ALZIAR: Arta învinge prin artiști

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 octombrie 2020, 10:22

La Eforie a avut loc prima ediție a Taberei Naționale de Creație artistică intitulată ”Arta învinge prin artiști-Plain Air”. Manifestarea a fost organizată de Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din Romania (ALZIAR) în parteneriat cu Primaria Eforie.

Evenimentul remarcabil de la malul mării a reunit artiști de hand made și încondeiere ouă, gravori, artiști de sculptură mică, iconografi, fotografi, dansatori populari, muzicieni, pictori.

Scopul taberei a fost de a dezvolta competenţele artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin și maritim și lupta pentru desăvârșirea artelor în condiții de pandemie. Artiștii prezenți la eveniment au respectat toate regulile impuse de pandemie și au reușit prin forța imaginației, să creeze obiecte cu valoare artistică remarcabilă.

Diversitatea artistică oferită de ansamblurile folclorice participante a contribuit la îmbogățirea patrimoniului cultural local. Seară de seară ansamblurile folclorice au prezentat spectacole tradițonale românești, tătărești, turcești și bulgărești. Un moment aparte foarte apreciat a fost programul artistic susținut de membrii Ansamblului folcloric turco-tătar „Akdeniz” din Techirghiol, tinerii artiști au expus prin dans tradițiile autentice turcești și tătărești dobrogene.

Alături de dansatori prezența doamnelor Dr. Aysun Mologean și Prof. Narciz Amza nu a trecut neobservată, deoarece cele două membre ale comunității tătare au prezentat tradițiile culturale ale tătarilor din Dobrogea. Costumele superbe și pline de originalitate purtate de dansatori, unele fiind create chiar de aceștia, au contribuit de asemenea la reușita galei.

La finalul evenimentului Maria Carmen Șerbănescu, secretar general A.L.Z.I.A.R. în calitate de organizatoare a delclarat pentru cititorii noștrii următoarele: ’’Evenimentul la final s-a dovedit de un real succes. Consecventă menirii sale de a desfăşura programe de educaţie artistică, Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România – ALZIAR a organizat împreună cu Primaria orașului Eforie prima ediție a Taberei Internaționale de Creație Artistică cu tema : ,,Eforie – ARTA VA ÎNVINGE PRIN ARTIȘTI, Plain Air – Editia I”. Au participat pictori, muzicieni, dansatori populari, artiști de hand made și încondeiere ouă, gravori, artiști de sculptură mica, iconografi, fotografi, artiștii au realizat lucrări de artă sau au desfășurat programe artistice de calitate.

Scopul taberei a fost dezvoltarea competenţelor artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin și maritim și lupta pentru desăvărșirea artelor în condiții de pandemie. In cadrul taberei, s-a desfasurat un admirabil grupaj din creația vestimentară și accesorii hand made a artistelor: Simona Pascale din Galați; Alexandra Pirîianu din Moreni; Cristina Mihailă din Bucuresti. Expoziția s-a intitulat „INTERFERENTE ARTISTICE” și a cuprins o serie de modele de vestimentație feminine, pentru copii și accesorii hand made. Vernisajul a avut loc în foayerul Hotelului Crișana din Eforie Sud și vernisajul de metaloplastie a creatoarei Cristina Dinu, cel de cusături tradiționale (autor Despina Balteanu) și încondeiere ouă (12 încondeietoare au desfășurat workshopuri în holul Hotelului Crișana). Au avut loc și două lansări de carte: Cristina Dinu și Dorin Bălteanu. Lucrările de grafică și pictură rezultate la sfârșitul taberei, au fost vernisate într-un cadru oficial la Hotel Crisana în data de 8 septembrie 2020. Au participat 16 artisti : pictori, acuareliști și graficieni. La final ne-au încantat auzul melodiiile ardelenești ale rapsodului Cristian Fodor din Deva în pașii de dans ai Ansamblului turco-tatar ,, Akdeniz ’’din Techirghiol și ai Ansamblului de dansuri populare ,,Carpati’’ al Casei de Cultura Tudor Musatescu din Câmpulung, iar Primaria Eforie a înmânat diplome participanâior și a făcut invitația celor prezenți de a revenii în anul următor la cea de-a doua ediție a taberei.’’
Asociatia ALZIAR are în prezent 54 de membrii – 14 consilii județene și 40 de primarii municipii, orașe și comune istorice. Proiectele desfășurate de Asociație duce la creşterea prestigiului cultural şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural al orașului și judetului, fiind şi o cale pentru iniţierea de noi colaborări la nivel naţional şi internaţional.

Ansamblul folcloric turco-tătar „Akdeniz” Techirghiol

Ansamblul „Akdeniz” a luat fiinţă din dorința de a împărtăși tuturor dragostea față de dansurile populare tătărești dobrogene și crimeene, turcești, dar și bulgărești.

Prin eforturile depuse de Sezer Ali, coordonatorul grupului, anul 2019, a constituit și anul debutului reuşind astfel să sintetizeze dansuri ce provin din diferite regiuni ale lumii turcice.

Ansamblul „Akdeniz” a participat la festivaluri și evenimente culturale și naţionale din județul Constanța. În prezent ansamblul este condus de Sezer Ali şi coordonat de doamna Dr. Aysun Mologean, ei reuşesc, pe lângă o firească mulţumire personală să adune  oamenii, cu construcţii sufleteşti identice, şi să le ofere noi sensuri cuvântului „frumos”.

FOTO: Aysun Mologean

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

O nouă apariţie editorială a prof. univ. dr. Tasin Gemil – „Pe drumurile istoriei”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 octombrie 2019, 09:45

Asociația „Agiacai Saladin” din Constanța susține un eveniment editorial deosebit, este vorba de o nouă apariţie editorială a prof. univ. dr. Tasin Gemil – „Pe drumurile istoriei”. Lansarea de carte „Pe drumurile istoriei”  va avea loc în data de 20 octombrie 2019, de la ora: 11.00, la Hotel Aurora din Mamaia.

Evenimentul editorial se află în premieră la Constanța și va fi moderată de conf. univ. dr. Denis Ibadula, co-președinte Asociația „Agiacai Saladin” și prof. Narciz Amza, metodist la Casa Corpului Didactic din Constanța, invitați sunt: prof. univ. dr. Stoica Lascu, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, prof. Vicențiu Armand Dascălu, gazda și inițiatoarea manifestării editoriale este Meryem Mambet, președinte al Asociației „Agiacai Saladin”.

Prof. univ. dr. Tasin Gemil fiu al Medgidiei, o remarcabilă personalitate al Dobrogei, primul deputat al comunității tătare de după Revoluția din 1989 și primul ambasador al României de etnie turco-tătară în Azerbaidjan și Turkmenistan, propune cititorilor și iubitorilor de istorie un titlu interesant şi o nouă abordare a unor aspecte istorice trăite sau nu de domnia sa. Cele două volume „Pe drumurile istoriei“ a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană (2019) şi cuprinde două volume: vol. I (690 pp)  şi vol. II (498 pp). Volumele se prezintă sub forma unor convorbiri cu prof. univ. dr. Tasin Gemil, realizate de regretatul Virgil Coman, Vasile Soare, Adina Fodor, Laura Cornea şi Melek Fetisleam.

Lucrarea beneficiază de cuvântul-înainte al fostului preşedinte el României Emil Constantinescu, iar prefaţa este semnată de acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Aşa cum spune şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, în cuvântul înainte al volumului, cartea este greu de încadrat în anumite tipare, putând fi în acelaşi timp o carte de memorii, o culegere de interviuri, o lucrare ştiinţifică, un raport diplomatic sau un eseu istoric. Ea întruneşte elementele complexe de activitate şi personalitate ale autorului. Este pentru prima oară când comunitatea tătară din România, este analizată din interiorul ei și prezentată în coordonatele reale ale evoluției sale din ultimul secol și jumătate.

Cele două volume reprezintă rodul unei munci de coordonare complex cu eforturi mari de prof.univ.dr. Tasin Gemil, este povestea unei vieți, dedicate cunoașterii, științei, dovadă că deopotrivă aceste volume reprezintă documente şi instrumente, cu valoare de unicat.
Relatarea cuprinde o perioadă de peste 70 de ani, începând din anii instaurării regimului communist în România și până în zilele noastre, dar și cu incursiuni dese în alte timpuri și în alte zone. Viziunea este dinamică și explicit. Este un fragment de istorie românească, dar și de istorie universal, expus-de multe ori, de pe poziții personale-de un istoric, om politic și diplomat român de origine turco-tătară. Cartea este concepută ca o lucrare științifică, fiind susâinută de o bază documentară temeinică, variată și vastă (de peste 15 mii de pagini).
Lucrarea este de natură să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei recente a României, mai cuseamă în planul istoriei parlamentare și sub aspectul relațiilor internaționale.

Despre istoricul, omul politic și diplomatul român de origine turco-tătară Tasin Gemil

Tasin Gemil este născut în Medgidia este istoric, profesor și om politic român, turcolog, fost deputat în legislatura 1990 – 1992, ales în județul Constanța din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Tasin Gemil a fost vicepreședintele grupului parlamentar de prietenie cu Turcia. A absolvit facultatea de istorie și filozofie de la Universitatea din Iași, unde a obținut ulterior și doctoratul. Tasin Gemil a fost ambasador al României în Azerbaijan (1998-2003) și Turkmenistan (2004-2008). A fost unul din fondatorii UDTTMR și a Univerisității Ovidius din Constanța. În prezent, Tasin Gemil este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director al Institului de Turcologie și Studii Central Asiatice din Cluj.

Ghiulșen I.Ismail

Radio România Constanța

„Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 noiembrie 2018, 09:43 / actualizat: 21 noiembrie 2018, 10:59

„Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări” semninar dedicat Zilei Dobrogei, la Palatul Copiilor din Constanţa

  Luni, 19 noiembrie 2018, la sala de consiliu a Palatului Copiilor din Constanţa doamna prof. Narciz Amza, susţinută de Comitetul de Reorganizare a UDTTMR, a organizat un semniar  intitulat „Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări”. Întâlnirea de suflet a fost dedicată Zilei Dobrogei și s-a desfășurat sub semnul Centenarului Marii Uniri.

La eveniment au fost prezenţi membri ai comunităţii tătare, iubitori de folclor şi nu numai, care au avut ocazia  de a împărtăși din „zestrea” lor de folclor tătăresc dobrogean şi despre artiștii tătari, care au contribuit de-a lungul timpului la cultivarea şi promovarea valorilor folclorice autentice.

Tot în această seara musulmanii din lumea întreagă au celebrat Mevlid Kandili (Noaptea Naşterii Profetului Muhammed s.a.v.), prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani. „Mevlid” înseamnă „timpul naşterii”. Prilej cu care în deschidere prof. Narciz Amza a transmis un mesaj cu această ocazie, după care doamna Zerin a dat citire câtorva rugăciuni specifice şi a vorbit despre semnificaţia acestei nopţi sfinte.

Membre ale comunităţii care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea valorilor culturale tătăreşti precum  prof. Câimet Memet, dirijoare şi coordonatoare a primului cor de femei tătare înfiinţat după Revoluţia din 1989, a povestit despre corul „Bostorgay” şi despre activităţile culturale, unde acest cor valoros şi-a pus amprenta de promotor al folclorului tătăresc dobrogean.

În continuare, personalităţile tătare şi contribuţia lor în domeniul revigorării şi promovării cântecelor autentice au fost evidenţiate de drd. Ghiulşen I. Ismail. Aceasta a vorbit despre: compozitorul şi artistul de operă Sebat Husein, interpreta-avocat Cadrie Nurmambet, solista de muzică populară Chiamiran Chivu, rapsodul-poet Gevat Raşid şi despre folcloristul Nagi Ali Cafer. Influenţe şi adaptări suferite de cântul tătăresc dobrogean, reliefate de cercetătoarea, Gizela Suliţeanu în prima lucrare de referinţă „Din folclorul muzical al tătarilor dobrogeni.”

Invitatul special al evenimentului domnul Aidun Curtmola, consilier superior în cadrul D.R.I. a subliniat importanţa folclorului, ca parte componentă a valorilor culturale ale unei etnii şi despre proiectele culturale ce vizează etniile, derulate de către departament.

Prof. Elmaz Memedula, fost cadru didactic, inspector şcolar şi membră al primei comisii de învăţământ din cadrul uniunii tătare, nou create după decembrie 1989, a readus în discuţie implicarea cadrelor didactice în promovarea valorilor culturale. Iasemin A., fostă membră al ansamblului folcloric tătăresc din Medgidia a expus imagini cu vechi dansuri tătăreşti executate de ansamblul Karasu, prin anii 1994-1996, la diverse manifestări culturale de gen.

Într-o atmoasferă relaxantă participanţii prezenţi la eveniment au depănat amintiri legate de perioadele din tinereţe când nu existau alte mijloace de comunicare media, iar tinerii interpretau „şîn”, dialoguri muzicale dintre fete şi băieţi, colinde, dar şi cântece de nuntă etc.

Tradiţiile inclusiv practicile folclorice, literar-muzicale ale tătarilor şi turcilor din ţara noastră, sunt identice cu practicile tradiţionale ale popoarelor turcice.  Obiceiurile rămase s-au perpetuat şi se practică şi azi.

Muzica tătarilor poate fi împărțită în mai multe genuri, precum: cântece din folclorul copiilor și cântece de leagăn (nini), cântece de nuntă, bocete, cântece legate de tradițiile agrare, cântece din luna Ramadan, yir, çın / șın, muzica de dans (în special kaytarma, însemnând rotire, învârtire), beyt (specific nogailor).

Dintre instrumentele muzicale, apărute cert mai tărziu, pentru a acompania cântăreții s-au folosit: zurna, ulterior înlocuită de clarinet, daul (tobă mare cu două bețe diferite: čiubuk și čiakmar).

            În timp, cântecul tătăresc a împrumutat și adaptat cuvinte și elemente de influență poetico-muzicală turcească. Acest fapt a fost semnalat de Ghizela Sulițeanu în studiul său privind folclorul nupțial, iar I. Dumitrescu exemplifică, în același sens, cântecul / colindul cu care mergeau copiii de Nawrez, interpretat în turcă, cu versuri întregi în arabă și cu câteva cuvinte tătărești. Citând din paginile volumului scrsi de G.Suliţeanu, moștenirea trecutului reprezintă substanța oricărei culturi, iar scopul este să nu ne uităm tradițiile și să le ducem mai departe.

Ghiulşen Iusuf-Ismail

Radio România Constanţa

Tătarii au sărbătorit Ziua Educaţiei şi Aşure

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 octombrie 2018, 09:26

  În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, duminică, 7 octombrie 2018, de la ora 11.00, în curtea geamiei din Agigea, prof. Narciz Amza, de la Casa Corpului Didactic din Constanţa şi membră marcată a comunităţii, prin Comitetul de Reorganizare a UDTTMR a organizat o întâlnire prietenească, pentru a marca două zile importante din viața comunităţii: Sărbătoarea Așure și Ziua Educației. La întâlnire, alături de cadre didactice au participat etnicii tătari, iubitorii de cultură tătară şi nu numai, pentru a depăna amintiri legate despre dascălii tătari, şcolile, publicaţiile în limba tătară şi despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii „Aşure”.

A fost un moment plin de emoţie, mai ales că sala destinată evenimentului s-a umplut la maxim, tătari de la mai toate filialele ţinând să fie prezenţi la eveniment.  Într-o atmosferă destinsă prof.Narciz Amza a deschis evenimentul, prin transmiterea unui mesaj despre importanţa educaţiei, ca valoare de bază a comunităţii tătare, punând accent pe dezvoltarea individului indiferent de etnia din care face parte.

În continuare prof.Elmaz Memedula fost inspector, a vorbit despre rolul limbii materne, dar şi despre Şcoala Tătară, Liceul Pedagogic Tătar deschis la Constanţa după reforma din 1941, şi a funcţionat până în anul 1960 şi care a preluat atribuţiile de pregătire a învăţătorilor de limba turcă şi tătară din Dobrogea. În anul 1957 a luau fiinţă, la Universitatea din Bucureşti, o secţie de limbă şi literatură turcă, respectiv cea de tătară, unde admiterea era organizată o dată la doi ani. În decursul a două decenii de existenţă, secţia a pregătit patru promoţii.

Despre mass-media în limba maternă Ghiulşen I. Ismail a relatat un istoric a celor 130 de ani de presă scisă în Dobrogea, dar şi despre emisiunile de radio, difuzate săptămânal o oră la postul public de Radio Constanţa. În prezent emisiunile de televiziune din viaţa şi cultura etniilor se difuzează pe toate canalele TVR. „Respectarea drepturilor minorităţilor în România se „citeşte” şi în existenţa unei prese în limba turcă. La iniţiativa autorităţilor române, între 1888-1984, s-a editat primul periodic în limba turcă, „Dobruca Gazetesi”, care avea şi pagini în limba română.” Aflată pentru prima dată în mijlocul comunităţii tătare, prof. Veronica Diana Hagi a subliniat rolul educaţiei interculturale, prin exemple practice, ce au dus la rezultate favorabile privind conştientizarea individului despre apartenenţa sa şi importanţa limbii materne şi influenţa sa în formarea tinerilor de azi şi a adulţilor de mâine. „Am raspuns astăzi cu drag invitației doamnei profesoare Narciz Amza de a vorbi despre importanța limbii materne și a educației interculturale. M-am simțit acasă în mijlocul comunității tătare. Dobrogea, o regiune minunata! Dobrogea, model de plurilingvism şi coabitare armonioasă între diferitele etnii!”, a conchis prof. Veronica Diana Hagi. Despre unul din cei mai longevivi învăţători de etnie tătară este Ziadin Gevat, despre activitatea şi viata dacălului a vorbit prof- Ghiulserin Sali.

Prof.univ.dr.ing. Ichinur Omer a făcut o trecere în revistă a personalităţilor tătare, care şi-au adus contribuţia în dezvoltarea comunităţii şi a actualilelor cadre didactice universitare de la intituţia academică din Constanţa.

  În acelaşi context doamna Mustafa, educatoare la Grădinţa nr.58 Bilingvă română-turcă Zubeide hanim din Constanţa a subliniat eforturile despuse de cea care a pus bazele grădiniţei ed. Zulfie Seidali, primul director al grădiniţei şi persoana care a amenajat la Cobadin singura casă tradiţională tătărească.

În partea a doua a evenimentului hogea localităţii Agigea, Diner Vuap a subliniat importanţa Sărbătorii Aşure, iar prof. Revan Ali a explicat semnificaţia şi rolul primei luni din calendarul islamic, Muharrem, punctând istoricul „Aşure”.

Gazda evenimentului Nurten Gelal a invitat participantele la camera tătărească, amenajată cu diverse piese de artizanat specifice tătăreşti lucrate manual. Amenajarea camerei a fost mai mult o datorie pe care doamna Nurten a simţit că o are faţă de familia sa şi faţă de tradiţiile care se pierd.

În zilele noastre tătarii nu sunt doar un grup etnic, ci minoritate națională, pentru că ei au o istorie economică și socio-culturală de aproape opt secole aici, pentru că au fost și au rămas cetățeni loiali ai statului român, pentru că au contribuit la zidirea României moderne, la progresul ei, pentru că au promovat nu doar propriile valori și cultura proprie, ci și valorile românismului ale României, țara care le-a garantat drepturile și viața. Astfel, educaţia reprezintă una din valorile existenţiale ale etnicilor tătari. Celebrarea Zilei Educației în Agigea nu a fost aleasă întâmplător, deoarece, aici în anul 1887 ia ființă prima școală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învățământ religios musulman, iar în anul 1902 tot lângă Geamie se înființează o clasă de băieți, cu predare în limba română pentru populația românească.

               La finalul acţiunii toţi invitatii au degustat din desertul Aşure şi preparatele specifice pregătite cu migală de gospodinele tătare, dar au descoperit şi poveşti legate de această sărbătoare şi mai ales despre principii solide, despre valori, despre oameni, despre dragoste de țară, pentru că ceea ce sărbătorim de fapt în acest an reprezintă recunoștința față de înaintașii noștri, care au reușit să transforme România și statul român în ceea ce este astăzi, o țară, liberă cu care să ne mândrim.

Ghiulşen Iusuf Ismail

Radio România Constanţa

Aniversarea a 5 ani de la înființarea Asociației Agiacai Saladin

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 09:32

Aniversarea a 5 ani de la înființarea Asociației Agiacai Saladin și Leadershipul feminin în comunitatea femeilor de etnie tătară

Săptămâna trecută,  Asociația Agiacai Saladin din Constanţa a marcat cei 5 ani de activitate printr-o acțiune care a avut ca temă „Leadershipului feminin în comunitatea femeilor de etnie tătară-provocări în viața profesională și personală”.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Revista „Cariere” și Casa Corpului Didactic din Constanța la Hotel Aurora din Mamaia și a reunit un număr mare de doamne care activează în diferite domenii.

Programul artistic a fost susținut de grupul Folktrotter din Cumpăna, îndrumați de prof.(matematică) Ela Chirilă și artistul matematician Walter Ghicolescu. Și cum matematica se îmbină bine cu muzica, conform unor statistici făcute de către cercetători, aceștia au identificat o legătură între exercițiul muzical și rezultatele bune la matematică, dar această cauzalitate este mult dezbătută de oamenii de știință. Spre exemplu, elevii care sunt pricepuți la muzică au, în general, note mai bune la matematică și rezultate mai mari la testele standardizate, raportat la cei care nu au nicio înclinație spre muzică. Astfel, acești copii minunați, pricepuți deopotivă și la matematică și la muzică, au încântat auditoriu cu glasurile lor cristaline interpretând melodii folk, acest recital reprezentând debutul în viaţa artistică pentru ei.

Invitată specială a evenimentului Daniela Palade-Teodorescu, redactor-șef revista Cariere a susținut un discurs despre valorile leadershipului feminin ca fiind o atitudine, nu o poziție, şi despre educație și sănătate. Și a subliniat premisele leadershipului, afirmând că această atitudine se declanșează în momentele de criză, de pierdere, etc. Drept dovadă o reprezintă ultima carte coordonată, unde readuce în atenţia cititorilor şi numai, forţa civică a femeilor volum ce prezintă 100 de poveşti a unor femei, care prin civism, tenacitate, păsarea faţă de semenii lor şi înţelegere au schimbat legi, viziuni şi chiar moduri de viaţă.

Daniela Palade-Teodorescu este o mai veche cunoştinţă a femeilor tătare. La invitaţia doamnei Denis Ibadula, a participat în calitate de speaker la acţiunea din iunie 2013, intitulată „Statutul femeii Turco-Tătare în societatea modernă. Noi provocări, noi responsabilităţi”. La acţiunea din anul 2013, era redactorul şef a celei mai titrate reviste pentru femei din România, Daniela Palade-Teodorescu întrebată fiind de ce a ales femeile din comunitatea tătară, ne-a făcut următoarea afirmaţie: “Aceste femei sunt minunate, femei foarte implicate în viaţa comunităţiii, femei educate implicate în viaţa de familie este un model echlibrat pe care eu îl apreciez foarte mult. În urmă cu doi ani am cunoscut-o pe doamna Denis İbadula, căreia îi admir foarte mult cariera, dar şi dedicarea extraordinară pentru familie dar şi pentru comunitate, ea mi s-a părut că este modelul perfect pentru <Avantaje>”.

Prezentă la eveniment Carmen Paraschivescu, psihoteraput şi bologger „garda culinară” a făcut o incursiune în cultura gastronomică tătărească şi valorile leadershipului feminin, cum a prezentat şi pe pagina sa personală de facebook: „Cultura gastronomică tătărească nu e doar despre șuberec, kobete și baclava, e despre munca în echipă, despre tradiție, aș zice că este și despre leadership, despre feminism, despre educație, despre ajutor. Astăzi le-am evocat pe toate într-o întîlnire frumoasă cu femei tătăroaice și cu prietenele lor, printre care am bucuria să mă aflu și eu. A fost o plăcere, de asemenea, să o cunosc cu această ocazie și pe doamna Daniela Palade-Teodorescu una dintre cele mai încrezătoare persoane în forța civică, economică și politică a femeilor, și o susținătoare activă a acestora”.

O prezenţă activă a comunităţii prof.Narciz Amza, care prin intermediul domniei sale s-a creat şi un parteneriat între Asociaţie şi Casa Corpului Didactic, a punctat despre importanţa leadershipului spiritului comunitar, învitând-o să susţină un discurs pe directoarea instituţiei, prof.Sorina Plopeanu care la rândul ei a subliniat rolul familiei şi a școlii în educarea şi în formarea tinerei generaţii.

 Lector univ.dr. Denis Ibadula, directorul Laboratorului de cercetări matematice Româno-Turc „Grigore Moisil”, Universitatea Ovidius din Constanţa, a obținut de-a lungul timpului mai multe premii care încununează activitatea didactică și de cercetare, unul din cele mai importante premii fiind de profesorul universitar al anului în cadrul Galei premiilor în educaţie, din ediţia 2011.

Denis Ibadula alături de Meryem Mambet în urmă cu 5 ani au înfiinţat Asociaţia Agicai Saladin. În discursul susţinut a punctat activităţile pe care asociaţia le-a organizat în cei 5 ani, „În 2012, prietena mea de peste 35 de ani, Meryem Mambet avut ideea sa înființăm  Asociaţia Agicai Saladin şi mi-a făcut onoarea de a-mi propune să fiu membru fondator și co-președinte. În 2013, în cadrul primei activități a asociației, premiam pentru prima dată 16 elevi de etnie tatara, olimpici la matematică. Mery este un exemplu de leadership în comunitatea tătară. În 2018, la împlinirea a cinci ani de activitate în cadrul Asociației Saladin Agiacai, am avut bucuria de a o avea alături pe prietena noastră dragă, Daniela Palade-Teodorescu  cea care a fost mereu alături de noi și ne-a susținut în tot ce ne-am propus să facem!”. În continuare a vorbit şi despre volumul de debut al scriitoarei de origine tătară năascută în Kazan, Güzel Iahina „Zuleiha deschide ochii”.

Povestea aceasta începe într-o izbă înghețată dintr-un sat tătar. Începe cu patimile zilnice ale unei femei, cu viața ei, așa cum i-a fost dată și rânduită de Sus și care, sigur, poate că este amară, grea, aspră și sfâșietoare uneori, însă în niciun caz, pentru ea, nu poate fi nedreaptă. Pe parcursul acestui îndelungat destin însă se petrece un lucru formidabil: empatia suferinței, a durerii și a morții sunt suficiente cât să păstreze omul viu. Vestea cea mare, vestea cea bună, prezentă în această carte, este aceea că „omul nu moare”, că miezul său moral rămâne viu și că vibrează chiar și în mijlocul celor mai grotești abrutizări. Punctând valorile  leadershipului feminin, a făcut referire la femeia modernă, precizând că, „… suntem o minoritate progresistă, femeile din etnia tătară îmbină cu succes viaţa de familie cu cea profesională, în acelaşi timp au rolul de a promova valorile culturale şi tradiţionale, în tot cea ce fac există un echilibru, de asemenea şi prezenţa comunităţii musulmane în România se datorează în primul rând tătarilor, pentru că au reuşit să se integreze fără a fi asimilaţi, aici un rol împortant o au femeile tătare,păstrătoare de limbă şi cultură”, a conchis Denis Ibadula.

Gazda evenimentului Meryem Mambet, care în memoria părintelui său în anul 2012 a înfiinţat la Constanța alături de prietena ei Lector.univ.Dr. Denis Ibadula, Asociaţia Agiacai Saladin, încă de la înființare a întreprins o serie de acţiuni menite a reuni membri ai comunităţii în jurul valorilor spirituale, culturale şi morale reale, autentice, dar și recunoașterea meritelor elevilor cu rezultate de top din gimnaziu, care participă la concursuri însemnate. Despre aniversarea asociaţiei Meryem Mambet a punctat astfel: „Am marcat 5 ani de activitate a asociaţiei pe care am înfiinţat-o în memoria tatălui meu. Prin acest eveniment şi făcând o retrospectivă a tuturor evenimentelor realizez că trebuie să continuăm cu activităţile, deoarece energia pe care ele o degajă sunt dovada că există un impact pozitiv asupra comunităţii şi a celor implicaţi, a celor care participă în cadrul lor.”

Meryem Mambet este una dintre cele mai apreciate doamne de succes din Constanţa, Ambasador Antreprenoriat Feminin Elite Bussines Women şi membră a Asociației Oportunități de Afaceri pentru Femei Constanța, care prin activitatea ei susținută este o prezență activă în comunitatea locală, prin acțiunile cu caracter social și cultural pe care le organizează.

            Cum nu puteau lipsi delicioasele preparate culinare, la finalul acţiunii participantele şi-au delectat papilele gustative cu apetisantele produse de patiserie şi dulciuri specifice bucătăriei tătăreşti.

Tot în cadrul evenimentului o renumită firmă de cosmetice pe bază de plante a oferit produse tuturor doamnelor participante.

Ghiulşen Iusuf-Ismail

Radio România Constanţa