OMS şi UNICEF susţin că producătorii de lapte praf pentru copii utilizează practici publicitare neetice pe reţelele de socializare. Potrivit unor noi cercetări, industria foloseşte aplicaţii, influenceri pe reţele de socializare şi grupurile de susţinere online pentru a-şi promova produsele.
Aceste forumuri sunt ulterior folosite pentru colectarea de informaţii şi trimiterea de promoţii personalizate femeilor însărcinate şi noilor mame.
OMS susţine că aceste tactici sunt o încălcare flagrantă a unui acord internaţional, semnat cu 40 de ani în urmă, menit să protejeze proaspetele mame de marketingul agresiv. În acest fel, se ajunge la milioane de femei, de trei ori mai multe decât cele care primesc informaţii despre alăptare.
Ca urmare, vânzarea de lapte praf creşte şi mamele sunt descurajate să alăpteze exclusiv, metodă despre care experţii în sănătate susţin că este cea mai bună pentru primele şase luni de viaţă. Astfel de practici ar fi trebuit oprite cu decenii în urmă, susţine noul raport, şi nu există nicio scuză pentru continuarea lor.
Nouă producători de vinuri şi 16 camionete cu mâncăruri diferite vor fi prezenţi, de joi până duminică, la cea de a patra ediţie a Festivalului Vinfest, care va avea loc în Parcul Tineretului din municipiul Sibiu.
„Am decis să aducem un plus ediţiei din acest an şi am acordat o atenţie şi mai mare laturei culinare. Invităm sibienii să se delecteze cu produsele preparate la cele şaisprezece food-truck-uri participante”, au declarat organizatorii Vinfest.
La festivalul dedicat vinului de la Sibiu vor fi prezenţi producătorii Wine Not, Histria, Domeniile Urlaţi – Dealu Mare, Villa Vinea, Jidvei, Avincis, Vinarte, Corcova şi Crama Pandora.
Participanţii la acest festival vor avea parte de muzică mixată de DJ Alex Zara, FunkyDrop, Rareş Luca şi NOPAME.
Accesul va fi liber în limita locurilor disponibile.
12 pieţe agroalimentare din 17 existente în municipiul Constanţa sunt închise începând de luni, administraţia locală anunţând că va constitui pieţe în exteriorul acelora care se închid sau va direcţiona producătorii către locurile rămase libere în pieţele care sunt deschise.
„Primăria Municipiului Constanţa va putea asigura spaţii de desfacere pentru producătorii locali în locuri cu un bun vad comercial. În acest sens, vom aplica una dintre următoarele două măsuri: – vom constitui pieţe în exteriorul acelora care se închid; – acolo unde nu vom putea organiza pieţele în exterior, vom direcţiona producătorii către locurile rămase libere în pieţele care nu se închid.
Precizez că sunt foarte interesat ca locuitorii Constanţei să consume produse româneşti de calitate şi la fel de interesat ca producătorii autohtoni să beneficieze de toate condiţiile pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi, chiar şi în aceste vremuri mai degrabă tulburi decât prospere”, a transmis primarul Constanţei, Vergil Chiţac, printr-un comunicat de presă.
Vor fi deschise pieţele agroalimentare Filipescu, precum şi Brotăcei şi Griviţei (după efectuarea lucrărilor de reamenajare în ambele cazuri), piaţa I.L.Caragiale, dar şi piaţa agroalimentară de pe varianta Constanţa-Ovidiu.
Referitor la cele 12 pieţe închise, la 7 dintre acestea producătorii sunt relocaţi în spaţii exterioare, cei mai mulţi dintre aceştia – 25 – fiind relocaţi în exterior în cazul pieţei Tomis III.
„Magazinele care funcţionau în incinta pieţei din Tomis III vor rămâne deschise în actualele locaţii cu respectarea normelor de protecţie sanitară”, a menţionat municipalitatea.
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Operatorii de telefonie mobilă vor fi obligați să importe telefoane care să fie deja configurate pentru primirea mesajelor prin sistemul Ro-Alert. Această măsură se va aplica în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial a unei ordonanțe de urgență privind operarea acestui sistem.
Operatorii de telefonie mobilă vor avea si obligația de a transmite, ca și până acum, cu prioritate mesajele prin RO-ALERT și să anunțe autoritățile dacă mesajele au fost trimise sau nu.
Telefoanele care nu sunt configurate vor putea fi însă comercializate până la epuizarea stocurilor. Măsurile au fost acceptate de către operatorii de telefonie mobilă.
”După ce sunt preveniți producătorii, telefoanele ce se vor importa trebuie sa aibă activat sistemul RO-ALERT în momentul în care intra în România. S-a cerut un termen de șase luni și am fost de acord să îl acordăm pentru ca producătorii să se poată adapta. De asemenea, românii își pot configura telefoanele pe care le au în acest moment, iar unele au deja acest sistem activat datorită actualizărilor”, declară șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.
Potrivit proiectului, pentru nerespectarea prevederilor se vor aplica și sancțiuni contravenționale.
Producătorii agricoli susținuți prin program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere sau solarii), în vederea asigurării necesarului de consum intern, își vor putea valorifica producția realizată într-o perioadă de timp mai mare, respectiv începând cu data de 23 octombrie.
Guvernul a modificat miercuri, 18 octombrie Hotărârea Nr. 39/ 2017, stabilind perioada de valorificare a producției de tomate din spații protejate obținută din ciclul II de vegetație, între 23 octombrie – 20 decembrie.
Astfel, perioada de timp a fost prelungită, prin devansarea cu o săptămână a termenului de la care producătorii își pot vinde produsele. Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate a fost decisă și în contextul în care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a producției de tomate cultivate în câmp.
Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spații protejate vine în sprijinul producătorilor, care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat și, implicit, să poată pregăti din timp serele și solariile pentru noul sezon de recoltă.
Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.
Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac
„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.
Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.
Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.
Haine, încălțăminte și accesorii la Salonul Industriei Ușoare, ediția de vară-toamnă 2017
Publicat de adinaiftime,
12 septembrie 2017, 16:47
Salonul Industriei Ușoare se deschide miercuri, 13 septembrie, la Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț Timiș.
Timp de cinci zile, 58 de expozanți, producători și comercianți, din întreaga țară (Arad, București, Bacău, Brașov, Breaza, Constanța, Craiova, Făgăraș, Jimbolia, Iași, Lupeni, Onești, Piatra Neamț, Ploiești, Reghin, Sinaia, Sovata, Timișoara, alte localități) vor oferi publicului larg, la prețuri accesibile de producător, o gamă variată de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole pentru copii, marochinărie, piele-blănuri, articole de lenjerie dar și accesorii, bijuterii, cosmetice și produse naturiste.
Pentru a răspunde dorinței de divertisment a publicului, în spaţiul exterior al Centrului Regional de Afaceri, va fi organizat un Târg cu produse tradiţionale, cu dulciuri de casă, articole de artizanat, miere de albine, altele.
Expoziţia este deschisă de miercuri, 13 septembrie până sâmbătă, 17 septembrie, între orele 10 00 – 20 00, iar duminică, între orele 10 00 – 18 00. Intrarea este liberă.
Piaţa agroalimentară din Zona Blocuri a oraşului Băile Herculane duce lipsă nu doar de cumpărători, ci şi de producători.
Spațiul special amenajat este aproape gol în cursul săptămânii,în timp ce pe marginea drumurilor din staţiune pot fi întâlniţi comercianţi de produse agricole care încearcă să profite de prezenţa turiştilor.
”Sunt din ce în ce mai puţini producători în piaţă… Sâmbăta şi duminica sunt de 4-5 ori mai mulţi, e aproape plină piaţa! Acum nu ştiu dacă am doi-trei clienţi pe care să-i încasez!… Acum este perioada afinelor, foarte multă lume caută afine, inclusiv turiştii… Producătorii din localităţile învecinate vin cu fructe!”, ne-a declarat Nicu Corneanu – administratorul pieţei.
Canicula din această vară a nu a rămas fără urmări pentru producătorii agricoli care îşi desfac produsele pe piaţa din Băile Herculane.
‘Se plângeau oamenii de această caniculă şi e firesc să-i afecteze! Producătorii vin de la Domaşnea, Cănicea, Teregova, Bolvaşniţa, Cuptoare… Din zona Olteniei vin mai rar producători!”, mai spune Nicu Corneanu.
Acţionarii IAR Ghimbav au aprobat acordarea unui teren de 15.000 de metri pătraţi unei companii, care urmează să construiască o linie de producţie de elicoptere Super Puma MK1.
Elicopterele din familia Super Puma sunt recunoscute pentru aspectul robust, capacitatea foarte bună de ridicare a încărcăturii şi abilitatea de operare în condiţii de mediu ostile.
Airbus Helicopters are aproximativ 23.000 de angajaţi la nivel mondial, şi este prezentă în România prin Eurocopter România, unde deţine 51% din acţiuni, diferenţa fiind controlată de IAR Ghimbav.
Contractul prin care la IAR Ghimbav se vor produce piese pentru elicopterele Super Puma ale firmei Airbus Helicopters va fi oficializat în 4 septembrie.
Din partea României documentul va fi semnat de ministrul Economiei, Constantin Niţă, iar la ceremonie va fi prezent şi preşedintele companiei Airbus Helicopters.
Prin această investiţie la Ghimbav vor fi create 700 de noi locuri de muncă, pe lângă cele existente deja.
Situaţia fermierilor şi producătorilor europeni care spun că au de suferit din cauza sistării importurilor de produse agro-alimentare de către Rusia este în atenţia Comisiei Europene
Un grup de experți condus de directorul general Jerzy Plewa analizează, începând de ieri, fiecare piaţă în parte şi evaluează efectele suportate de fiecare produs.
Oficialii Comisiei Europene spun însă că e prematur să se vorbească despre folosirea fondului destinat situațiilor de urgență pentru a acorda despăgubiri în acest caz.
Purtătorul de cuvânt pentru agricultură și dezvoltare rurală, Roger White:
„Reforma politicii agricole comune pe care am realizat-o anul trecut ne ofera aceasta posibilitate , de a lua masuri de urgenta cand piata este in criza, dar noi consideram ca este inca putin prea devreme sa discutam despre sume. Avem mecanismele, putem sprijini fermierii daca sunt probleme, dar inainte trebuie sa analizam, sa stim exact care este impactul posibil”
Primii care vor fi sprijiniţi sunt producătorii de piersici şi nectarine.
Comisia Europeană intenționează să ia, în cazul lor, măsuri imediate și retroactive, a anunțat comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.
Ele fuseseră luate în considerare din cauza pagubelor produse de vremea nefavorabilă din acest an, iar situația a devenit urgentă după ce Rusia a sistat importurile.
Dacian Cioloş a precizat, de asemenea, că aceeași propunere va fi făcută și pentru alte sectoare dependente de exporturile către Rusia, dacă va fi necesar.
Uniunea Europeană a câştigat anul trecut aproximativ 11 miliarde de euro din exporturile către piaţa rusă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
