Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a primit, marți, la Strasbourg, Certificatul de Onoare al Asociației Europene a Contribuabililor – Taxpayers Association of Europe (TAE) pentru activitatea sa parlamentară pusă în slujba contribuabililor europeni.
”Este o onoare să primesc acest premiu. Comerțul internațional este foarte important pentru IMM-urile europene, în special în ceea ce privește internaționalizarea acestora și accesul lor pe piețele externe”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European, cu prilejul primirii premiului din partea TAE. Potrivit europarlamentarului UDMR, comerțul internațional este generator de locuri de muncă bine plătite și de a avans tehnologic, iar IMM-urile trebuie să profite din plin de aceste posibilități. ”UE trebuie să acționeze cu consecvență în îmbunătățirea relațiilor sale cu SUA și China, iar de aceste evoluții trebuie să beneficieze IMM-urile și cetățenii. IMM-urile din statele central și est europene au nevoie de sprijin pentru a câștiga în competitivitate și pentru a performa, iar acesta este un obiectiv important pentru care să muncim și în mandatul următor”, a mai spus Winkler.
TAE, în colaborare cu Senatul Economic European – European Economic Senate (EES) și SME Connect, au decis să recompenseze munca a 19 parlamentari europeni care ”au adus servicii excepționale contribuabilului european, în special, IMM-urilor, în cursul mandatului 2014-2019” din Parlamentul European. Cele trei asociații europene au arătat că la baza nominalizării deputaților europeni au stat patru criterii: personalitatea politică; apropierea de cetățean; angajamentul față de contribuabil; promovarea politicilor favorabile IMM-urilor.
TAE, înființată în 1969 și care militează pentru eficiența cheltuirii banilor în sectorul public, pentru impozite mai mici și mai multă libertate individuală, este o federație a 29 de asociații naționale de contribuabili din întreaga Europă.
Cele trei organizații (TAE, EES și SME Connect) au împreună peste 2 milioane de membri în Europa.
Site-ul Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, relevă trendul ascendent, din ultimele două luni, al celor două mari grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga. Principalii factori ai acestei creşteri sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.
Cu toate acestea, se estimează că atât PPE cât și S&D vor primi lovituri grele la alegerile din mai, astfel că PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, comparativ cu rezultatele din 2014.
Datele proiecției privind alegerile europarlamentare sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (deci, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri.
Deputaţii europeni au aprobat noile reguli europene care asigură utilizarea în siguranță a dronelor și actualizează regulile de siguranță în aviație.
Marți, 12 iunie 2018, deputații din Parlamentul European au aprobat o propunere agreată în noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European privind aplicarea unor principii comune la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel comun de siguranță în utilizarea dronelor și pentru crearea unui cadru predictibil în care operatorii și producătorii de drone să-și poată dezvolta serviciile și produsele. În prezent majoritatea dronelor sunt concepute și utilizate conform unor reguli care diferă de la un stat la altul, ceea ce poate afecta dezvoltarea pieței.
Conform noilor reguli, dronele trebuie să fie proiectate într-un mod care să permită operarea lor fără a reprezenta un pericol pentru oameni. Ținând cont de riscuri precum cele legate de greutatea aparatului sau de zona de operare, dronele vor avea nevoie de caracteristici suplimentare precum posibilitatea de aterizare automată în cazul în care operatorul pierde contactul cu drona sau sisteme de evitare a coliziunilor.
Operatorii de drone trebuie să cunoască toate regulile care li se aplică și să poată să utilizeze o dronă în condiții de siguranță, fără a reprezenta un pericol pentru oameni și pentru utilizatorii spațiului aerian. Aceasta înseamnă că unii operatori de drone vor trebui să fie instruiți înainte de a utiliza o dronă.
Raportorul dosarului a fost deputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.
Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu
Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”
Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.
Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.
Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.
Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.
Parlamentul European a votat, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.
Bugetul alocat este de 120 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public.
Acum un an, în Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei Europene sublinia faptul că “până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.”
Finanțarea se va acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic, astfel încât, până în 2020, Între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.
Despre importanţa şi impactul acestei initiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European:
Autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea și e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.
Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a proiectelor, plăți prin cupoane valorice și cerințe de monitorizare simplificate.
“Fiecare Stat Membru va putea obține un anumit număr de vouchere. Schema de finanțare se adresează tuturor organismelor din sectorul public, cum ar fi municipalitățile, bibliotecile publice sau spitalele. Programul va fi lansat până la sfârșitul anului; încurajez autoritățile și instituțiile locale să urmărească apariția platformei online unde vor putea aplica,” a precizat Adina Vălean, europarlamentar – PPE (Partidul Popular European).
Selecția proiectelor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Promotorii proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o conexiune Wi-Fi gratuită, publică sau privată, care oferă caracteristici similare.
Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie în domeniul Sprijinului pentru Comerț (Aid for Trade – AfD) deoarece sprijinul pentru comerț este vital în promovarea dezvoltării în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale lumii, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European.
La sfârşitul lunii august, Parlamentul European a găzduit dezbaterea comună a INTA și a Comisiei de Dezvoltare (DEVE) cu tema ”Revizuirea Strategiei UE în domeniul Sprijinului pentru Comerț”, reuniunea fiind prezidată de Iuliu Winkler și europarlamentarul finlandez Paavo Väyrynen, vicepreședinte al DEVE.
”E de ajuns să ne uităm la Africa, unde, conform datelor comunicate ieri de Comisia Europeană, în următoarele două decenii va fi nevoie anual de 18 milioane de noi locuri de muncă pentru a face față exploziei demografice. Realitatea curentă ne arată că în fiecare an aici se creează doar 3 milioane de noi locuri de muncă. În acest context, Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației. Zeci de milioane de oameni își vor părăsi locurile natale în anii care urmează fie din motive economice, fie din cauza conflictelor armate, a unor cataclisme naturale sau schimbări climatice. Strategiile de sprijin pentru dezvoltarea locală în regiunile și țările subdezvoltate trebuie să fie parte a Strategiei UE privitoare la migrație”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii comune INTA-DEVE.
Deputatul european al UDMR a vorbit despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid, iar transformările care apar se manifestă și în domeniul comerțului internațional. În cadrul dezbaterii a fost analizată dezvoltarea explozivă a comerțului electronic, care deschide noi posibilități pentru IMM-uri, pentru start-up-uri, dar și pentru tinerii întreprinzători oriunde s-ar afla aceștia, dar și despre faptul că cei care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sunt dezavantajați din cauza lipsei conectivității și a disfuncționalității statelor și administrațiilor lor.
În bugetul pentru anul 2018 al UE este prevăzută creșterea finanțării Sprijinului pentru Comerț, dar, în opinia deputaților europeni, este foarte importantă calitatea proiectelor care sunt implementate cu ajutorul acestor finanțări în vederea maximizării rezultatelor benefice. Una dintre concluziile dezbaterii s-a referit la faptul că, în contextul dat, este nevoie de promovarea parteneriatelor public-private, dar și de armonizarea politicilor comerciale cu politicile de investiții. De asemenea, UE trebuie să sprijine proiectele ce țintesc dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații în regiunile subdezvoltate cu scopul obținerii unei mai mari eficiențe a politicilor de dezvoltare.
Lansată în 2005 de Organizația Mondială a Comerțului, Inițiativa Sprijin pentru Comerț a facilitat alocarea, până în prezent, a 300 de miliarde de dolari care au finanțat programe și proiecte în țările și regiunile cele mai puțin dezvoltate ale globului.
Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Iuliu Winkler (UDMR, PPE)
Europa avansează cu viteză către un nou concept de management al deșeurilor de la depozitare la reciclare. Esența acestui concept este sănătatea cetățenilor pe care o protejăm prin înlăturarea efectelor nocive ale gropilor de gunoi asupra calității aerului, apei și solului, transmite, într-un comunicat de presă, grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
“Din păcate, România se află într-un decalaj istoric față de celelalte state din Occident în care eforturile pentru un mediu mai curat au decurs în mod natural din nevoile cetățenilor. Astăzi, 107 de rampe de deșeuri trebuie închise, fiind neconforme cu standardele de mediu”, avertizează Adina Vălean, europarlamentar (PNL, PPE) și președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.
Soluția pe care Grupul PPE o propune pentru deblocarea situației precare a depozitelor de deșeuri din România este modernizarea managementului deșeurilor în Europa. Noua directivă a deșeurile propune măsuri de eficientizare a utilizării resurselor pentru că deșeurile, odată reciclate, devin o resursă profitabilă în sine. Aceasta este de fapt baza economiei circulare pe care o propunem cetățenilor europeni. Pentru o țară precum România este vitală trecerea de la sistemul actual în care managementul gunoaielor se oprește la acumularea acestora în niște munți de gunoaie la marginea orașului. Acest salt este într-adevăr dificil de realizat pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi nesortat depozitat de la 87% astăzi la cel mult 5% în 2030. Alte state membre care au început tranziția aceasta în urmă cu 15 ani, își propun la ora actuală chiar să închidă centrele care valorifică energetic deșeurile prin ardere. Deși opțiunea incinerării pare viabilă, aceasta nu este sustenabilă pe termen lung nici măcar din punct de vedere economic din cauza costurilor ce decurg din legislația privind emisiile de dioxid de carbon. Însă, pentru acest lucru, României îi lipsește în acest moment o strategie a gestionării deșeurilor care să integreze eforturile autorităților naționale și locale. Dacă luăm de exemplu problema colectării și valorificării deșeurilor vă pot spune că astăzi primăriile unor orașe ca Amsterdam susțin colectarea separată a deșeurilor din prețul pe care îl percep pentru sticla, hârtie, gunoi menajer, toate fiind vândute unei întregi industrii care reciclează sau reutilizează deșeurile menajere. Da, este adevărat că statul a susținut și susține în continuare acele proiecte care dezvoltă noi tehnologii sau procese, dar nu se implică în subvenționarea proceselor în sine. Motivul este unul simplu și perfect aplicabil României: nu sunt destui bani publici ca să subvenționezi operarea întregului lanț de sortare-reciclare.
“De fapt, soluția pe care o propun autorităților din România pentru a reuși să depășim acest decalaj istoric este direcționarea fondurilor existente pentru crearea acelor verigi lipsă din lanțul economic. Mă refer aici la construirea de capacități de colectare separată în zonele rurale sau defavorizate și la susținerea implementării unor tehnologii de ultimă generație care să transforme gunoiul menajer în resurse regenerabile precum biogazul și fertilizanții naturali. În plus, în momentul în care un plan național de management al deșeurilor va stabili circuitul și standardele de valorificare a deșeurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranța necesară pentru investiții majore din bani, atenție, private. Revenind la problema deșeurilor, avem numai 12 ani timp în care să finalizăm construcția unui circuit integrat între cetățean, administrația locală și procesatorii de deșeuri astfel încât să reutilizăm sau să reciclăm un procent de 70% din totalul de deșeuri municipale. Propunerile PPE sprijină exact această viziune solicitând statelor membre să direcționeze stimulentele economice pentru trecerea de la depozitare și ardere la reciclare și reutilizare. Sper ca Planul național de gestionare a deșeurilor, odată cu adoptarea sa, să conțină măcar bazele acestei viziuni și să ducă la o evoluție vizibilă a stării de facto pentru că, ce e drept, nu mai avem mult timp la dispoziție”, a mai subliniat Adina Vălean.
Viziunea pe care grupul politic PPE o propune Europei tinde spre reutilizarea și reciclarea deșeurilor cu beneficii directe pentru mediu, economie și eficiența utilizării resurselor.
Punctul cel mai important de pe agenda reuniunii îl reprezintă votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.
Cu cele mai multe șanse de a fi ales este creditat Jean Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni, grupul cel mai numeros din Parlamentul European, numărând 221 de membri.
Fost prim ministru al Luxembourgului, este un susținător al integrării Uniunii Europene, fiind numit deseori un ”federalist”.
Membrii PPE îl susțin în totalitate, a declarat săptămâna trecută Manfred Weber, președintele grupului:
”Cea mai importantă problemă pentru noi este creșterea competitivității, în contextul unor noi locuri de muncă. Ne dorim o stabilitate a politicii fiscale, ne dorim o Comisie Europeană eficientă, mai puțin birocratică, dorim ca vocea Europei să fie una puternică. Acestea sunt prioritățile noastre și am convenit cu Jean Claude Juncker asupra lor.”
Șeful guvernului de la Londra, David Cameron, a făcut un lobby puternic împotriva lui Juncker înaintea nominalizării sale. Prim ministrul britanic este de părere că viziunea fostului premier luxembourghez despre Europa este în defavoarea statelor naționale și a intereselor individuale ale acestora.
Votul pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene va avea loc mâine, 15 iulie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
