Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:14
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi și a analizat evoluțiile recente ale războiului din Ucraina și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră.
Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat și Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2025-2034, care corelează nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare cu resursele financiare alocate pentru achiziția acestora.
Schimbarea situației regionale de securitate a determinat reconfigurarea programelor de înzestrare, iar achiziția de muniții și constituirea stocurilor au devenit o prioritate.
Membrii Consiliului au arătat că este important ca țara noastră să dispună de capacități industriale pentru producerea de tehnică militară modernă, dar și pentru mentenanța echipamentelor deja achiziționate.
Tot în această săptămână, președintele Klaus Iohannis a informat parlamentul, conform procedurilor, faptul că a aprobat staționarea pe teritoriul României, pentru o perioadă de până la doi ani, a unui contingent american de forțe navale pentru operații speciale.
Șeful statului a mai propus legislativului înființarea pe teritoriul național a unei facilități de instruire în domeniul maritim pentru pregătirea personalului ucrainean.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate de Forțele Navale Române în municipiile Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București.
În capitală, muzica militară a Forțelor Navale a concertat în Centrul Vechi, iar joi a avut loc o ceremonie militară la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Herăstrău.
La Mangalia, publicul a luat parte la evenimentele culturale din cadrul Săptămânii Spiritualității Marinărești, iar Forțele Navale pentru Operații Speciale au organizat un concurs cu premii pe un traseu militar-aplicativ.
Ceremonii militare și exerciții demonstrative au avut loc și la Galați, Tulcea și Brăila. Cel mai așteptat moment s-a desfășurat joi, 15 august, pe faleza din Constanța, unde mii de persoane au urmărit exercițiul întrunit Forțele Navale Române 2024, în care zeci de nave și aeronave au evoluat în apele Mării Negre și în aer.
Prezent la festivitățile din fața Comandamentului Flotei, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este recunoscută și apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională și un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.
Klaus Iohannis:Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută și tratată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial și în cele mai importante documente strategice ale NATO.
Am consolidat această abordare inclusiv la recentul summit NATO de la Washington, când toți aliații au subliniat că rămân ferm angajați față de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru țara noastră.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele NATO l-au desemnat pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor șef al Alianței Nord-Atlantice.
Numirea lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său contracandidat pentru acest post, președintele Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că s-a retras din cursă.
Rutte va deveni cel de-al 14-lea secretar general al NATO pe 1 octombrie 2024.
El îi va succede norvegianului Jens Stoltenberg, aflat în această funcție de un deceniu.
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:11
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Armatei României a fost sărbătorită miercuri, 25 octombrie, prin mai multe evenimente organizate în principalele garnizoane din țară și în bazele militare din străinătate unde se află în misiune militarii români.
În Capitală a avut loc o ceremonie militară la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, urmată de festivitatea depunerii jurământului militar a studenților Academiei Tehnice Militare și Universității Naționale de Apărare.
La ceremonia din Parcul Carol a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, care a făcut referire, în discursul său, la înzestrarea Armatei și la contextul regional de Securitate: Astăzi, Armata României este o instituție modernă, deplin integrată și interoperabilă cu structurile NATO.
Vom continua să acordăm o atenție deosebită și înzestrării cu echipamente de luptă și de protecție moderne.
Traversăm însă o perioadă foarte complicată, în care pacea şi întregul climat de securitate la nivel global sunt amenințate de conflicte regionale cu potențial de agravare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că Ziua Armatei este un moment al recunoștinței românilor față de militari și un omagiu adus eroilor țării: Armata asigură, prin oamenii care îi îmbracă uniforma cu onoare, mândrie, patriotism și simț al datoriei, securitatea și apărarea noastră, a tuturor, și este garantul unei vieți trăite în pace și libertate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): De Ziua Armatei, Ministerul Apărării Naționale a organizat o ceremonie militară și la Ansamblul Monumental ”Glorie Ostașului Român” de la Carei, acolo unde a ajuns de pe cele trei trasee, albastru, galben și roșu, ştafeta veteranilor Invictus.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial au fost trimiși pe front aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, aproape 60.000 au fost dați dispăruți, iar circa 330.000 au fost răniți în luptă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită marți, pe 15 august, la Constanța, București, Mangalia, Brăila, Tulcea și Galați, acolo unde există structuri ale Forțelor Navale Române. A fost cea de-a 121-a aniversare a marinarilor români, care a fost marcată prin mai multe evenimente. Cel mai așteptat moment a fost ceremonia militară desfășurată în fața Comandamentului Flotei din Constanța.
Publicul, aflat în număr mare pe faleză, a putut urmări demonstrațiile militarilor, navelor, avioanelor și elicopterelor.
Prezent la festivitate, președintele Klaus Iohannis s-a referit în discursul său la importanța strategică a regiunii Mării Negre, acolo unde marinarii militarii români își desfășoară misiunile.
Klaus Iohannis:Militarii români și aliați se instruiesc și își consolidează aici, la Marea Neagră, capacitatea de a avea acțiuni militare în comun, în deplină compatibilitate.
Demonstrăm astfel că suntem hotărâți să ne sprijinim și să ne apărăm reciproc în cadrul NATO. Forțele Navale Române contribuie semnificativ la îmbunătățirea securității regionale, europene și euroatlantice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În condițiile în care regiunea Mării Negre se confruntă cu provocări de securitate fără precedent în ultimele decenii, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit, la Constanța, despre programele prioritare de înzestrare derulate în prezent sau pregătite de Forțele Navale Române.
Angel Tîlvăr:Regret faptul că programul de înzestrare cu corvete multirol nu a putut fi finalizat, însă cu siguranță acest proiect nu va fi abandonat și își va găsi o formă de concretizare în viitor.
Avem în derulare programe foarte importante pentru Forțele Navale: sisteme de instalații mobile de lansare rachete anti-navă, seria de programe pentru care am primit recent aprobarea Parlamentului, din care amintesc submarile Scorpène, vânătoarele de mine, modernizarea navelor purtătoare de rachete, elicopterele H-215.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în țara noastră a piloților pe avioanele de luptă F-16 va începe cel mai probabil luna viitoare.
Informația a fost confirmată chiar de președintele Klaus Iohannis, care a mai precizat că România este interesată nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci și de un rezultat bun în pregătirea piloților români, aliați, dar și ucraineni.
Klaus Iohannis:Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină. Noi nu antrenăm piloți din august până în septembrie, ci începem la sfârșitul acestei veri și va fi un proiect care va ține foarte mulți, să avem un proiect bine pregătit, solid, instructori foarte performanți și să avem aici un proiect de succes pentru Armata Română.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România s-a alăturat unei coaliții de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16, grup format din 11 state aliate.
Într-o ședință de la începutul acestei luni, Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat înființarea, în România, a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
Potrivit reprezentanților companiei Lockheed Martin, producătorul aeronavele F-16, în România vor fi instruiți inițial piloții români, urmând ca militarii ucraineni să fie antrenați la noi în țară abia spre sfârșitul lui 2024. Până atunci, piloții Forțelor Aeriene Ucrainene vor începe instrucția pe F-16, în luna august, în Danemarca.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a participat marți, la Haga, la o reuniune în format restrâns dedicată pregătirii summit-ului NATO de la Vilnius.
Întâlnirea a fost inițiată de prim-ministrul olandez Mark Rutte, iar la discuții au fost prezenți președinții Lituaniei și Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei și Norvegiei și secretarul general al NATO.
România, datorită poziției sale strategice, este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a flancului estic, ceea ce înseamnă asigurarea forțelor și echipamentelor necesare apărării, a arătat șeful statului.
Summit-ul NATO din Lituania se va desfășura în zilele de 11 și 12 iulie, când sunt așteptate decizii extrem de importante la nivelul Alianței Nord-Atlantice.
Klaus Iohannis a luat parte, joi și la o nouă reuniune a Consiliului European, unde s-a discutat despre relația NATO-Uniunea Europeană, despre războiului din Ucraina, dar și despre sprijinul pentru Republica Moldova.
Klaus Iohannis: Este extrem de important să ajutăm Ucraina, dar în același timp este extrem de important să ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război și au nevoie de o șansă, în special şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijin pentru a-și crește reziliența și are nevoie de sprijin pentru a deveni membră a Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.
Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.
Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.
Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.
Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a organizat, joi, ceremonii militare dedicate Zilei Eroilor.
La monumentele, mausoleele și cimitirele eroilor din toată țara s-au rostit, în mod simbolic, nume ale militarilor români căzuți la datorie în războaie sau în misiuni executate în teatrele de operații.
La cercurile și bibliotecile militare ale armatei au avut loc întâlniri cu istorici și cu veterani de război, simpozioane și expoziții de carte.
La Sibiu, președintele Klaus Iohannis, împreună cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor din Pădurea Dumbrava.
Klaus Iohannis:Ziua Eroilor ne oferă prilejul pentru a reflecta la responsabilitatea pe care noi, cei de astăzi, o avem față de generațiile viitoare.
Este rândul nostru să înfruntăm cu demnitate și curaj riscurile și provocările pe care le întâmpinăm în aceste vremuri tulburi, pentru a asigura respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, pentru atingerea înaltelor idealuri naționale, dar și pentru a continua să clădim România europeană, modernă și democratică, în pace, într-o lume liberă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Eroilor a fost legiferată pentru prima dată ca sărbătoare națională în anul 1920, de Înălțare.
Legea 48 din 1995 a reînnodat tradiția interbelică a celebrării Zilei Eroilor, confirmată și în anul 2003 prin Legea 379 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.
Președintele Portugaliei a vizitat Batalionul 1 instrucție din Caracal
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2022, 11:38
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis și omologul portughez Marcelo Rebelo de Sousa au vizitat Batalionul 1 instrucție din Caracal, acolo unde este dislocat și contingentul Portugaliei, parte a Brigăzii Multinaționale Sud-Est din România.
Șeful statului român a subliniat că militarii portughezi aflați în misiune în țara noastră contribuie la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic aliat.
Klaus Iohannis:Contribuția substanțială a Portugaliei la structurile multinaționale din România este un semnal puternic de solidaritate aliată.
Am convenit impulsionarea în continuare a cooperării în domeniul apărării, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
Am exprimat, totodată, interesul pentru asigurarea continuității dislocării trupelor portugheze, precum și pentru un angajament al Portugaliei de a efectua misiuni de poliție aeriană în România, pe flancul estic.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele portughez a apreciat buna colaborare a armatelor celor două țări în misiunile de poliție aeriană și de instruire a piloților militari. El a punctat necesitatea contribuției statelor aliate la structurile NATO dezvoltate în urma agresiunii Rusiei în Ucraina.
Marcelo Rebelo de Sousa:Trăim o perioadă critică și dificilă, plină de evenimente, în condițiile în care războiul s-a întors în Europa.
Tot ceea ce îngrijorează Alianța Nord-Atlantică îngrijorează și Portugalia.
De aceea, Portugalia contribuie cu un contingent militar pentru a întări prezența forței multinaționale pe Flancul de Sud-Est al Alianței Nord-Atlantice pe teritoriul României.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că 2018 este unul special, având în vedere Centenarul Marii Uniri, şi că ar trebui realizat un plan de viitor.
„Anul 2018 este un an special, este poate anul cel mai greu pe care trebuie să-l parcurgem noi, românii, fiindcă este anul Centenarului, se împlinesc în acest an 100 de ani de existenţă a statului român modern şi fiecare dintre noi va da un examen greu în acest an, nu în faţa colegilor de data aceasta, ci în faţa românilor, opiniei publice, fiindcă oamenii aşteaptă de la noi evident să ne facem treaba bine, dar şi că conturăm un viitor al României pentru perioada care urmează, optimal ar fi pentru o sută de ani, dar nu cred că cineva reuşeşte să facă un plan pentru 100 de ani. Din păcate, noi nici măcar pentru un mandat de obicei nu ştim să ne facem un plan şi ar fi foarte bine să dovedim că am învăţat câte ceva şi pentru un mandat putem să ne facem un plan şi putem să dăm oamenilor speranţă”, a spus Iohannis, la şedinţa CSM.
El a apreciat raportul de activitate al CSM pe anul 2017.
„În cazul dumneavoastră, speranţa oamenilor este spre o justiţie independentă şi nu numai corectă, ci şi dreaptă, în aşa fel încât oamenii să se simtă în siguranţă”, a adăugat şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă şeful statului atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi.
‘Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară’, se arată în comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Comunicat de presă – Administraţia Prezidenţială
Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.
Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.
Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.
Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.
Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.
Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.
Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.
În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.
Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.
Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.
În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.
Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.
Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.
Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.
Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.
Senatorul UDMR de Mureș a declarat într-o conferință de presă, că ieșirile în stradă ale magistraților sunt nejustificate, pentru că nu au decât de câștigat în urma modificărilor la legile justiției.
Membru în Comisia juridică din Senat, Csaszar Karoly nu vede nicio problemă în faptul că magistrații trebuie să depună o declarație că nu au colaborat cu Securitatea sau că nu ar fi agenți acoperiți ai serviciilor secrete:
Cu aceste trei legi, (privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii n.r.) nu se aduce atingere statului de drept, deci nu este niciun articol care să prevadă politizarea justiției. Ca exemple, sunt despărțite funcția de procuror de funcția de judecător, și s-a format o instituție nouă care controlează activitatea procurorilor și judecătorilor și care nu este formată nici din politicieni și nici din miniștri, ci numai din specialiști cu anumită vechime și cu reputație bună.”
Presedintele Klaus Iohannis a primit spre promulgare legile care modifică statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, și trebuie să se pronunțe în termen de 30 de zile.
UDMR a fost alături de ALDE și PSD în susținerea și trecerea prin comisii și prin cele două camere ale Parlamentului a acestui pachet de legi.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care este adoptată ordonanţa de urgenţă privind TVA Split.
De la 1 ianuarie 2018, companiile aflate în insolvenţă şi cele care au datorii la plata TVA vor trebui să-şi facă obligatoriu un cont separat pentru plata TVA – aceasta este legea, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis – diferită, de altfel, de ordonanţa de urgenţă adoptată de guvern, care prevedea că Split TVA se va aplica pentru toate firmele.
Firmele, care au întârzieri la plata TVA, vor avea dreptul să renunţe la aplicarea mecanismului Split TVA după şase luni, din momentul în care au scăpat de restanţe, iar companiile care optează de bunăvoie pentru acest sistem trebuie să rămână în sistemul Split TVA cel puţin un an, după care pot renunţa la acest sistem. În anul în care optează pentru Split TVA beneficiază de deduceri fiscale.
Tot prin această lege au crescut de zece ori plafoanele de datorii pentru firme, astfel pentru contribuabilii mari pragul este de 15 mii de lei, iar pentru cei mijlocii de 10 mii de lei, pragul de la care se consideră că au datorii la stat şi trebuie automat să intre în sistemul de Slip TVA.
Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că există un risc de activare a Articolului 7 şi în cazul României, din cauza legilor justiţiei.
Şeful statului nu a dorit să spună ce va face în cazul legilor din justiţie, care sunt pe traseul legislativ şi nu au ajuns încă la promulgare.
Preşedintele consideră că cei care au în acest moment pârghiile de a face ceva se manifestă „ vocal”, şi că, la rândul lui, o va face la momentul potrivit.
În ceea ce priveşte referendumul pe Legile justiţiei, anunţat încă de la începutul anului, preşedintele spune că nu este ultimul as pe care îl are în mânecă.
Aştept pentru când va fi…, a fost răspunsul la întrebarea legată de o posibilă iniţiativă privind chemarea populaţiei la consultare.
Președintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, 20 decembrie, prin intermediul jurnaliștilor, un avertisment către întreaga clasă politică: Uniunea Europeană ar putea să reacționeze la schimbările care se petrec în domeniul justiției în România, așa cum a făcut-o în cazul Poloniei.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea OUG nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
Prin actul normativ se stabileşte un plafon maxim al cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului la nivelul de 8.500 de lei, luându-se ca model cel mai mare cuantum aplicat în statele membre ale Uniunii Europene, cu menţinerea actualului mod de stabilire a dreptului, precum şi a cuantumului minim al indemnizaţiei de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
De asemenea, legea reglementează data de la care se aplică prevederile propuse, respectiv începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, şi se adresează persoanelor aflate în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi celor al căror drept se stabileşte ulterior.
Până la aplicarea ordonanţei, indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.
Tot luni, şeful statului a semnat decretele pentru promulgarea Legii privind aprobarea OUG nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a Legii privind aprobarea OUG nr. 20/2017 pentru completarea art. 44 din OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 26 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, a Legii privind aprobarea OUG nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, a Legii privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia sâmbătă slujba de înmormântare a Regelui Mihai de la Catedrala Patriarhală, împreună cu un sobor arhieresc format din mitropoliţi, preoţi şi diaconi.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, la ceremonie vor fi prezenţi mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al BOR, care nu vor sluji, ci vor asista la slujbă din strană. Răspunsurile liturgice la slujbă vor fi date de corul Tronos al Catedralei Patriarhale.
La ceremonii sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Mihai Tudose, miniştri, reprezentanţi ai Parlamentului, ai Academiei Române, membrii Familiilor Regale străine prezenţi la tristul eveniment.
* Sâmbătă, de la ora 10,30, la catafalcul Regelui Mihai I din Sala Tronului de la Palatul Regal va fi oficiat un scurt serviciu religios.
* La ora 10,55, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă şi militară.
* La ora 11,10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional.
* De la ora 11,30 la ora 12,45, cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. De la ora 12,50 la ora 14,00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare.
* La ora 14,00, cortegiul funerar se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii – Piaţa Romană – Arcul de Triumf – Şos. Kiseleff – Şos. Bucureşti-Ploieşti.
16 cai ai Detaşamentului de Cavalerie al Jandarmeriei Capitalei, care păstrează în gena lor sângele nobil al unor rase apreciate – Nonius şi Calul Românesc de Sport -, vor însoţi cortegiul funerar al Regelui Mihai I pe traseul Arcul de Triumf – Gara Regală Băneasa, unde se va desfăşura un ceremonial militar, cu participarea Gărzii de Onoare şi a Muzicii Militare Reprezentative a Jandarmeriei Române, informează Inspectoratul General al Jandarmeriei.
* La ora 14,40, Trenul Regal, în care se va afla sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai şi în care vor călători Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României, va pleca din Gara Băneasa. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă.
* Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14,51) – Titu (ora 15,41) – Piteşti (ora 16,46). Toţi cei care vor dori să aducă un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt aşteptaţi în gara oraşului lor.
* Trenul Regal va ajunge la ora 17,30 în gara din Curtea de Argeş, unde prezenţa presei şi a publicului va fi permisă. Cortegiul funerar se va deplasa apoi de la gară la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală.
* La ora 17,50 va avea loc slujba de îngropare a Regelui în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş. La ora 18,20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, unde va avea loc ceremonia religioasă a îngropării, la ora 18,40.
Prezenţa presei nu va fi permisă în cele două incinte, nici înainte, nici pe parcursul celor două ceremonii funerare. Va fi o ceremonie privată, în prezenţa Custodelui Coroanei, a Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine prezenţi la eveniment.
Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele şapte zile după înmormântare.
Pe teritoriul României a fost decretat de joi până sâmbătă doliu naţional în memoria Regelui Mihai.
Președintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj de condoleanțe omologului său egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, în urma atacului terorist comis asupra unei moschei în nordul peninsulei Sinai.
„Condamn cu fermitate atentatul sângeros care a avut loc în Egipt, la 24 noiembrie, curmând numeroase vieți nevinovate și rănind peste o sută de persoane. România consideră inacceptabile asemenea acte de violență extreme, care nu au nicio justificare. Reiterez angajamentul nostru profund pentru combaterea, la nivel internațional, a extremismului și a terorismului. Am speranța că prin efortul nostru conjugat vom putea promova toleranța și înțelegerea pentru ca cetățenii noștri să trăiască în pace și siguranță”, se arată în mesajul adresat de șeful statului român președintelui Republicii Arabe Egipt.
Totodată, Klaus Iohannis a transmis condoleanțe și gânduri de compasiune poporului egiptean și familiilor afectate, precum și însănătoșire grabnică celor răniți.
Atacul comis vineri împotriva unei moschei în estul Egiptului s-a soldat cu 305 morți, printre care 27 de copii, potrivit unui nou bilanț al procurorului general egiptean, dat publicității într-un comunicat la televiziunea de stat, informează AFP. Bilanțul precedent difuzat de autoritățile egiptene informa cu privire la 235 de morți și 109 răniți.
Atacatorii au provocat o explozie, iar apoi au deschis focul asupra credincioșilor adunați la rugăciunea de vineri la moscheea Al Rawdah, din localitatea Bir Al Abed, la vest de orașul El Arish.
Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.
„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.
Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că statul paralel este „o glumă proastă”, şi că există câteva persoane care inventează astfel de concepte, deoarece doresc să acapareze toată puterea.
„În România nu a existat şi nu există un stat paralel. Este un concept care vine din ţări cu sisteme relativ nedemocratice şi nu are rost să facem paralele”, a spus Iohannis după ce a participat la dezbaterea „Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor smart pentru Ploieşti”, organizată la Universitatea Petrol – Gaze.
Șeful statului spune, de asemenea, că nu se teme absolut deloc de o suspendare.
” În primul rând, nu există niciun temei, în al doilea rând nu cred că românii îşi doresc aşa ceva”, a afirmat Iohannis.
Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a declarat că moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR este „un exercițiu democratic bun”.
Moțiunea de cenzură, împotriva Guvernului Tudose, depusă de Opoziție va fi dezbătută și supusă votului joi, începând cu ora 11.00.
Decizia a fost luată de conducerea Parlamentului.
Documentul a fost semnat de reprezentanți ai PNL, USR, PMP și de deputați neafiliați și conține critici la adresa cabinetului Tudose.
Prin această moțiune i se cere demisia premierului care este acuzat de bulversarea mediului economic și juridic, precum și de scăderea nivelului de trăi al populației.
UDMR a anunțat că se va abține de la vot.
Liderii Uniunii Europene au adoptat un document cu privire la politicile sociale, prin care s-au angajat să respecte un set de 20 de principii şi drepturi, între care dreptul la remuneraţie echitabilă, cel la asistenţă medicală sau la un venit minim.
Proclamaţia privind pilonul european al drepturilor sociale a fost adoptată la Summitul social al Uniuni Europene din oraşul suedez Göteborg.
Prezent la această reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru educaţie ca mijloc de înlesnire a accesului pe piaţa muncii.
Accentul în cadrul discuțiilor la Summitul social de la Göteborg a fost pus pe o serie de teme precum asigurarea de locuri de muncă echitabile, creștere incluzivă, oportunități egale și responsabilitate comună, dar și existența unor piețe ale muncii europene funcționale, protecție eficientă și sustenabilă și promovarea dialogului social. Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul sesiunii tematice la care a participat că educația este esențială pentru îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor, indiferent de gen, pe piața muncii, dar și pentru ca cetățenii să fie pregătiți să îndeplinească noile cerințe de pe piață.
Klaus Iohannis: Este important să asigurăm oportunități egale, atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și în crearea unui cadru educațional care să respecte principiile egalității de gen, în educație, prin conținut și metode de predare. În același timp, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe măsurile menite să asigure dobândirea de competențe transversale.
Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la necesitatea consolidării integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile, cu rolul de a reduce nivelul sărăciei și inegalității, dar și de a sprijini creșterea economică și incluziunea socială.
Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Este declaraţia făcută de purtătorul de cuvânt al Administrație Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit suspect într-un nou dosar DNA și după ce acesta a spus că şeful statului este beneficiarul politic al acestui dosar:
În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește, a spus purtătoarea de cuvânt.
Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.
Ea a refuzat să spună și dacă Iohannis a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților:
Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată.
Veste bună pentru elevi! Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind decontarea navetei şcolare şi pentru elevii de liceu
Publicat de adinaiftime,
29 septembrie 2017, 10:00
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind decontarea navetei şcolare şi pentru elevii de liceu.
Legea prevede decontarea navetei şcolare, din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, şi pentru elevii de nivel liceal care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu la filiera, profilul sau specializarea solicitată.
Potrivit actului normativ, decontarea se va putea face fie prin unităţile de învăţământ la care aceştia sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, fie prin asigurarea unei sume ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (Rador/ FOTO rnews.ro)
Iohannis l-a decorat post-mortem pe sublocotenentul Mădălin Stoica
Publicat de adinaiftime,
18 septembrie 2017, 08:40
Preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat post-mortem pe sublocotenentul Mădălin Stoica, cel care a murit în Afganistan, după un atac cu maşină-capcană asupra unei patrule de militari români aflate în misiune.
Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Cavaler i-a fost conferit militarului român în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru dăruirea şi curajul manifestate sub culorile Drapelului naţional, se arată în decretul semnat de şeful statului.
Caporalul Mădălin Stoica, avansat post-mortem la gradul de sublocotenent, avea 41 de ani, era căsătorit şi avea un copil. Se afla la prima sa misiune în teatrele de operaţii. În incident, alţi doi militari români au fost răniţi. RRA
Delegația României la „Invictus Games Toronto 2017”, primită la Cotroceni
Publicat de adinaiftime,
16 septembrie 2017, 10:30
Preşedintele Klaus Iohannis a primit la Palatul Cotroceni, delegaţia României formată din militari răniţi în teatrele de operaţii care va participa, în Canada, la Jocurile Paralimpice „Invictus Games Toronto 2017”. Șeful statului le-a transmis militarilor întreaga sa apreciere pentru tăria lor de caracter. Președintele Klaus Iohannis a remarcat că militarii români nu sunt doar foarte buni profesionişti, ci au şi capacitatea de a se integra în viaţa socială şi sportivă a Alianţei Nord-Atlantice.
Președintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul privind înființarea Consulatului General al României la Edinburgh în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, informează Administrația Prezidențială.
Tot astăzi șeful statului a semnat decretele privind acordarea gradului diplomatic de ambasador lui Ion Jinga și lui Stelian Stoian.
Ion Jinga este reprezentantul permanent al României la ONU, iar Stelian Stoian este reprezentant permanent al României la NATO. (Agerpres/ FOTO aktual24.ro)
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, că România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Şeful statului a declarat că ‘suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune’.
‘Ceremonia de astăzi se desfăşoară simbolic într-o zonă cu o importanţă strategică deosebită din punct de vedere militar, politic, economic, cultural şi social – Zona Mării Negre. Avem datoria de a transforma întregul potenţial al acestei regiuni în avantaje reale pentru România. În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe şi mai volatile, precum şi cu un grad sporit de impredictibilitate şi incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă şi de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. În actualul context, România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre şi importanţa sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO şi al Uniunii Europene’, a spus Klaus Iohannis, la festivităţile organizate cu ocazia Zilei Marinei Române la Constanţa.
Preşedintele a subliniat că un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a le asigura securitatea.
‘Avem nevoie de o armată înzestrată şi pregătită să facă faţă cu succes provocărilor actuale şi aceasta implică eforturi deosebite în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea. În acest sens, acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu, începând din acest an, a 2% din bugetul naţional pentru Apărare şi aprobarea ‘Planului de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026′ transmit un semnal puternic de responsabilitate. Arătăm, astfel, partenerilor noştri, că România este un stat credibil şi predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generaţie’, a spus Klaus Iohannis.
Consolidarea securităţii şi apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor României, a subliniat Klaus Iohannis.
Şeful statului a evidenţiat planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a nu mai puţin de 18 exerciţii şi activităţi de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfăşurate împreună cu Aliaţii şi cu partenerii.
Klaus Iohannis s-a declarat impresionat să vadă cât de mulţi oameni vin să sărbătorească la Constanţa această zi specială.
‘Este cea mai bună dovadă a preţuirii de care dumneavoastră, cei din Marina Română, vă bucuraţi pentru devotamentul cu care vă faceţi datoria faţă de ţară. Este o recunoaştere pe care o meritaţi pe deplin. Vă felicit că reuşiţi, în fiecare an, să fiţi cu adevărat în mijlocul oamenilor. Este o parte extrem de importantă a misiunii dumneavoastră publice.Văd astăzi mulţi copii, care aşteaptă nerăbdători exerciţiile desfăşurate pe mare. Ştiu din experienţa mea de profesor că nimic nu se compară cu satisfacţia de a surprinde în privirea celor tineri entuziasmul şi curiozitatea care, nu de puţine ori, inspiră o viitoare carieră’, a spus preşedintele Iohannis.
Şeful statului a mai spus că astfel de momente ne arată cât de puternice sunt simbolurile care ne unesc, care ne dau prilejul de a ne simţi parte a unei mari comunităţi.
‘Ne leagă istoria noastră comună, dar şi aspiraţiile pentru o Românie mai puternică şi mai prosperă. Acesta trebuie să fie spiritul în care să celebrăm în 2018 şi Centenarul Marii Uniri, învăţând din trecut şi acţionând ferm pentru un viitor mai bun’, a arătat preşedintele.
Şeful statului le-a transmis marinarilor, cărora această sărbătoare le este dedicată, că ‘dincolo de primejdiile acestei meserii, trăiţi bucurii pe care mulţi dintre noi nu le vom cunoaşte niciodată’.
‘Călătoriile dumneavoastră reprezintă o descoperire unică a vieţii, sub semnul unei relaţii aproape sacre cu marea. Când vă veţi regăsi pe oceane, departe de casă şi de cei dragi, amintiţi-vă că faceţi cinste României prin curajul şi dăruirea de care daţi dovadă. Sacrificiul dumneavoastră este recunoscut şi preţuit! Sunteţi întruchiparea profesionalismului, dedicării şi responsabilităţii. Fiţi siguri că cetăţenii, partenerii şi aliaţii noştri respectă şi apreciază modul în care serviţi interesele României şi apăraţi valorile naţionale’, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, şeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, oficiali militari, autorităţi centrale şi locale participă, marţi, la activităţile care au loc în faţa Comandamentului Flotei din Constanţa cu prilejul Zilei Marinei Române.
Ziua Marinei Române este sărbătorită, marţi, şi la Mangalia, Brăila, Galaţi, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi, Orşova, dar şi în Parcul Herăstrău din Bucureşti.
Preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Mihai Tudose vor participa astăzi la ceremonia de comemorare a 100 de ani de la bătălia de la Mărăşeşti.
La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
‘La 100 de ani de la cea mai importantă operaţiune militară a Armatei Române din Primul Război Mondial, preşedintele Klaus Iohannis onorează la Mărăşeşti memoria celor care au luptat şi s-au jertfit pentru o Românie unită şi puternică‘, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Cu această ocazie, preşedintele Iohannis va decora drapelele de luptă ale unităţilor militare succesoare ale tradiţiilor de luptă de acum 100 de ani, se va adresa participanţilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice, corpului diplomatic şi cultelor, şi va oferi Mausoleului de la Mărăşeşti un drapel comemorativ. (Agerpres/ FOTO descopera.ro)
Președintele Franței, Emmanuel Macron, vine in Romania, luna aceasta. Este prima sa vizita în țara noastră.
Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu omologul său francez în marja Consiliului European de la Bruxelles care a avut loc în iunie.
„Am avut o primă întâlnire așezată, bilaterală, cu președintele Macron. Am abordat, într-un timp foarte scurt, multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare și bilaterală, și în formate europene. Am discutat despre colaborări, de exemplu, pe Schengen. Am discutat despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural. Am discutat despre mult vehiculata directivă pe detașarea muncitorilor”, a afirmat Iohannis, la acea dată.
Vizita președintelui francez, în România, va avea loc în data de 24 august.
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Imnului Naţional, că „Deşteaptă-te, române!” reprezintă chintesenţa eforturilor depuse pentru atingerea obiectivelor majore ale ţării noastre de a construi o Românie puternică şi prosperă în Europa şi în lume.
Şeful statului i-a îndemnat pe români să onoreze acest simbol naţional şi să îl intoneze cu mândrie, ca gest de solidaritate, afirmându-şi identitatea naţională, unitatea şi patriotismul.
România a lansat o solicitare principială către Statele Unite ale Americii în legătură cu achiziţia unor sisteme de rachete Patriot.
Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis.
Noi am lansat o solicitare principială către partea americană, care s-a publicat pe site-ul Departamentului. Solicitarea urmează să fie aprobată, după care, sigur, vor începe negocierile şi, când vom avea un rezultat clar, îl vom da publicităţii. (Preşedintele Klaus Iohannis)
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că a avut discuţii cu actualul, dar şi cu fostul Guvern despre programele de achiziţii pentru armată şi a subliniat că a primit asigurări că acestea vor fi demarate în timp util.
Presedintele Iohannis participa la sedinta de la Bruxelles a Consiliului European. Seful statului s-a intalnit, vineri dimineata, cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron.
Ministrul de Externe, Teodor Melescanu, a declarat vineri, la Cluj, ca intalnirea oficiala avuta de catre presedintele Klaus Iohannis cu omologul sau francez, Emanuel Macron, este importanta pentru ca Franta este un partener important al tarii noastre in materie de politica externa, dar si pentru ca aceasta intalnire faciliteaza cunoasterea mai buna a intentiilor Frantei cu privire la implicarea in proiectul Uniunii Europene.
Intrebat cum comenteaza intalnirea dintre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si presedintele Frantei, Emanuel Macron, ministrul de Externe a declarat ca vizita este una importanta.
„Nu am toate elementele. Este o vizita importanta pentru ca Franta este un partener important in materie de politica externa. Este si o prima intalnire care permite sa iei pulsul si sa vezi care sunt cu adevarat pentru Franta prioritatile in relatia bilaterala cu Romania, dar si in privinta participarii la UE.
Nu putem sa nu recunoastem deschis ca motorul principal al UE este alianta franco-germana. Cunoasterea celor doi parteneri, discutiile cu ei, deschiderea unor perspective sunt din punctul meu de vedere lucruri foarte importante pentru Romania”, a spus Teodor Melescanu.
Presedintele francez Emmanuel a anuntat vineri, intr-un mesaj postat pe Twitter, ca lucreaza impreuna cu omologul sau roman „Klaus Iohannis pentru a gasi solutii comune” si avertizeaza ca ”Europa trebuie sa fie puternica si nu divizata”.
Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Este punctul culminant al vizitei șefului statului român la Washington. El este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de preşedintele Trump. Discuţiile vor viza aprofundarea Parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, după a anunţat preşedintele Iohannis, care a spus că vor fi abordate şi problemele de securitate pe flancul estic al NATO, dar şi chestiuni economice. Ieri, şeful statului român a a avut o serie de întâlniri la Congresul american şi a decorat mai mulţi membri ai acestui for pentru sprijinul acordat parteneriatului dintre cele două ţări.
Preşedintele Klaus Iohannis face astăzi o vizită în judeţul Suceava. Şeful statului se va întâlni cu aleşii locali din regiune şi va discuta cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.
La ora 11:00, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni la Aeroportul Internaţional Ştefan cel Mare din Suceava cu reprezentanţii clusterului regional inovativ de bioeconomie Suceava-Botoşani.
Aici vor avea loc discuţii despre perspectivele de dezvoltare privind agricultura şi dezvoltarea durabilă.
Scopul întâlnirii este stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi sprijinirea producătorilor din zona Suceava-Botoşani care îşi desfăşoară activitatea în sectorul bioeconomiei, siguranţei alimentare a populaţiei şi protecţiei mediului.
De la ora 12:00, preşedintele României va participa la dezbaterea intitulată „Modernizare, dezvoltare, descentralizare”, care va avea loc la Teatrul Municipal Matei Vişniec din Suceava.
În prezenţa a peste 300 de aleşi locali din regiune vor fi dezbătute principalele probleme cu care se confruntă administraţia publică locală, dar şi soluţiile posibile.
În jurul orei 14:00 este programată vizitarea Mănăstirilor Voroneţ şi Dragomirna. Scopul vizitei este acela de a transmite un semnal în ceea ce priveşte necesitatea păstrării tradiţiilor conunităţilor bucovinene şi a restaurării şi prezervării patrimoniului cultural al Bucovinei. Întâlnirea este organizată de Consiliul Judeţean Suceava. (Rador/ FOTO ziare.com)
Președintele Klaus Iohannis a transmis joi ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, anunță Administrația Prezidențială.
Conform sursei citate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să semneze astăzi decretele privind numirea noilor miniştri ai mediului şi relaţiei cu Parlamentul.
Conducerea ALDE a propus-o pentru funcţia de ministru al Mediului şi viceprim-ministru pe Graţiela Gavrilescu, în prezent ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
În locul acesteia a fost nominalizat liderul grupului senatorilor ALDE, Viorel Ilie.
Schimbările din guvern au apărut după ce, cu o săptămână în urmă, Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia de învestire a noilor miniştri va avea loc la ora 17:00.
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, ca, daca Parlamentul ar gratia coruptii, asa cum prevede un amendament depus de senatorul Serban Nicolae (PSD), ar da un semnal gresit.
Seful statului nu a dezvaluit daca ar declansa referendumul in situatia in care legea gratierii ar fi adoptata in forma controversata.
„Daca s-ar gratia coruptii, cred ca s-ar da un semnal total, total gresit in societate. Contez pe realismul si pe buna credinta a parlamentarilor”, a spus Iohannis la finalul sedintei de bilant pe 2016 a Ministerului Public.
Intrebat de jurnalisti daca intentioneaza sa foloseasca arma referendumului in cazul in care Parlamentul va intentiona sa gratieze si coruptii, presedintele a reamintit ca protestele de strada continua de mai bine de o luna.
„Societatea a devenit extrem de activa. Daca s-ar progresa (in Parlament – n.red.), cu siguranta am avea reactii foarte puternice din partea societatii. Sper ca nu se va intampla (…).
Cu referendumul am lasat-o mai incet, fiindca societatea s-a exprimat prin protestele care au avut loc si care au loc in continuare. Societatea isi doreste eliminarea coruptiei. Nu am anulat intentia, consider ca lucrurile trebuie sa se linisteasca„, a explicat presedintele Iohannis, fara sa spuna in ce conditii ar continua procedura.
Senatorul Serban Nicolae, liderul senatorilor PSD, a depus luni un amendament la proiectul de lege a gratierii trimis de Guvernul Grindeanu la Parlament, prin care propune sa fie gratiati si condamnatii pentru luare si dare de mita, trafic de influenta sau pentru abuz in serviciu.
Guvernul Grindeanu (PSD-ALDE) se angajase anterior ca nu va cere gratierea condamnatilor pentru fapte de coruptie.
La o zi dupa declansarea scandalului public, liderul PSD, Liviu Dragnea, si ministrul Justitiei, Tudorel Toader, au declarat ca nu sustin initiativa lui Serban Nicolae.
Ordinea de zi a şedinţei nu a fost făcută publică. Este posibil ca Premierul Victor Ponta să nu participe la reuniunea CSAT, pentru că, de ieri, se află în concediu. Până pe 9 august, când va reveni în fruntea guvernului, atribuţiile sale au fost preluate de vicepremierul Gabriel Oprea.
Este a treia şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării condusă de şeful statului.
În urmă cu o lună, pe agenda CSAT a fost Strategia Naţională de Apărare, votată apoi în Parlament, precum şi problema defrişărilor ilegale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
