Adrian Gîtman (realizator rubrică): Anunțul a fost făcut de premierul acestei țări, Xavier Bettel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o în Marele Ducat cu președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat că apreciază acest sprijin și a salutat viitoarea prezență militară luxemburgheză în România, precizând că această decizie consolidează cooperarea celor două țări în ceea ce privește întărirea flancului estic al NATO.
Klaus Iohannis:Discuția a cuprins, desigur, și analiza actualului context de securitate. I-am prezentat, domnule prim-ministru, evaluarea noastră la un an de la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Am subliniat sprijinul multidimensional și constant al Bucureștiului pentru Ucraina, dar și provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova, pe care România o susține fără echivoc, nu numai pentru a avansa parcursul său european, dar și pentru a face față dificultăților economice și de securitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din țara noastră a fost constituit anul trecut, cu Franța în rol de națiune-cadru și cu efective din armatele Belgiei și Olandei, care acționează în sistem rotațional.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Înmânare a drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 16:40 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:43
Cristian Dumitrașcu (realizator): Miercuri, 15 septembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc ceremonia înmânării drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Decretul de acordare a drapelului de luptă Spitalului Militar Central a fost semnat recent de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de existență a unității medicale militare.
Klaus Iohannis, președintele României: Mă bucur să particip la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești. Rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical. Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri. În semn de prețuire și recunoaștere pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez în acest moment aniversar drapelul de luptă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 mai se poate intra într-o fază de relaxare a măsurilor impuse de autorităţi din cauza epidemiei de coronavirus. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă numărul infecţiilor şi cel al deceselor scade.
„Este timpul să ne gândim la ceea ce se numeşte un plan de relaxare atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgenţă, care se termină pe data de 15 mai.
După data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese (…) scade, dacă noi respectăm cu toţii măsurile impuse de autorităţi şi lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare”, a declarat, la Palatul Cotroceni, președintele României după şedinţa de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19.
Distincții prezidențiale pentru învățământul românesc din Ungaria
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
5 martie 2020, 09:04 / actualizat: 5 martie 2020, 10:19
Luni, 17 februarie, la Ambasada României din Budapesta, a avut loc festivitatea decernării unor distincții prezidențiale, și anume Ordinul „Meritul pentru Învățământ”, respectiv „Meritul pentru Cultură” pe care Domnul Klaus Werner Ioahannis, Președintele României, le-a acordat anterior, unor Școli Generale Românești și unor cadre didactice din Ungaria, cu prilejul Zilei Naționale a României. Ordinele au fost înmânate de Doamna Sandra Pralong, Consilier de Stat Prezidențial și Conducătorul Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, care l-a reprezentat pe Președinte României la acest eveniment festiv.
Vă oferim în atenție interviuri realizate cu cei patru premiați de colegul Szabo Zsolt.
Cu prilejul Zilei Naţionale a României, în semn de deosebită apreciere și recunoștință pentru profesionalismul și dăruirea puse, de-a lungul timpului, în slujba actului educațional, pentru contribuția avută la promovarea limbii şi literaturii române și a imaginii României peste hotare, pentru susţinerea activă a culturii și a valorilor românești, Președintele României a conferit
Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Cavaler, între alții, doamnei Baicu Mihaela Teodora, profesor la Şcoala generală bilingvă de naţionalitate română din Micherechi și doamnei Gherţan Simina-Ioana, educatoare la Grădiniţa bilingvă româno-maghiară din Micherechi.
Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Ofiţer i-a fost acordat şi Școlii Generale Românești din Micherechi, reprezentată de directoarea Ana Ruja și același Ordin, în grad de Cavaler, Școlii Generale Românești din Bătania, reprezentată de directoarea Iulia Olteanu.
Reporter: Szabó Zsolt, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română
A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română
De-alungul anilor au mai fost și alţi români din Ungaria, care au fost distinşi cu ordine prezidenţiale în România . Primul care a primit această înaltă decorație a statului român este artistul plastic Ştefan Oroian, distins în anul 2005 cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Apoi, de Ziua Națională a României, pe 1 Decembrie 2011, au fost distinse de către președintele de atunci al României, Traian Băsescu, două doamne: dr. Maria Berényi, filolog, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria a primit decorația Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, iar Eva Iova-Şimon, redactor-șef al săptămânalului „Foaia românească” și director al Editurii de Presă și Carte Românească „NOI” a fost onorată cu decorația Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer. Tot președintele Traian Băsescu l-a decorat, în anul 2014, și pe Preasfințitul Episcop Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, la categoria Culte. Ordinul „Meritul Cultural” a fost înființat în 1931, prin Decretul Regal nr. 2680/1931. (Foaia românească)
Președinte României va participa la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 18:09
În perioada 18-22 septembrie a.c. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la New York, unde va conduce delegația română participantă la segmentul la nivel înalt al celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau guvern din cadrul sesiunii.
Programul vizitei Președintelui României va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU, participarea la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte state precum și de Secretariatul ONU, participarea la recepția oferită de Președintele SUA, Donald Trump, șefilor de delegații care iau parte la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu Președintele Adunării Generale, precum și cu omologi din alte state.
Totodată, în cadrul evenimentului privind Educația pentru Pace organizat de România cu participarea altor oficiali de rang înalt, Președintele României va sublinia rolul pe care îl are educația incluzivă și de calitate pentru toți în prevenirea conflictelor, a radicalizării tinerilor şi a violenței, în promovarea tinerilor ca actori esențiali ai păcii, respectiv importanța asigurării accesului la educație ca drept fundamental al omului și a educației ca factor de progres în societate, de natură să conducă la atingerea obiectivelor ONU.
Președintele României va mai avea întâlniri, în cadrul vizitei în SUA, cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanții comunității românești din zona Philadelphia.
Ziua Diplomației Române se sărbătorește, anual, în luna septembrie, pentru omagierea tradiției diplomatice românești și pentru stimularea activității Corpului diplomatic și consular al României, fiind instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, art. 61.
Potrivit aceluiași articol al Legii mai sus menționate, data este stabilită de ministrul afacerilor externe. Potrivit site-ului www.mae.ro, începând cu anul 2005, Ziua Diplomației Române s-a sărbătorit la 1 septembrie. În preajma acestei zile are loc și Reuniunea Anuală Diplomației Române, eveniment organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe și dedicat Corpului diplomatic și consular român, acesta fiind un bun prilej pentru evaluarea activității diplomatice desfășurate în ultimul an și pentru stabilirea principalelor direcții de acțiune pe termen mediu și lung.
La acest eveniment participă înalți demnitari ai statului român: președintele României, prim-ministrul, președinții Senatului și Camerei Deputaților, membri ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, șefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale românești, reprezentanți ai corpului diplomatic străin acreditat la București, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și de afaceri, ai mass-media. Agenda cuprinde cele mai importante teme de politică externă din ultimul an de activitate al diplomației românești, precum și provocările cu care se confruntă corpul diplomatic și consular al României, în funcție de transformările din mediul politic internațional.
În cadrul reuniunii, pot fi acordate Ordinul sau Medalia Meritul Diplomatic, membrilor Corpului diplomatic și consular al României, pentru contribuții meritorii la afirmarea diplomației românești pe plan internațional, în conformitate cu prevederile art. 62 din legea amintită mai sus.
În 2016, Reuniunea Anuală a Diplomației Române a fost organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 29 august — 1 septembrie. La această ediție au fost prezenți, în calitate de invitați speciali ai ministrului afacerilor externe, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, și ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák, reprezentând președinția-în-exercițiu semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea Anuală a Diplomației Române se desfășoară în 2017, în perioada 29 august — 1 septembrie, pe tema ”O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”. La ediția din acest an participă, în calitate de invitați speciali ai ministrului afacerilor externe, ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, Sameh Hassan Shoukry, ministrul afacerilor externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Jean Asselborn, și ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó. În premieră, ediția 2017 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cuprinde și o componentă de întâlniri cu autorități locale și vizite la obiective de interes economic, în teritoriu.
FOTO – Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt, Sameh Hassan Shoukry (stg.), și Teodor Meleșcanu (dr.), ministrul Afacerilor Externe, participă la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, cu tema ”O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe; 29 august 2017 (AGerpres/ FOTO Ministerul Afacerilor Externe)
Președintele României, Klaus Werner Iohannis, s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.
După școala germană, a urmat Liceul ”Samuel von Brukenthal” din Sibiu, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.
În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit site-ului www.presidency.ro.
După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).
Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.
A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.
În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE, potrivit site-ului www.presidency.ro. „România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.
În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.
La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).
La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.
La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să semneze astăzi decretele privind numirea noilor miniştri ai mediului şi relaţiei cu Parlamentul.
Conducerea ALDE a propus-o pentru funcţia de ministru al Mediului şi viceprim-ministru pe Graţiela Gavrilescu, în prezent ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
În locul acesteia a fost nominalizat liderul grupului senatorilor ALDE, Viorel Ilie.
Schimbările din guvern au apărut după ce, cu o săptămână în urmă, Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia de învestire a noilor miniştri va avea loc la ora 17:00.
Prinţul Charles de Wales începe, astăzi, a doua sa vizita oficială în România, după mai multe vizite private efectuate în ultimii ani. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi la Palatul Cotroceni pentru discuţii ce vizează dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări, evoluţia relaţiilor bilaterale în perspectiva Brexit, cu accent pe situaţia românilor din Marea Britanie, dar şi ampla activitate caritabilă a moştenitorului coroanei în România.
În semn de pretuire pentru activitatea sa si pentru promovarea imaginii Romaniei în lume, presedintele Klaus Iohannis îi va conferi mostenitorului tronului britanic Ordinul National „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Președintele Klaus Iohannis va avea săptămâna viitoare o întrevedere oficială cu Prințul Charles. Cei doi se vor întâlni miercuri, 29 martie.
Președintele României va fi și gazda unei recepții în onoarea acestui înalt oaspete, a precizat purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi.
Prințul Charles, moștenitorul Coroanei Britanice, va face o vizită oficială în România, la sfârșitul acestei luni, în cadrul unui turneu european.
Klaus Iohannis și Prințul Charles s-au mai întâlnit, la Palatul Cotroceni, în mai 2015 și mai 2016.
Ordinea de zi a şedinţei nu a fost făcută publică. Este posibil ca Premierul Victor Ponta să nu participe la reuniunea CSAT, pentru că, de ieri, se află în concediu. Până pe 9 august, când va reveni în fruntea guvernului, atribuţiile sale au fost preluate de vicepremierul Gabriel Oprea.
Este a treia şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării condusă de şeful statului.
În urmă cu o lună, pe agenda CSAT a fost Strategia Naţională de Apărare, votată apoi în Parlament, precum şi problema defrişărilor ilegale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
