Sfântă Maria Mare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 august 2016, 05:50 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:29

Este sărbătoarea creştină Adormirea Maicii Domnului, adică mutarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu lângă Fiul său.

De aceea ziua are însemnul pietăţii şi nu toţi cei ce poartă numele de Maria sau Marin îşi aniversează onomastica. Aceştia o vor face la 8 septembrie, la Sfânta Maria Mică, ziua de naştere a Maicii Domnului.  Tot anul însă se spun credinţele despre Maica Domnului. Sunt credinţe legate de Adormirea Maicii Domnului, chiar şi datini.

Se crede că aşa de mare a fost jalea şi durerea în acea zi, încât poamele cele alese s-au strâns la un loc şi au format un pom mare, care s-a pus în fruntea procesiei, cu care a fost petrecută Maica Domnului la Mormânt. De atunci este datina prin unele zone de a se duce pe ultimul drum al omului un pom încărcat cu tot felul de poame.

De ziua de 15 august sunt legate şi credinţe optimiste.

Femeile merg la biserică să împartă struguri şi prune.

Se spune că e bine să se petreacă, să se facă hore peste zi, hora fiind locul unde se mărturiseşte dragostea, iar ziua de 15 august e ziua când se culege năvalnicul,  iarba dragostei. Ea va fi purtată de fete, pentru că se crede că are puterea magică de a face să năvălească peţitorii.

De Sfântă Mărie e bine să se mănânce struguri şi să se descânte de sănătate:

Cutare să rămână curat,

Luminat,

Ca steaua din cer,

Ca roua de câmp,

Ca strugurii din vie

În ziua de Sântă-Mărie.

Ziua de 16 august, a doua de la Sântă-Mărie este ziua pentru care simbol este strugurele. În ziua Adormirii Maicii Domnului se dau de pomană struguri pârguiţi. Femeile duc la biserică o „colivă de struguri”. Şi tot acum se tocmesc pândarii la vie.

Este momentul când se face legatul viilor, măsură de protecţie magică a podgoriilor. Participă pândarii şi vrăjitorul. Ei trebuie să ocolească în sens opus unul altuia viţa de vie, apoi să coboare la cimitirul satului, la un mormânt proaspăt, de pe care vor lua ţărână spre a o duce la vie. Întoarcerea trebuie să respecte câteva reguli: se face pe drumul parcurs de celălalt pândar, fără a privi urmele lăsate de acesta, fără a vorbi, fără a privi înapoi. Se întâlnesc cu vrăjitorul. Momentul cel mai important, cel al întâlnirii lor, când îşi vorbesc, nimeni nu-l ştie. Ca şi-n viaţă, vorbele dătătoare de speranţă, vorbele tămăduitoare, cu valoare apotropaică sunt ştiute doar de vrăjitor şi aflate de cei ce se iniţiază.

La Sfântă Măria Mare se fac praznice, mai ales pentru cei înecaţi sau arşi. Viţa de vie, simbol pentru această zi, este un motiv sacru. Ipostazele plastice sunt cele mai expresive. În pictura bisericească motivul este prezent: coarde de viţă de vie cu struguri pe ele, care ies dintr-o coastă din stânga corpului lui Iisus. Iisus stoarce un strugure atârnat deasupra corzii într-o cupă, simbolizând băutura episamică. O altă imagine murală este cea a unui strugure mare dus de doi oameni pe umeri. Iar legendele despre credinţele în sfinţirea viei sunt încă de auzit; prin Moldova se spune: „Dacă vei lucra şapte ani un pogon de vie, fără să sudui niciodată în ea, cum e via, că te zgârie, te tai, dar să nu zici nimic, atunci Dumnezeu îţi iartă păcatele, te duci drept în ceriu”.