Noua Comisie a fost aprobată cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri
Colegiul Comisarilor își va începe mandatul de cinci ani pe 1 decembrie
Procesul audierilor a stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcțiile
Prima femeie Președinte al Comisiei și cea mai mare proporție de femei comisar de până acum
După încheierea procesului audierilor, Parlamentul a aprobat miercuri noii comisari, prezentați în plen de către Președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen.
Ȋntr-un vot prin apel nominal care a avut loc miercuri la prânz, deputații au aprobat noul Colegiu al Comisarilor cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri.
În timpul declarației sale, Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat angajamentele asumate în plenul Parlamentului în luna iulie și cele susținute de către comisarii desemnați în cadrul procesului audierilor. Ea a subliniat că vor fi instituite cadre adecvate de investiții și de reglementare pentru ca Europa să fie lider pe plan internațional într-o o serie de domenii critice: protecția mediului și schimbările climatice, creșterea economică, incluziunea, inovarea și digitalizarea, precum și protecția democrației, a valorilor europene, a drepturilor cetățenilor și a statul de drept. De asemenea, aceasta a confirmat o serie de modificări ale portofoliilor pe care Parlamentul le-a solicitat în urma audierilor ce au stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcția de comisar și rolul încredințat.
Înaintea votului, grupurile politice au organizat scurte ședințe pentru a stabili intențiile de vot, urmate de declarații ale liderilor politici în plen. Puteți urmări înregistrările din dezbaterea plenară și vot, accesând următoarele link-uri:
Reprezentarea femeilor în Comisie este cea mai mare de până acum: pe lângă președintele ales, componența actuală a Comisiei cuprinde 11 femei și 15 bărbați.
Rezultatele votului de învestitură pentru Comisiile precedente:
2014 Jean-Claude Juncker: 423 voturi pentru, 209 împotrivă, 67 abțineri (numărul total al deputaților: 751)
2010 José Manuel Barroso: 488-137-72 (numărul total al deputaților: 736)
2004 José Manuel Barroso: 478-84-98 (numărul total al deputaților: 732)
1999 Romano Prodi: 510-51-28 (numărul total al deputaților: 626)
1995 Jacques Santer: 417-104-59 (numărul total al deputaților: 626)
Etapele următoare
Noua Comisie trebuie acum numită în mod oficial de către șefii de stat sau de guvern ai UE. Este de așteptat ca mandatul său de cinci ani să înceapă la 1 decembrie.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apărat marți politica executivului european din domeniul concurenței, înaintea unei decizii foarte așteptate privind fuziunea Siemens/Alstom.
“Vom permite întotdeauna o concurență echitabilă pentru companii și, la urma urmelor, pentru consumatori (…). Nu vom face niciodată politică sau favoritisme când va fi vorba să asigurăm reguli de joc echitabile”, a declarat dl Juncker într-un discurs la Bruxelles. “Este un mesaj pentru cei care spun despre Comisie că este compusă din tehnocrați orbi, proști și limitați”, a adăugat el. Cu mai puțin de o săptămâna în urmă, șeful companiei germane Siemens, Joe Kaeser, acuzase nişte “tehnocrați retrograzi” că pun în pericol fuziunea sa cu Alstom. Mai multe surse au arătat pentru AFP că Comisia Europeană se pregătește să interzică miercuri fuziunea celor două grupuri. Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a exprimat de repetate ori în trecut îndoieli privind fuziunea, anunțată cu mare pompă în septembrie 2017. Însărcinată să vegheze ca uniunea anunțată între Alstom și activitățile feroviare ale Siemens în Europa să nu strivească grupurile mai mici sau să nu amenințe prețurile, dna Vestager este îngrijorată de poziția dominantă pe care noul grup ar avea-o în domeniul semnalizării feroviare și a trenurilor de mare viteză. “În aproape 30 de ani, de la intrarea în vigoare a primelor reguli europene în materie de fuziune, noi am aprobat mai mult de 6.000 și am blocat mai puțin de 30”, a subliniat dl Juncker.
Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă ordine mondială
Publicat de Camelia Teodosiu,
20 iunie 2018, 10:15 / actualizat: 20 iunie 2018, 16:15
Cât vor mai fi valabile sancţiunile contra Rusiei?
Uniunea Europeană a subliniat necesitatea consolidării unității în cadrul politicii externe. De data aceasta, a venit cu un astfel de apel Heiko Josef Maas, ministrul german de Externe, care a ținut un discurs la Berlin, înaintea conducerii Partidului Social Democrat din Germania (SPD). În discursul său, Maas a cerut, în special, partenerilor să renunțe la consensul în politica externă a UE – un pas care ar putea complica eliminarea sancțiunilor anti-ruse.
„Noi trebuie să avem o relație echilibrată cu Statele Unite ale Americii, unde europenii vor acționa în mod conștient ca o contrapondere la influența americanilor atunci când SUA depășesc limitele acceptabile”, a spus Maas.
Astfel, ministrul german al Afacerilor Externe a pus la îndoială alianța de 70 de ani dintre Europa și Statele Unite ale Americii.
Mai mult decât atât, Maas a pus semnul egalului între amenințările care vin din partea Washingtonului şi provocările generate de China și Rusia.
„Politica egoistă “America mai întâi”, pe care o duce Donald Trump, atacurile Rusiei la normele dreptului internațional și la suveranitatea statelor, expansiunea deja imensă a Chinei – toate acestea indică faptul că ordinea lumii vechi nu mai există“, a spus el.
În discursul său, Maas şi-a expus viziunea asupra consolidării fundamentelor UE și a sporirii solidarității membrilor ei. O atenție deosebită în acest sens el a acordat împărțirii dintre Europa de Vest și Europa de Est. Pentru a depăși această scindare, Maas a propus să nu preseze Polonia și alte state care refuză să accepte refugiați, ci, dimpotrivă, să se creeze condițiile în care se va auzi şi opinia lor.
Ministrul german de Externe a atins și teme de genul relațiilor Uniunii Europene cu Italia, unde alegerile au fost câștigate de partide-eurosceptice – „Liga Nordului“, de extrema-dreaptă, și formsaţiunea populistă „Mișcarea de 5 stele“.
„Noi trebuie să ne îngrijorăm de faptul că fiecare a doua persoană din Italia – țara care a fost la originea Uniunii Europene și care rămâne partenerul nostru apropiat, consideră că aderarea la UE nu-i aduce niciun beneficiu”, a spus Maas. Și a promis că Germania va intensifica pașii de reformare a zonei euro pentru a o proteja de riscuri și pentru a o face mai stabilă.
Maas susţine că, până în prezent, Germania a adoptat o poziție prudentă cu privire la problema reformelor UE, dar acum este momentul pentru Berlin să arate flexibilitate. „Trebuie să învățăm să privim lucrurile din punctul de vedere al altor europeni”, a menţionat el.
Printre inițiativele vizând consolidarea rolului politicii externe a UE, Maas a propus două reforme-cheie. Prima este crearea Forțelor europene de reacţie.
Reamintim că aceasta este inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care își propune să îmbunătățească instruirea soldaților din țările europene pentru a crește gradul lor de pregătire (a se vedea. „NG“ din 01/18/18).
A doua reformă este respingerea consensului în politica externă a Uniunii Europene.
Maas a propus să se renunţe la situaţia în care, pentru adoptarea unei anumite măsuri, este nevoie de consimțământul tuturor celor 28 de țări – membre ale UE. În schimb, ministrul german al Afacerilor Externe a propus să se ia decizii cu o majoritate de voturi. „Noi trebuie să acționăm ca un întreg… și pentru acest lucru, trebuie să punem capăt blestemului care este principiul solidarității. Acest principiu ne face vulnerabili față de forțele externe, care vor să ne dezbine”, a subliniat Maas. Menţionăm că, anterior, a venit cu o propunere similară Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Solidaritatea cu o astfel de poziție şi-a exprimat-o a doua zi și Manfred Weber, președintele fracțiunii Partidului Popular European din Parlamentul European. „În prezent, orice membru al UE este capabil să blocheze orice decizie a comunității în sine. Un astfel de sistem este foarte slab. Prin urmare, susținem propunerea… de a adopta regula majorității atunci când votăm asupra problemelor de politică externă”, a explicat Weber.
Posibila abolire a principiului solidarității poate avea consecințe asupra politicii de sancțiuni a UE față de Rusia. Până în prezent, extinderea măsurilor restrictive împotriva rușilor necesită aprobarea tuturor celor 28 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care, de exemplu, Austria sau Italia votează împotriva sancțiunilor, atunci, teoretic, acestea vor înceta să funcționeze.
Cu toate acestea, după reformele susținute de Maas, sancțiunile europene ar putea fi extinse chiar și în cazul în care un astfel de pas nu ar fi sprijinit de mai multe țări din comunitate.
Cu toate acestea, este prematur să ne facem griji cu privire la un astfel de scenariu pentru Moscova și oponenții sancțiunilor.
Moritz Pieper, profesor la catedra de relaţii internaţionale de la Universitatea din Salford, crede că aceste condiții actuale pentru extinderea restricțiilor este puțin probabil să fie revizuite în viitorul apropiat. „Slăbirea cerințelor de extindere a sancțiunilor retrospectiv nu este atât de ușoară”, a declarat el pentru NG. „Prin urmare, consider că deciziile privind chestiuni cheie, inclusiv sancțiunile anti-ruse, vor continua să fie votate numai prin consens”. Cu toate acestea, după cum a amintit expertul, normele actuale ale UE prevăd o situație în care o țară nu dorește să se identifice cu politica comunitară. „În acest caz, se poate abține de la vot, însă decizia UE va fi totuși implementată”, a explicat el. În contextul politicii actuale de sancțiuni, acest lucru ar însemna că, de exemplu, Austria sau Italia au posibilitatea să-şi exprime dezacordul împotriva politicii UE cu privire la problema sancțiunilor, abținându-se de la extinderea lor, dar restricția se va aplica în continuare.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Președintele francez Macron. Emmanuel Macron, Președintele Republicii franceze, va dezbate viitorul Europei cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, marți dimineața, începând cu ora 10:00, ora locală. Aceasta este a patra dezbatere dintr-o serie de dezbateri plenare între liderii guvernelor statelor membre UE și deputații europeni, reflectând asupra viitorului UE.
Transformarea deșeurilor. Pentru a construi o economie circulară în care deșeurile menajere ajung să fie reciclate și reutilizate, deputații europeni vor discuta și vor vota asupra unui pachet legislativ despre deșeuri. Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de creștere a reciclării au fost agreate la nivel formal de către statele membre și negociatorii parlamentari. O masă rotundă cu experți și raportor va avea loc marți, la ora 18:30 (ora României). O conferință de presă este programată miercuri, ora 15:30. (marți, miercuri)
Protecția climei. Până în anul 2030, emisiile de CO2 generate de transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie reduse cu 30% în spațiul Uniunii Europene, iar orice defrișare în interiorul UE va trebui să fie reechilibrată prin plantarea de noi copaci, în conformitate cu un set de norme care urmează să fie aprobate de către Parlament. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că UE își îndeplinește angajamentul colectiv global, în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O conferință de presă va avea loc după votul de marți, la ora 16:00 (ora României). (luni, marți).
Alimente organice. Deputații Parlamentului European vor discuta și vor vota cu privire la noi reguli în legătură cu producția, controlul și etichetarea alimentelor organice din UE. Noile norme vizează facilitarea transformării micilor agricultori în producători ecologici, astfel încât să se realizeze o creștere a producției în UE, asigurându-se în același timp că importurile de produse organice respectă cele mai înalte standarde ale UE. O conferință de presă va avea loc miercuri la ora 16:00 (ora României). (miercuri, joi)
Omologarea mașinilor. Ca urmare a scandalului privind emisiile de carbon în industria auto, noi reguli care să asigure că autovehiculele de pe șosele sunt nepoluante și sigure au fost convenite în mod informal cu statele membre pentru a permite controale mai strice și sancțiuni mai dure. (miercuri, joi)
Descărcarea de gestiune și numirea Secretarului General al Comisiei. Deputații europeni vor încheia controlul exercitat asupra gestionării bugetului pentru 2016 de către instituțiile UE și agențiile specializate, acoperind, în total, 53 de rapoarte. De asemenea, în aceeași zi va avea loc și un vot separat asupra rezoluției privind integritatea numirii de către Comisie a secretarului său general. (miercuri)
Eficiența energetică în clădiri. Conform unor noi norme care urmează să fie aprobate marți, statele membre vor trebui să dezvolte strategii naționale pe termen lung în vederea sprijinirii renovării clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a obține, până în 2050 un stoc de clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Facebook. Abuzul în legătură cu datele Facebook de către Cambridge Analytica, în lumina regulilor europene de protecție a datelor cu caracter personal, dar și confidențialitatea online, vor fi dezbătute miercuri la ora 16:00 (ora României). Deputații europeni vor discuta dacă legile europene reprezintă un scut eficient împotriva abuzului de date cu caracter personal și manipulării alegerilor.
Ján Kuciak/ Siguranța jurnaliștilor. Pentru a încheia dezbaterea plenară din luna martie despre asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, libertatea presei și modul de asigurare a siguranței jurnaliștilor, deputații europeni vor vota cu privire la o rezoluție și vor cere o investigație mai detaliată si o mai bună protecție europeană împotriva denunțurilor. (joi)
Agenda Președintelui. Marți dimineața, președintele Tajani va avea o întâlnire bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron la ora 10:30 (ora României), urmată de o scurtă declarație de presă.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a aflat, săptămâna trecută, la Berlin, pentru o cină de lucru cu cancelarul Angela Merkel.
„Întâlnirea face parte din contactele mai ample cu şefii de stat şi de guvern europeni”, pe care Juncker o are în vederea summit-ului european informal al liderilor, din 23 februarie, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Margaritis Schinas.
Schinas a amintit că Juncker s-a întâlnit deja, zilele trecute, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu preşedintele român Klaus Iohannis, cu premierul portughez Antonio Costa, şi „este în contact” cu premierii olandez Mark Rutte şi italian Paolo Gentiloni.
Totodată, preşedintele Comisiei UE s-a întâlnit şi cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European pentru a pune la punct „contribuţia importantă pe care Executivul comunitar o va publica pe 14 februarie despre aspectele instituţionale care privesc următoarea propunere a bugetului multianual european din mai”.
Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07
Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.
În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.
Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.
Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.
Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.
Uniunea Europeană primeşte Premiul Prinţesei de Asturia, pentru contribuţia sa la „cea mai lungă perioadă de pace în Europa modernă” şi pentru răspândirea „valorilor precum libertate, drepturile omului şi solidaritate”.
La ceremonia care a avut loc ieri seară la ora 20:15 (ora României) în Oviedo, Uniunea Europeană a fost reprezentată de Antonio Tajani, Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European şi Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene.
Ceremonia a fost prezidată de Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei şi are loc în prezenţa lui Mariano Rajoy, Prim ministrul Spaniei.
Preşedintele Parlamentului European a declarat: „Accept acest premiu în numele tuturor cetățenilor UE, cu angajamentul că voi continua să muncesc pentru o Europă mai apropiată de preocupările acestora. Europenii doresc ca Uniunea Europeană să fie cu adevărat eficientă şi democratică, să fie capabilă să asculte, să îi protejeze şi să ofere răspunsuri la problemele lor. ”
THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.
Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.
Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România
Publicat de adinaiftime,
13 septembrie 2017, 19:40 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:40
Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România în spațiul Schengen, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său anual privind starea Uniunii.
„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker.
Președintele Juncker a mai afirmat, la Strasbourg, că îi propune președintelui Consiliului European, Donald Tusk, organizarea unui summit special în România, la Sibiu, la sfârsitul lunii martie 2019, atunci când se va marca ieșirea Marii Britanii din Uniune. Țara noastră va deține atunci președinția semestrială a forului comunitar.
Cu ocazia unei vizite efectuate în țara noastră la începutul lunii mai, Juncker si-a exprimat convingerea că până la momentul în care va prelua președintia Consiliului Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției. Cu același prilej, șeful Comisiei Europene s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la spațiul Schengen.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean – Claude Junker, vine astăzi în România.
El se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu şi va rosti un discurs în Parlament.
După amiază, preşedintele Comisiei Europene va discuta cu cetăţenii despre viitorul Uniunii Europene, la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.
Vizita lui Jean-Claude Junker are loc în contextul Zilei Europei, sărbătorită recent şi marcării a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Pe 9 mai s-au împlinit 67 de ani de la declaraţia istorică din 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care a stat la baza construcţiei europene.
Acţiunile dedicate acestui eveniment continuă zilele acestea.
Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.
Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.
Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.
O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.
Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm oRomânie pentru o Europă Unită.
Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56
În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.
Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”. Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.
De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.
Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.
Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
