Piaţa imobiliară din Europa de Est este în creştere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 ianuarie 2018, 14:19

Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.

Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.

„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.

Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.

Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).

Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).

FSLI: Alocarea sub 6% din PIB pentru educaţie, atentat la siguranţa României

Publicat de adinaiftime, 20 decembrie 2017, 10:00

Alocarea unui procent mai mic de 6% din produsul intern brut pentru educaţie reprezintă un atentat la siguranţa României, atenţionează preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, într-un comunicat.
Este posibil să se ajungă la un protest de amploare, în care să fie implicaţi părinţii şi salariaţii din învăţământ, pentru a cere un lucru elementar- respectarea legii, precizează sursa citată.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia Guvernului, Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, asupra gravităţii acestei situaţii, precizând că media europeană a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%.
În viziunea liderului sindical, sistemul de educaţie din România are nevoie de investiţii serioase, pentru a permite elevilor să facă performanţă şi, mai ales, pentru a ţine pasul cu schimbările acestui secol.

Creșterea economică a României, mai mare decât cea prognozată

Publicat de adinaiftime, 17 septembrie 2017, 08:20

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în urcare estimările privind creşterea economică a României în acest an, la 5,6 de la 5,2 procente cât preconizase anterior. Conform Prognozei preliminare de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 837,1 miliarde de lei anul acesta, faţă de 816,5 miliarde lei estimarea din varianta de primăvară. Produsul Intern Brut pe locuitor este estimat la aproape 9.400 de euro şi să crească treptat în următorii patru ani până la aproape 13 mii de euro. Estimările instituţiilor financiare internaţionale indică o creştere economică de aproximativ 4% în acest an, în România.

Planul de înzestrare a Armatei pe următorii zece ani, în fața Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Publicat de adinaiftime, 31 iulie 2017, 18:30

Planul de înzestrare a Armatei pe următorii zece ani va fi prezentat, săptămâna viitoare, spre aprobare, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care se va reuni marţi la Palatul Cotroceni.

La precedenta şedinţă a CSAT, din 4 iulie, planul a fost retras de pe ordinea de zi, pentru că nu conţinea angajamentul asumat în 2015 de toate partidele politice de a se aloca 2 la sută din Produsul Intern Brut sectorului apărării, începând din acest an.

Ministrul apărării, Adrian Ţuţuianu, i-a prezentat miercurea trecută preşedintelui Klaus Iohannis planul în forma sa revizuită ce cuprinde angajamentul, dar şi cele opt programe majore de înzestrare.