Prețurile apartamentelor au crescut în ultimul trimestru al acestui an, deși la nivel național se consemnează un nivel relativ constant. Motivul stagnării aparente o reprezintă tendința de ieftinire a apartamentelor din București.
În marile orașe ale țării, apartamentele s-au apreciat în ansamblu cu 3,5%, iar casele s-au scumpit cu 3,9%. Și în acest trimestru, prețurile apartamentelor disponibile au continuat să recupereze scăderea consemnată în perioada de criză.
În Timișoara, apartamentele s-au scumpit cu 2,8%, până la 1.110 euro pe metru pătrat util – valoare cu 9,5% mai mare decât cea atinsă în perioada similară a anului trecut. Față de trimestrul al treilea din 2014, locuințele din oraș sunt cu 30,6% mai scumpe, chiar dacă acestea rămân cu 11,5% mai ieftine decât în 2008.
Conform analizei realizate de Imobiliare.ro, nivelul actual al prețurilor cerute pentru case și apartamente este cu 9,7% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, respectiv, cu circa un sfert mai mare decât cel din urmă cu doi ani. Pretențiile vânzătorilor sunt, astfel, cu 38% mai mici acum decât în 2008, dar aproximativ egale cu media anului 2010.
Spre comparație, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arătau că, în trimestrul al doilea al anului în curs, valoarea de tranzacționare a locuințelor era cu circa 14% mai mare decât în 2015. Potrivit Eurostat, această diferență se situa, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la doar +8%.
Singura excepție o reprezintă Capitala unde prețurile apartamentelor au scăzut, iar analiștii imobiliari pun situația pe seama epuizării treptate a fondurilor Prima Casă, cât și pe seama creșterii dobânzilor la credite.
Va fi menţinută valoarea maximă a creditului Prima Casă
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 18:51
Valoarea maximă a creditului Prima Casă de 60.000 de euro va fi menţinută în perioada următoare, iar pentru anul acesta nu se va face o majorare de plafon, a declarat Alexandru Petrescu, director general al Fondului de garantare pentru aceste credite.
Fondul de Garantare a epuizat în momentul de faţă aproximativ 90% din plafonul pentru Prima casă, cu o rată de aprobare a dosarelor de aproximativ 80% din dosare.
Programul Prima casă a fost lansat în 2009 pentru a stopa căderea pieţei imobiliare şi a creditării, intervenită ca urmare a crizei.
Locuinţele cumpărate prin programul ,,Prima Casă” nu pot fi executate silit numai de banca ce a oferit creditul, şi nu de alţi creditori. Decizia a apărut în Monitorul Oficial ca urmare a unui verdict al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În 18 mai, Instanţa Supremă a decis ca imobilele care au o interdicţie de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani să nu mai fie executate silit, decât cu acordul Ministerului de Finanţe şi al băncii finanţatoare.
Astfel, orice alt creditor, în afară de cel ipotecar, nu mai are acest drept asupra locuinţelor luate prin programul ,,Prima Casă”.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a aprobat alocarea rezervei nerepartizate de 500 milioane lei pentru acordarea de garanții în anul 2017, pentru asigurarea continuității Programului ‘Prima casă’ la solicitarea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, se arată într-un comunicat al instituției remis, joi, AGERPRES.
Plafonul rămas nealocat, în sumă de 500 de milioane lei, a fost repartizat Piraeus Bank, OTP Bank, BCR, ING, Bancpost, Raiffeisen Bank, BRD, CEC Bank și Leumi Bank, luându-se în considerare gradul de utilizare a plafoanelor alocate finanțatorilor până la data de 7 iunie 2017.
‘Prin Hotărârea de Guvern nr.80/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă” pentru anul 2017 s-a aprobat alocarea unui plafon total al garanțiilor pentru creditele destinate achiziției/construcției de locuințe în cadrul Programului în sumă totală de 2,5 miliarde lei. Din plafonul total al garanțiilor pentru anul 2017, în data 9 martie 2017 suma de 2 miliarde lei a fost pusă la dispoziția finanțatorilor participanți în Program, diferența de plafon de 500 milioane lei urmând să fie alocată ulterior în funcție de gradul de utilizare a plafoanelor alocate’, informează MFP.
Instituția precizează că în cursul anului 2017, conform prevederilor art.3 alin. (29) din Anexa nr.1 la H.G. nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casă, cu modificările și completările ulterioare, FNGCIMM este autorizat să evalueze cel puțin trimestrial modul de utilizare de către finanțatori a plafoanelor alocate și să efectueze realocări între finanțatori în funcție de gradul de utilizare a plafoanelor alocate, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 octombrie 2015, 13:37 / actualizat: 24 octombrie 2015, 21:01
În sfârșit, mai sunt și subiecte de laudă pe bune. Că de cele minunate doar în teorie și de vorbe goale ne-am săturat.
Când vezi câte o măsură care, luată greu, e adevărat, dar până la urmă, cu ”tras-împuns”, reușește să fie implementată, nu poți să nu te uiți un pic mai atent și să subliniezi ingredientele care au dat succesul acesteia. Doar, doar or lua și alții aminte.
Cererea creează oferta. Și cum cereri pentru casă există din belșug, fără a pune la socoteală câți și-ar dori, dar ”n-au neam” cu ce, iată că oameni preocupați au sensibilizat Guvernul să mai ”up-dateze” (tradus: actualizeze) ceva ce dă bine la votanții care vor un acoperiș (al lor, nu al părinților) deasupra capului.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, o mare parte din tinerii europeni (30.9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar şi la vârsta de 30 de ani. În România, 44.1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.
Așadar, cu argumente solide, inspirate de studii și rapoarte sociale și/sau politice, s-a schițat planul de acțiune.
S-au emis regulile referitoare la primul Program „Prima Casă”, care au fost incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 și în normele pentru aplicarea acesteia, care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009.
Obiectivele acestui program, pe care îl periem și rostogolim din 2009, vizează relații de tip ”win-win”(că bine mai sună pentru unii!), în care fiecare parte implicată are de câștigat. Unii câștigă capital de imagine și încredere, alții un loc de muncă, constructorii iau și ei un ban cinstit, băncile implicate în program – comisioane și rulaj, intermediarii de tot felul câștigă în reputație, iar solicitanții – o ”casa dulce casă”, chiar dacă gustul ratelor este cam acru – amărui.
În luna ianuarie a acestui an, în limita plafonului de 2,5 miliarde de lei stabilit de Guvern, statul acorda garanții pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casă”. De reținut este și că, din 2013, garanțiile pot fi acordate doar în lei.
Sigur că sunt o serie de amănunte și multe condiții, dar cei interesați vor primi lejer aceste informații, mai ales după ce aleg cu ce bancă vor să meargă la drum. Vă recomand să fiți grijulii cu această opțiune.
Și pentru că succesul trebuie întreținut, ca să putem străluci cât mai mult de pe urma acestuia, programul guvernamental a fost modificat prin ordinul nr.1119/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2015, asta după ce prin martie, a mai apărut OUG nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.
Noutatea este că cei care au deja o locuinţa achiziţionată prin program o pot înlocui cu alta cu suprafaţă utilă mai mare, dar și de o valoare mai mare, cu condiţia să vândă locuinţa iniţială şi creditul acordat în cadrul programului să fie lichidat, ambele operaţiuni efectuate cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.
Totodată, plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate în sistem revolving (credit reînnoibil în mod automat, fără negocieri suplimentare cu banca ce l-a acordat, până la epuizarea unui plafon prestabilit sau până la epuizarea perioadei pentru care a fost acordat), astfel încât se va asigura continuitatea programului.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele şase luni ale lui 2015, peste 15.600 de garanţii pentru programul Prima Casă, cu 40% mai multe decât în prima jumătate a anului trecut, ajungând la 1,3 miliarde de lei. Ca să fim sinceri și să nu diminuăm succesul programului guvernamental, de la începutul acestuia și până în prezent, au fost acordate peste 157.000 de garanții, în valoare de peste 13 miliarde de lei, pentru finanțarea achiziționării sau construirii de locuințe în valoare de peste 26 de miliarde de lei.
Asta înseamnă să găsești coridorul și să-l exploatezi până ”iese untul din el”. Așa da, succes, pentru unii! Dar, ar trebui să mai căutăm și alte filoane ca să ridicăm măcar ”nițeluș” nivelul de trai în casele astea. Pentru că, prin analogie cu vorba zilelor noastre – ”Cine are carte, n-are parte”, putem spune că ”Cine are casă, n-are masă”. Dar, în notă optimistă, poate adera la propunerea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru o mai mare implicare a tinerilor în activitățile civice, îndemnându-i, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului de anul acesta, să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” renaşterii economice, politice şi sociale europene.
Nu luați în seamă accentele pișcătoare ale scrisului meu, ci doar criticile și proiecțiile constructive și, mai ales, numărul semnificativ, menționat și la începutul articolului, de tineri europeni care continuă să se încăpățâneze să nu aibă un loc de muncă (săracii de ei!).
Pornind chiar de la raportul Eurostat, din care reiese că un procent semnificativ de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroşând astfel rândurile şomerilor, nu trebuie decât să ne concentrăm pe propunerea unui alt model, un super program pentru crearea de locuri de muncă care vă asigur că va avea și mai mare succes. Pe principiul economiei de piață, dacă există cerere, trebuie să apară și oferta. Dar, poate, fără plata în rate sau integral.
Banii vor fi luați din garanțiie acordate de Ministerul de Finanțe pentru achiziționarea de locuințe ANL prin programul Prima Casă.
Sumele nefolosite de ANL vor fi redistribuite pentru toate tipurile de locuințe.
Măsura luată de Guvern vine în contextul în care băncile au cerut suplimentarea fondurilor.
Guvernul a alocat anul trecut 500 de milioane de lei pentru cumpărarea locuinţelor ANL, prin programul Prima Casă.
Până la sfârșitul anului, autoritățile estimează că vor mai fi acordate garanții de aproximativ 5 milioane de lei.
Prin programul Prima Casă, in ultimii 5 ani s-au cumpărat aproape 120.000 de locuințe.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
