orașul Odesa, cei doi reporteri au intrat în direct în emisiunea Vești de Acasă, de la Radio România Internațional, de vineri 12 august 2022 și ne-au împărtășit din experinețele trăite în aceste zile.

Cei doi ne-au prezentat situația critică a populației din Ucraina și au adus argumente la știrile care apar atât de des în mass-media din România.

Vă invit să ascultați mărturiile celor doi în legătură cu situația din Ucraina.

Situaţia umanitară în sudul Ucrainei, la Mikolaiv, se degradează pe zi ce trece. Orașul, care avea o populație de 450.000 de locuitori înainte de război, acum are cu 60% mai puțin, pentru că majoritatea au ales să fugă din cauza bombardamentelor neîncetate care afectează regiunea.

Noi măsuri de creștere a capacității de acțiune a spitalelor MApN pentru combaterea COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 14 octombrie 2021, 16:54

La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția medicală, a dispus măsurile organizatorice necesare pentru ca, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” din Craiova să devină spital de suport COVID-19.

Astfel, spitalul militar din Craiova va putea prelua din cazuistica infectărilor cu noul coronavirus prin punerea la dispoziție a unui număr de 10 paturi pentru tratarea cazurilor ușoare și medii și două paturi ATI.

Spitalul Modular de la Lețcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detașate de la MApN și personal medical al Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a preluat până astăzi, 14 octombrie ora 10:00, un număr de 23 pacienți pe secția de boli infecțioase și șase pacienți în secția de Terapie Intensivă, aceasta urmând a fi extinsă, gradual, până la un număr de 48 de paturi.

Ministerul Apărării Naționale continuă implementarea și a altor măsuri de creștere a capacității de acțiune în direcția prevenirii și combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19, precum și asigurarea vaccinării populației în cadrul centrelor de vaccinare proprii, astfel:

Toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara sunt în proces de extindere a capacitații operaționale, fiind în stadiul final de autorizare a unor noi paturi pentru tratare a pacienților cu COVID-19 pentru forme ușoare, medii sau severe/critice.

În acest sens, în rețeaua medicală a MApN va fi mărită capacitatea de tratare la un număr de 388 pacienți cu forme ușoare, medii și severe/critice de COVID-19, față de 239 câți reprezenta capacitatea anterioară.

O atenție deosebită este acordată cazurilor severe/critice, pentru care sunt în fază finală de operaționalizare 10 paturi suplientare, ajungând la 86 paturi ATI și a cazurilor medii, pentru care sunt operaționalizate 18 paturi suplimentare cu suport oxigen cu flux normal, numărul total urcând, astfel, la 302. De asemenea, rețeaua medicală a MApN dispune și de un număr de 204 paturi pentru cazurile ușoare COVID-19, cazuri care nu necesită suport oxigen.

În același timp, rețeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna, în cele 11 spitale militare din țară, și în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General Aviator Victor Atanasiu”, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și Centrului de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu al Armatei „Acad. Ștefan Milcu” din București.

Suplimentar, se asigură și vaccinarea cu serul Johnson&Johnson în cadrul centrelor de vaccinare care funcționează în spitalele militare din Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Sibiu și Timișoara, iar în București acest vaccin poate fi adminstrat în centrul care funcționează la CMDTA „Acad. Ștefan Milcu”, din strada profesor Grigore Cobălcescu nr. 26, sector 1.

România, printre statele membre UE cu cel mai mare declin al populației până în 2050!

Publicat de Andra Radu, 20 mai 2021, 14:09

Populaţia urbană va creşte în 15 state membre UE, în perioada 2019-2050, şi va scădea în nouă state membre, inclusiv în România, arată cele mai recente prognoze ale evoluţiilor demografice la nivelul ţărilor UE publicate astăzi de Eurostat.

România se află printre cele 20 de state membre care ar urma să înregistreze un declin al populaţiei rurale. Amploarea acestei scăderi va fi cea mai gravă în Lituania (minus 43,5%), Letonia (minus 37,6%), Bulgaria (minus 26,8%) şi România (minus 25%).

În cazul României, datele publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut.

La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).

În fruntea statelor membre care sunt preconizate să înregistreze creşteri ale populaţiei urbane până în 2050 se află Malta, cu un avans de 35,4%, urmată de Irlanda (29,2%) şi Suedia (25,1%).

Tot în perioada 2019-2050 se estimează că populaţia rurală va creşte în doar patru state membre UE: Irlanda (24,5%), Suedia (10,9%), Danemarca (1,2%) şi Belgia (1%).

Populația Terrei – în creștere de la 1 ianuarie 2018!!

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 19:30

Populatia mondialã va ajunge la aproape 7,6 miliarde de oameni la începutul anului viitor, au anuntat reprezentantii institutului German Foundation for World Population.

Pe parcursul acestui an, numãrul oamenilor de pe planeta noastrã a crescut cu 83 de milioane, o cifrã similarã cu populatia Germaniei.

Potrivit statisticienilor, numãrul oamenilor care trãiesc în Africa va creste deosebit de rapid în urmãtoarele decenii.

Populația acestui continent se va dubla si va ajunge la 2,53 de miliarde de locuitori – de la 1,26 miliarde în prezent – pânã în anul 2050.

Cel mai sărac județ din România

Publicat de Mihaela Costache, 28 septembrie 2015, 16:10

Judeţul Giurgiu este unul dintre cele mai sărace judeţe ale României, alături de Teleorman, Botoşani sau Vaslui, şi se află în coada clasamentului la aproape toţi indicatorii economici.

Într-un top al județelor raportat la depozitele companiilor și populației în bănci județul Giurgiu se situează pe ultimul loc cu doar doar 660 mil. lei față de județul Cluj unde bancherii au atras economisiri în bănci de 11 mld. lei.

Pe de altă parte, judeţul Cluj a devenit în ultimii ani un magnet pentru firmele de IT şi pentru cele de outsourcing şi a reuşit să-şi revină după plecarea finlandezilor de la Nokia din 2011.

Populaţia şi companiile din cele 41 de judeţe aveau la finele lunii august depozite plasate la băncile locale de aproximativ 231 mld. lei (52 mld. euro), cu 15 mld. lei peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cluj, Timiş şi Constanţa conduc topul judeţelor cu cel mai mare sold al depozitelor atrase de bănci de la companii şi populaţie la finele lunii august, în timp ce la polul opus se poziţionează judeţele Giurgiu, Mehedinţi şi Călăraşi.

Analiştii spun că în general în vestul ţării, oamenii sunt mai precauţi, au un comportament orientat spre economisire, în timp ce în sudul ţării populaţia este mai săracă şi are datorii mai mari.

Industria județului Mureș a înregistrat o creștere în primele 5 luni ale anului

Publicat de Stefania Grigore, 24 iulie 2014, 09:27

În intervalul ianuarie-mai, indicele producţiei industriale s-a majorat cu 4,2% faţă de aceeași perioadă a anului trecut.
Şi cifra de afaceri din industrie, realizată de agenţii economici din judeţ, a fost mai mare cu 12,3% faţă de 2013, a precizat şeful Direcției de Statistică Mureș, Ioan Matei.

În privinţa veniturilor populației, câştigul salarial nominal mediu brut în luna mai a fost puțin peste 1.900 de lei, cu 72 de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La sfârşitul lunii mai, au fost înregistraţi peste 13 200 de şomeri, cu 36 mai puţini decât în aceeaşi lună din 2013.

Direcţia de Sănătate Publică Suceava a anunţat că în judeţ evoluează două focare de hepatită acută virală de tip A

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 20:44

De la începutul lunii iulie 2014, au fost înregistrate 16 cazuri de îmbolnăvire în Arbore şi Marginea, cîte 8 în fiecare localitate. Este vorba de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 10 ani, membri ai unor familii învecinate, între care există legaturi de rudenie şi care se vizitează.
Potrivit specialiştilor DSP, copiii sunt internaţi acum în secţia boli infecţioase a Spitalului Municipal Rădăuţi, urmând tratament de specialitate. De la sfîrşitul acestei săptămâni, ei, dar şi ceilalţi bolnavi de pe secţie vor fi transferaţi la Spitalul Judeţean. Şi asta pentru că de luni, 21 iulie, şi pînă duminică, 3 august, secţia de boli infecţioase de la Rădăuţi va fi închisă pentru că singurul medic de specialitate de acolo pleacă în concediu.
DSP a fost informată despre această situaţie, iar conducerea spitalului judeţean a dat asigurări că secţia de aici este pregătită să preia pacienţii de la Rădăuţi.

Până una, alta situaţia din focare pare să fie sub control. DSP a informat că au fost administrate până în prezent 80 doze vaccin antihepatitic de tip A la contacţii celor 16 cazuri şi au fost recoltate 3 probe de apă din fântânile familiilor de unde provin îmbolnăvirile. Deoarece rezultatele tuturor probelor sunt necorespunzătoare atât chimic, cât şi bacteriologic, DSP a cerut celor două Primarii să ia măsuri de avertizare a populaţiei privind pericolul consumului de apă din aceste surse şi să informeze asupra necesităţii efectuării dezinfecţiei acestora.

De altfel, DSP Suceava a distribuit substanţele dezinfectante necesare în cele două comunităţi. “Calitatea necorespunzătoare a apei reprezintă un factor suplimentar de risc în apariţia şi extinderea îmbolnăvirilor de tip digestiv, dar nu şi cauza actualului focar de hepatită”, au precizat specialiştii DSP. Potrivit acestora, medicii de familie vor continua supravegherea clinico-epidemilogică a contacţilor familiali ai cazurilor depistate.

Şi în luna martie a acestui an în judeţ au mai fost semnalate cazuri de hepatită A. A fost vorba atunci de 3 copii de etnie romă, cu vârste de 5, 9 şi 11 ani , care s-au îmbolnăvit după ce au venit în contact cu o altă familie de rromi, din localitatea Ioneasa, în care exista deja un focar de hepatită A. Atunci, cauza apariţiei focarelor de hepatită A a fost lipsa măsurilor elementare de igienă la membrii celor două familii de romi.

În orice caz, numărul de îmbolnăviri a crescut în acest an şi acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă asupra importanţei respectării cu stricteţe a regulilor de igienă, în condiţiile în care se ştie că hepatita A mai este denumită şi boala mâinilor murdare. Potrivit statisticilor, pe tot parcursul anului 2013 au fost semnalate în judeţ cinci cazuri de boală, câte 4 în 2012 şi 2011 şi numai două în 2010.

Virusul hepatitei A se poate transmite prin alimente, în special fructe şi legume crude, care nu au fost bine spălate înainte de consum, prin apă contaminată sau prin contactul direct cu persoanele bolnave, chiar dacă sunt asimptomatice. Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Alte măsuri de prevenire a bolii se bazează pe respectarea igienei – spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei, dar şi folosirea apei de băut numai din reţeaua controlată sau din fântâni igienice.

17 iulie 2014

Peste o sută de sălăjeni au ajuns în ultimele două luni la spital cu enterocolită

Publicat de Stefania Grigore, 11 iulie 2014, 09:30

Principalele motive sunt: consumul de alimente nespălate şi nerespectarea normelor minime de igienă.
Autoritatile sfătuiesc populaţia să nu consume decât alimente cumpărate din magazine şi pieţe autorizate, care se incadrează în termenul de valabilitate.

Sălăjenii sunt atenţionaţi să evite să bea apă din surse neverificate şi să respecte regulile elementare de igienă, respectiv spălarea pe mâini înainte de a manca.

In paralel, Directia de Sănătate Publică Sălaj va efectua controale în restaurante şi cantine pentru prevenirea unor eventuale toxiinfecţii alimentare.