Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.
Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei şi a taxei digitale
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01
Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.
Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.
În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.
Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.
Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel vor discuta în această zi despre cotele de acceptare a refugiaţilor.
Potrivit presei franceze, cei doi lideri ar urma să vorbească despre armonizarea politicilor în materie de azil şi să stabilească o politică europeană completă pe această temă.
Printre priorităţi figurează o listă comună a ţărilor sigure, de unde imigranţii nu sunt consideraţi a priori ca solicitanţi de azil.
Aceste liste sunt alcătuite în prezent de fiecare dintre statele membre ale UE cu o lipsă de armonie semnificativă, în special asupra Balcanilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.