În cadrul unui clip video emoționant publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, Ambasadorul Bunăvoinței pentru UNICEF Orlando Bloom a vorbit despre modul în care i-a afectat sănătatea mintală un accident din adolescență care îi putea fi fatal.
În acest video – lansat în cadrul campaniei #OnMyMind desfășurate de UNICEF – Bloom vorbește deschis în fața camerei despre cum și-a accidentat spatele la vârsta de 19 ani după ce a căzut de la etajul trei al unei clădiri.
„A fost începutul unui parcurs lung și dureros în care a trebuit să recunosc și să înțeleg anumite tipare din viața mea care au dus la numeroase accidente”, își amintește Bloom în video. „Lunile ce au urmat acelei căzături au fost sumbre. Eram o persoană extrem de activă și m-am simțit brusc foarte restricționat, plus că aveam dureri foarte mari”.
Campania #OnMyMind desfășurată de UNICEF dorește să transforme conversațiile despre sănătatea mintală într-o normalitate și să promoveze acțiunile care oferă sprijin tuturor copiilor și tinerilor.
„Sănătatea mintală reprezintă o provocare majoră pentru că nu este ceva ce se vede”, continuă Bloom. „Este extrem de important să apelezi la ceilalți, să vorbești cu oamenii, să găsești pe cineva cu care poți avea o comunicare care să ducă la o transformare și la o schimbare”.
Potrivit ultimelor date disponibile, se estimează că, la nivel mondial, peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani este diagnosticat cu o tulburare mintală. Majoritatea celor 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt tineri, suicidul fiind a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15–19 ani.
„Pentru prea mulți copii și tineri din întreaga lume, stigmatizarea, lipsa de înțelegere și neacceptarea problemelor de sănătate mintală îi împiedică să ceară sprijinul de care au nevoie”, a afirmat directorul de comunicare și advocacy la nivel global al UNICEF Paloma Escudero.
„Rupând tăcerea care planează asupra problemelor de sănătate mintală și încurajând copiii și tinerii să se deschidă în legătură cu experiențele lor, putem transforma într-o normalitate discuțiile despre sănătatea mintală și cererea de sprijin, putând totodată elimina impactul negativ al stigmatizării și discriminării”.
În acest an, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, UNICEF încurajează tinerii, părinții, prietenii și comunitățile acestora să afle mai multe despre sănătatea mintală, să combată stigmatizarea și să inițieze conversații care să creeze legături și să permită mai multor copii și tineri să obțină sprijinul de care au nevoie.
Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate au devenit caracteristici mult prea des întâlnite la copiii din țările cu venituri ridicate, potrivit ultimului raport publicat astăzi de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.
Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate] utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora. În baza acestor indicatori, la nivelul statelor bogate, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia sunt pe primele trei locuri la condițiile de care beneficiază copiii.
„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii”, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. „Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”.
Rezultate-cheie ale raportului
Sănătate mintală: În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă.
Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.
Sănătate fizică: Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.
Competențe: În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda.
Raportul conține și date privind domeniile în care se înregistrează progrese clare în ceea ce privește bunăstarea copiilor. În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.
Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.
Din cauza pandemiei de COVID-19, în prima jumătate a anului 2020, majoritatea țărilor incluse în raport au închis școlile timp de mai bine de 100 de zile, în paralel cu implementarea unor măsuri stricte de izolare a populației.
Raportul constată faptul că pierderea membrilor familiei și a prietenilor, anxietatea, restricțiile referitoare la izolarea acasă, lipsa sprijinului, închiderea școlilor, căutarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, accesul redus la asistență medicală, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunăstării copiilor, afectându-le atât sănătatea mintală și fizică, cât și dezvoltarea.
Înaintea pandemiei de COVID-19, rata medie a sărăciei relative înregistrate în rândul copiilor în cele 41 de țări era de 20%. Având în vedere previziunile potrivit cărora, în următorii doi ani, se va raporta o scădere a PIB-ului în aproape toate aceste țări, dacă guvernele nu întreprind neîntârziat acțiuni corective, sărăcia infantilă va crește.
„Pe măsură ce repercusiunile economice, educaționale și sociale ale pandemiei continuă să ia amploare, în absența unor eforturi concertate, impactul asupra bunăstării actualei generații de copii, a familiilor lor și a societăților în care trăiesc aceștia va fi și mai agresiv și mai devastator”, a declarat Olsson. „Însă aceste riscuri pot fi evitate dacă guvernele nu întârzie să realizeze acțiuni decisive menite să protejeze bunăstarea copiilor”.
În baza raportului și a evoluțiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri destinate protejării și creșterii bunăstării copiilor:
Realizarea unor acțiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.
Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală în cazul copiilor și al adolescenț
Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătățirii echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei.
Îmbunătățirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii și asigurarea că bugetele ce susțin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.
Râsul îmbunătățește respirația, eliberează endorfine, stimulează imunitatea și elimină stresul.
Tratamentul prin râs contribuie cu succes la scăderea presiunii arteriale și ajută la deschiderea bronhiilor.
Persoanele vesele, care râd cu poftă cel puțin 15 minute zilnic, prezintă un risc mult mai scăzut de a dezvolta unele afecțiuni cardiovasculare, potrivit unor studii efectuate de către specialiști.
Un studiu american al Universității din Maryland, Baltimore, a arătat că râsul nu a avut egal în prevenirea apariției bolilor cardiovasculare. Aceasta se explică prin faptul că râsul este un antidot bun la stres, dar și pentru că reduce tensiunea arterială.
Râsul este un excelent medicament pentru hipertensiune: Dacă râdem mult timp, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad. Dacă aveți probleme de hipertensiune, acesta este leacul!
Râsul ajută la o mai bună oxigenare a organismului: este una dintre puținele activități care împinge expirarea dincolo de limita respirației de bază. Acest tip specific de respirație contribuie la oxigenarea tuturor țesuturilor din corp.
Râzi și uită de probleme: râsul te ajută să te detașezi de problemele de zi cu zi.
Râsul și simțul umorului ne fac mai atractivi: este una dintre cele mai bune metode de a păstra o bună relație cu cei din jur. Râsul este o modalitate universală de comunicare, iar puterea sa este incredibilă.
Inspectoratele şcolare trebuie să rezolve, până la sfârşitul săptămânii, toate problemele apărute în legătură cu înscrierea elevilor în clasa pregătitoare.
Dintre cererile respinse în prima etapă de înscriere, aproape un sfert au fost depuse din nou în a doua etapă, care s-a încheiat în 3 aprilie. În clasa pregătitoare pot fi înscrişi şi copiii care împlinesc şase ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie.
Între timp, elevii şi preşcolarii sunt în vacanţa de primăvară. Ei vor relua cursurile în 20 aprilie, anul şcolar urmând să se încheie în 19 iunie. Excepţie fac clasele terminale de gimnaziu şi liceu, care vor începe examenele de Evaluare Naţională sau de Bacalaureat
Majoritatea românilor susțin că respect regulile elementare de igienă dentară şi declară că-și periază dinții de două ori pe zi.
Studiile de piață arată că românii consumă de fapt puțin peste 1 tub de pastă de dinți pe an, în timp ce la nivel rural se consumă în medie un tub de pastă de dinți la aproape 6 ani.
Lucrurile ar putea fi schimbate dacă s-ar pune accent pe educaţia populaţiei încă de la grădiniţă.
Un rol important l-ar putea avea şi existenţa unui număr corespunzător de cabinete stomatologice şcolare, dotate corespunzător spune medicul Alexandru Brezoescu.
Românii nu sunt încă obişnuiţi cu tratamentele specializate disponibile și nu știu cum să își extindă igiena dentară dincolo de simpla periere cu pastă de dinți obișnuită.
În oraşul maramureşean Vişeul de Sus, o femeie a murit strivită de un copac, iar o casă lovită de fulger a luat foc.
În satul bistriţean Salva aproximativ zece imobile au rămas fără acoperişuri în urma unei vijelii.
Oamenii le-au spus angajaţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă sosiţi la faţa locului că vântul a fost atât de puternic, încât au avut impresia că a fost vorba despre o tornadă.
Şi vestul ţării a fost afectat ieri de furtuni puternice. În judeţul Arad, mai multe gospodării au fost inundate, peste 50 de arbori au fost rupţi de vânt, iar şapte autoturisme au fost avariate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
