Ludovic Orban, invitat în emisiunea „România, stare de urgență”!

Publicat de Andra Radu, 9 aprilie 2020, 17:12

Radio România îşi uneşte forţele şi vine în faţa ascultătorilor săi cu o nouă producție, de luni până vineri, de la ora 13:20 la 15:00, cu ştiri, interviuri, relatări, analize, soluţii și speranţă, într-o emisiune realizată de Radio România Actualităţi cu sprijinul Radio România Cultural, Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Internațional, RADOR și al posturilor teritoriale ale SRR.

Demnitari de prim rang vor vorbi despre măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei şi pentru protecţia comunităţilor, iar ascultătorii vor putea adresa întrebări în direct.

România economică, Veşti bune din ştiinţă, Proiecte culturale virtuale, Soluţii de stat acasă, Vedete la izolare – sunt doar câteva dintre rubricile noii emisiuni.

Prime ediţie a emisiunii „România, stare de urgenţă” l-a avut la microfon pe premierul României, Ludovic Orban.

Interviul integral acordat de premierul României:

Despre rectificarea bugetară

„În ceea ce priveşte rectificarea bugetară, nu se va dezbate la şedinţa de astăzi, este în curs de analiză, avem consultări cu parteneri sociali, avem consultări cu reprezentanţii autorităţilor locale privitor la bugetele locale.

De asemenea, încercăm să facem o evaluare cât mai realistă a necesităţilor în special din domeniile afectate, astfel încât să putem să efectuăm o rectificare bugetară realistă şi care să ne permită să utilizăm instrumente pentru a combate epidemia de coronavirus, pe de o parte şi pe de altă parte, de a proteja atât cât este posibil angajaţii şi companiile care au fost afectate de criză, de epidemie.

Noi am luat un set de măsuri, în primul rând, şomajul tehnic, care va fi plătit pentru angajaţii din companiile a căror activitate s-a închis total sau parţial. Am luat măsurile legate de suspendarea plăţii ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, o măsură care este adresată atât către persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, indiferent de categorie, evident, care sunt afectate de epidemie. De asemenea, am prevăzut mecanismul de susţinere pentru întreprinderile mici şi mijlocii prin Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri.

Acum gândim mecanisme de susţinere a companiilor mari, pentru că şi aici va trebui să creăm instrumente prin care să îi susţinem în asigurarea capitalului de lucru şi a capitalului pentru investiţii. De asemenea, am luat o mulţime de alte măsuri, cum e prelungirea termenului până la care cetăţenii care îşi plătesc taxele şi impozitele locale beneficiază de bonificaţii, am introdus bonificaţiile de 5 şi 10% pentru companiile îşi plătesc impozitul pe profit până în data de 25 aprilie. Am suspendat popriri. Am luat o serie de măsuri tocmai pentru a găsi soluţii de a diminua impactul negativ al epidemiei pentru cât mai multe categorii de cetăţeni.”

Ce se va întâmpla cu anul şcolar?

„Acum este vacanţă. Deci, anul şcolar se va încheia. Nu există niciun pericol legat de încheierea anului şcolar, de susţinerea examenelor.”

Cum vor fi afectaţi profesorii

„Eu cred că e nevoie de solidaritate a românilor în faţa crizei. Peste un milion de români sunt afectati şi li s-au suspendat contractele de muncă şi efectiv nu mai pot să-şi desfăşoare activitatea. Chiar şi angajaţii din companiile care lucrează, lucrează în nişte condiţii dificile. Cred că principiul solidarităţii trebuie să fie valabil pentru toţi angajaţii, inclusiv pentru angajaţii din sectorul public.

Măsura pe care o gândim este o măsură care, pe de o parte, ţine cont de nişte considerente epidemiologice şi, pe de altă parte, are la bază şi o necesitate. gândiţi-vă că resursele bugetare sunt mult dimunuate. Gândiţi-vă că în multe instituţii publice nu se lucrează la capacitate, pentru că sunt foarte mulţi angajaţi ai instituţiilor publice care evită să îşi desfăşoare activitatea în instituţiile publice. Or, eu cred că este o măsură de bun simţ ca şi în sectorul public să existe o formă de a restrânge activitatea, mai ales în domeniile unde se poate restrânge aceasta activitate. Mecanismul pe care l-am gândit este un mecanism de bun simţ.

Angajaţii instituţiilor se împart în două jumătăţi: jumătate lucrează 15 zile şi 15 zile stau acasă, beneficiind de forma de şomaj tehnic de care beneficiază angajaţii şi din sectorul privat, şi în celelalte 15 zile lucrează cealaltă jumătate.

Fac excepţie de la această măsură zonele unde nu se poate aplica această măsură, de exemplu, sănătatea, instituţiile care sunt implicate în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării. De asemenea, în ceea ce priveşte profesorii, mai ales că este nevoie de o creştere a activităţii profesorilor pe final de an şi pentru pregătirea tuturor examenelor, nu se va aplica nici către cadrele didactice.

Către personalul administrativ se va aplica, dar nu se va aplica măsura la cadrele didactice. Cu aceste excepţii pe care le-am menţionat, noi considerăm măsura o măsură normală, de bun simţ, care permite diminuarea riscului de răspândire a virusului în instituţiile publice, pentru că în perioada de 15 zile în care angajaţii instituţiilor publice nu-şi desfăşoară activitatea, practic se poate identifica, se poate manifesta, în cazul în care unul sau doi sunt infectaţi şi astfel îi ferim de riscul de infectare a tuturor angajaţilor. Măsura, repet, are atât considerente de solidaritate, cât şi considerente de natura activităţii restrânse în multe instituţii.

Am uitat să menţionez între excepţii, din zona Ministerului Muncii, acele entităţi care sunt implicate direct în derularea măsurilor de susţinere a companiilor şi cetăţenilor, şi aici mă refer la AJOFM-uri, Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, care sunt cele care procesează toate solicitările de acordare a şomajului tehnic şi, de asemenea, la /…/ care procesează celelalte forme de ajutorare, care sunt acordate către alte categorii decât angajaţii.”

Despre achiziţia de materiale şi echipamente medicale

„Am avut o perioadă, în care am avut o penurie de materiale şi echipamente. Această perioadă, din punctul meu de vedere, este depăşită. Atât preşedintele României, cât şi eu, personal, ca premier, cât şi colegii mei din guvern, cât şi toţi cei care au fost implicaţi în derularea acestor proceduri, pentru a asigura materialele, echipamentele, substanţele, medicamentele necesare, au fost implicate la maximum şi iată că începem să fim relativ bine din acest punct de vedere.

În ultimele zile au intrat în ţară aproximativ 4 milioane de măşti FPP2 şi FPP3, care sunt esenţiale pentru personalul din spitale, din zona de ambulanţe, de UPU. Deci, practic, toate aceste materiale sunt în curs de distribuire şi vor asigura protecţia personalului medical sau nemedical din spitale, care interacţionează direct cu cei care sunt bolnavi sau cu ceilalţi pacienţi care ar putea fi bolnavi.

De asemenea, în ceea ce priveşte capacitatea de testare, de diagnosticare, a crescut constant această capacitate. La ora actuală putem procesa peste 4.000 de teste zilnic, iar obiectivul nostru este să depăşim până luni 5.000 de teste zilnice, astfel încât să nu mai existe întârzieri de diagnosticare şi diagnosticarea să se poată face pe un termen de maximum 24 de ore din momentul solicitării.

În ceea ce priveşte ventilatoarele, nu am reuşit încă, deşi avem contractate în momentul de faţă peste 400 de ventilatoare. Trebuie să ştiţi că în toată perioada asta au apărut foarte multe decizii ale statelor care au introdus restricţii la export şi foarte multe dintre contractele pe care le-am avut au fost afectate de aceste restricţii la export. Practic, în momentul de faţă, la Ministerul Apărării a fost validat un prototip de ventilator, care este supus testărilor şi sper să începem să îl producem cât mai curând. De asemenea, în relaţii cu o companie americană care ne-a pus la dispoziţie proiectul de fabricaţie şi cu parteneri din România, cum ar fi Dacia Renault, încercăm să pornim producţia de ventilatoare în România.

De asemenea, cu domnul secretar de stat Arafat am luat decizia de a colecta toate ventilatoarele care au diferite defecţiuni şi de a le repara astfel încât să avem capacitatea să punem în funcţiune cel puţin 100 de noi ventilatoare, astfel încât să putem face faţă în cazul în care cresc numărul de cazuri care necesită internarea în secţiile de terapie intensivă şi au nevoie de ventilare artificială.

Mai avem o oarecare problemă, recunosc, în ceea ce priveşte virucidele, biocidele. Aici trebuie să se ştie că noi nu producem astăzi alcool denaturat în România pe scară largă. Chiar producem foarte puţin. Noi importam alcoolul denaturat din ţări, nu aş vrea să le menţionez, două din ţările din care importam, pur şi simplu, au luat decizia, chiar dacă nu au luat-o în mod explicit, dar a fost luată în mod implicit decizia de a interzice exportul de alcool denaturat. Ca atare, tot suntem pe propriile picioare şi căutăm soluţii şi deja am şi găsit soluţii pentru a putea produce în România şi aceste substanţe dezinfectante.

De asemenea, trebuie să ştiţi că în privinţa medicamentelor necesare pentru tratament, în momentul de faţă, suntem acoperiţi, avem stocuri suficiente pentru tratament. E vorba de Kaletra şi Plaquenil, practic, cele care fac parte din tratament. Am reuşit să primim fie prin donaţie, fie prin achiziţii făcute fie de Unifarm, fie de Terapia Cluj, să asigurăm cantităţile necesare pentru a face faţă tratamentelor pentru mult mai mulţi pacienţi decât sunt infectaţi în momentul de faţă.

Am acordat sprijin efectiv către mai multe companii care doresc să înceapă producţia de măşti, de combinezoane, deja se produc măşti chirurgicale, cele care au nivelul de protecţie mai redus, care în general pot fi folosite de oameni, de angajaţii din instituţii publice sau angajaţii, să spun, din zona comercială. A început producţia. Există două companii, cel puţin, care au primit autorizarea să producă. De asemenea, se produc combinezoane în România.

Este necesar să se mai facă investiţii pentru a creşte productivitatea, pentru a creşte producţia zilnică, până la un nivel de consum cât mai apropiat de consumul intern. Continuăm să susţinem companii româneşti care să aibă capacitatea să producă tot ceea ce este necesar, astfel încât să nu mai fim dependenţi de importuri.

Aici, din cauza faptului că autorizările, certificările mergeau greu, fie la ANMDM – Agenţia Natională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, fie la entităţile din subordinea Minisetrului Muncii şi Protecţiei Sociale, am luat decizia ca şi armata şa se implice şi prin ordonnanţă militară am acordat competenţa de autorizare pentru intrarea în producţie a acestor echipamente, materiale, substanţe, dispozitive şi către entităţile din subordinea Ministerului Apărării, care au competenţa şi dotarea necesară, tocmai pentru a fluidiza procedurile de autorizare şi pentru a permite intrarea în producţie a unor cantităţi cât mai mari.”

Disponibilitatea fondurilor europene…

„Deocamdată suntem siguri că pe lângă fondurile europene pe care le avem pe Programul Operaţional Investiţii, mediu, pe lângă Programul Operaţional Regional şi toate celelalte programe, avem garanţia că putem folosi o sumă importantă de cel puţin 350 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor pentru echipamente, materiale în lupta cu COVID.

De asemenea, avem acordul partenerilor europeni pentru a deconta parţial din fonduri europene cheltuielile pe care le facem pentru plata şomajului tehnic. De asemenea, la ora actuală, este în curs de adoptare un pachet prin care vor fi puse la îndemâna statelor membre instrumente de sprijin în care să existe resurse de la nivel european pentru susţinerea măsurilor care sunt adoptate de ţările Uniunii Europene.”

Mesaj pentru cadrele medicale care se afla acum la datorie

„Ştiţi că am luat o măsură de, aşa, ca un fel de stimulent de risc, pe care am acordat-o, că am văzut că a existat un nivel destul de mare de îmbolnăvire în zona personalului din spitale, pe lângă asigurarea echipamentelor de protecţie necesare, astfel încât să evităm riscul infectării cadrelor medicale şi nemedicale din spitale, am luat şi această măsură a stimulentului de risc. Le cer să-şi facă datoria. De ei depinde sănătatea oamenilor, viaţa oamenilor.

Cetăţenii au nevoie de ei şi este fundamental să asigurăm dreptul la sănătate fiecărui cetăţean român, iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin implicarea întregului personal medical şi nemedical din spitale, din ambulanţe din Unităţi de Primiri Urgenţe, din Direcţiile de Sănătate Publică în acest efort colectiv pe care îl facem. De altfel, am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite pentru diferitele crize care au apărut. Am apelat inclusiv la măsura de a asigura conducere militară, prin medici militari, în spitalele în care au apărut crize.

De asemenea, încercăm să acordăm un suport constant atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al dotării către întreg sectorul de sănătate publică. De asemenea, am crescut cu o mie de posturi numărul de angajaţi de la Direcţiile de Sănătate Publică şi de la serviciile de ambulanţă judeţene, tocmai pentru a putea întări capacitatea guvernului de a face faţă provocărilor care apar în bătălia cu acest virus.”

România – stare de urgenţă, de luni până vineri, de la ora 13:20, la Radio România Actualități.