Postul Sf. Pentru şi Pavel

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iunie 2017, 11:08 / actualizat: 12 iunie 2017, 18:11

   Postul Sfinţilor Petru şi Pavel se ţine în perioada 11-28 iunie. De obicei postul semnifică pregătirea trupească şi sufletească întru întâmpinarea unei mari sărbători: Postul Paştelui, Postul Sfintei Mării, Postul Crăciunului. Postul Sfinţilor Petru şi Pavel este considerat însă ca o pedeapsă adusă oamenilor, mai ales pentru cei ce lucrează când nu trebuie.

(varianta audio a rubricii)

Şi totuşi, cum perioada este perioada verii ce cuprinde şi solstiţiul de vară, şi Sânzienele, privirea trebuie îndreptată spre cer, locul de unde vin gândurile bune şi speranţele întru împlinire. Când omul e supărat, greul sufletului atrage privirea acestuia spre pământ, spre adânc, spre întuneric. Uită-te pe unde calci! e doar un avertisment petru cei ce nu ştiu să păstreze un echilibru, o măsură în a privi prea mult spre speranţă (limita fiind amendată cu expresia: a umbla cu capul în nori) sau a sta cu ochii în pământ, însemnând ruşine, povară sufletească. În perioada Postului Sfinţilor Petru şi Pavel e bine să privim răsăritul constelaţiei Cloşca. Cel ce va privi răsăritul ei „nu va duce lipsa de nimic şi-şi va putea săvârşi toate treburile”[1].Femeile au grijă ca răul să nu pătrundă în casă. Ţinând postul acesta vor feri casa de grindină şi vor păzi sănătatea familiei şi a vitelor! Se crede că „gerul stă până în Postul Sîmpetrului pe ape şi pe brume[…] apoi se ridică şi se duce cu totul şi tocmai întru Sîntă-Mării vine iar”[2].

Postul Sîmpetrului se anunţă prin lumină, o lumină mai aparte:  şi constelaţia Găinuşei, lumini ce nu te lasă să te rătăceşti în gânduri necurate.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 79.

[2] Idem, p. 165.