Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:25

Constantin Herțanu (reporter): Domnule profesor, desigur, summitul NATO de la Washington este subiectul cel mai important al acestei săptămâni. Totodată, după cum bine se cunoaște, NATO a împlinit 75 de ani. Antropologic, atitudinile față de îmbătrânire variază considerabil de la o cultură la alta. În multe societăți tradiționale, vârsta înaintată reprezintă un factor social important, spunem noi, fiindu-i atribuite anumite valori, precum înțelepciunea. Domnule profesor, a ajuns NATO la cei 75 de ani împliniți la vârsta înțelepciunii?
Ștefan Ciochinaru: NATO e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun. La 75 de ani e mai puternic decât oricând în trecut. Cred că a ajuns și la vârsta înțelepciunii, văzând ce s-a discutat și ce s-a decis la Washington, în aceste zile când s-au aniversat 75 de ani de Alianță, de la crearea Alianței. Dar când au mai cel puțin trei paliere foarte importante de discuții și de luare a deciziilor privind provocările Rusiei și ale Chinei, ale Iranului, ale Coreei de Nord, apărarea și descurajarea în fața acestor provocări, de asemenea, asistența pentru Ucraina și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu alte țări, în special din zona indo-pacificului, dar nu numai, pentru că au fost evocați Și Balcanii de Vest. Așa că, da, cred că putem răspunde afirmativ la întrebarea dumneavoastră: NATO pare să fie la înțelepctiune, la vârsta înțelepciunii.
Constantin Herțanu (reporter): Voiam să vă rog ca în minutele următoare să trecem un pic prin fiecare din subiectele atinse. Vă propun să începem cu Ucraina. NATO a decis continuarea procesului de integrare și, totodată, a promis un sprijin de 40 de miliarde de euro pentru anul următor.
Ștefan Ciochinaru: 40 de miliarde minim, așa este formularea. Deci discutăm de 40 de miliarde garantați, asigurați, aș folosi chiar un cuvânt – bugetați. Secretarul general al NATO spunea că intenționăm să asigurăm un pachet de bază de cel puțin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor și apoi să menținem asistența de securitate la un nivel sustenabil. Foarte interesantă această formulare, un nivel sustenabil pentru ca Ucraina să câștige. Asta înseamnă că cei 40 de miliarde sunt garantați, dar finanțarea va fi asigurată la nivelul necesar Ucrainei ca să câștige acest război. Am citit printre rânduri pentru ascultătorii dumneavoastră. Sigur, s-ar putea discuta foarte mult dacă este suficient. Eu cred că NATO și-a luat rezervele necesare pentru a asigura tot ce este necesar Ucrainei ca să se apere în fața agresiunii Imperiului Rus. Acum, important a fost aici și că tot acest sprijin pentru Ucraina este privit de către Organizația Nord-Atlantică și ca o pregătire a condițiilor necesare pentru ca, atunci când acest război se va termina, Ucraina să fie practic pregătită pentru a adera imediat la Alianță.
Constantin Herțanu (reporter): În același timp, tot referitor la Ucraina, s-a anunțat că este în curs transferul de avioane de luptă F-16 din Danemarca, Olanda, și iată că îndelung solicitatele avioane de către Kiev sunt în curs de transfer către această țară greu încercată.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici e foarte interesant, pentru că nu discutăm doar despre aceste avioane din Danemarca. În paranteză fie spus, la Kiev au existat unele nemulțumiri față de aparatele care ar urma să vină din Danemarca. Ei au spus că românii au luat tot ce era mai bun din Danemarca și acum trebuie o pregătire foarte serioasă a aparatelor care ar trebui livrate Ucrainei, pentru că sunt cam ieșite din parametri. Nu mă îndoiesc însă că odată ce avionica, ceea ce se va pune pe aceste aparate va fi suficient ca să le facă foarte bune. Ce e însă important în subiectul pe care îl propuneți dumneavoastră este faptul că Biden în discursul lui – apropo, un discurs foarte coerent și răspicat în comparație cu dezbaterea de la televiziune cu Donald Trump – ei bine, Biden acolo a vorbit de un ajutor mai mare care se va da Ucrainei, evocând și România. E vorba de mai multe sisteme Patriot. Este vorba de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, care vor fi livrate de mai multe țări, între care și România. Și aici trebuie amintit lucrul acesta, pentru că știm foarte bine ce discuții au fost în spațiul românesc față de această asigurare cu Patriot a Ucrainei de către România. Știți, Stoltenberg spunea așa, că nu există opțiuni fără costuri atunci când ai de-a face cu o Rusie agresivă și costurile acestea trebuie făcute de toată lumea, pentru că aici avea dreptate și președintele Iohannis, o înfrângere a Ucrainei ar însemna de fapt o înfrângere a întregului NATO, a întregii Europe și a întregii lumi libere; este de neacceptat așa ceva. De aceea cred că lucrurile sunt în momentul de față foarte bine așezate și acest ajutor antiaerian pe care-l primește Ucraina din partea Statelor Unite, Germaniei, Olandei, României și Italiei, ajutor care va consta, cum am spus, în zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare antiaeriană, care probabil că până la sfârșitul verii vor ajunge în Ucraina, vor fi de natură nu să schimbe cursul războiului, dar în orice caz să asigure o protecție superioară civililor și infrastructurii critice din Ucraina, pentru că aici este o foarte mare problemă. Ați văzut ce scandal uriaș fac rușii atunci când le este bombardat un depozit, în vreme ce ei au făcut terci spitale, baraje, centrale energetice, infrastructuri de transport și alte asemenea facilități din Ucraina. Și atunci este nevoie ca ele să fie protejate. Dacă ucrainienii nu atacă asemenea obiective în Rusia, măcar să și le poată apăra pe ale lor.
Constantin Herțanu (reporter): Exact! Mai mult decât atât, faptul că România va dona acest sistem de apărare Patriot către Ucraina, președintele Iohannis a declarat că sunt negocieri în curs pentru înlocuirea acestui sistem pe care îl donăm. Și rămânând la președintele României, astăzi președinții Ucrainei și respectiv cel al României semnează un acord de securitate cu ocazia summit-ului NATO de la Washington.
Ștefan Ciochinaru: Exact, este foarte important! Acest lucru îl fac rând pe rând toate țările NATO, și nu numai, pentru că vom vedea astfel de acorduri bilaterale strategice și între țări din indo-pacific și Ucraina, dar România, într-adevăr, semnează astăzi. Și acest lucru este foarte corect, așa cum este foarte corect să trimiți unul din cele șapte grupuri de luptă Patriot în Ucraina, pentru că în Ucraina are loc acum războiul, și nu în România. România, pe de altă parte, să știți că eu cred că a fost exploatată politic, propagandistic și chiar electoral această temă a trimiterii unui grup Patriot, a unei baterii Patriot în Ucraina, pentru că s-a știut de la început – în mediile informate sau pentru oamenii care au vrut să fie bine informați – că se va primi ceva în schimb și se va primi apărarea antiaeriană de către România și sigur, se discută inclusiv de un sistem Patriot care să vină mai târziu.
Noi deja l-am operaționalizat pe al doilea, mai avem încă unul în curs de operaționalizare și încă patru în curs de sosire. Deci, nu se pune problema nicio clipă a unei slăbire a apărării României, cu atât mai mult cu cât aliații noștri și-au asumat apărarea aeriană a României.
Constantin Herțanu (reporter): Exact vorbim despre aceste inițiative. Aș vrea, domnule profesor, să trecem foarte repede în revistă și faptul că la acest summit, ministrul apărării a participat în trei rânduri la trei inițiative concrete la care România este parte, cea referitoare la Centrul de Excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, cel referitor la supraveghere persistentă din spațiu la nivel aliat și, totodată, la proiectul multinațional de dezvoltare a infrastructurii digitale a NATO.
Ștefan Ciochinaru: Aș zice unul mai important decât celălalt. Nici nu știi dacă ai putea face o ierarhizare între aceste proiecte. Este semnalul integrării noastre depline în NATO și, pe de altă parte, eu cred că e și un semnal al, cum să vă spun, al seriozității cu care este privită România, la aprecieri de care se bucură militarii români în cadrul Alianței, pentru că nu oricine este invitat să se alăture acestor inițiative. Vedeți dumneavoastră, supravegherea continuă din spațiu la nivel aliat, în care, iată, intră și România prin semnarea unui memorandum de înțelegere, împreună cu alte 16 state aliate, după părerea mea, duce Armata Română la cel mai înalt nivel, la nivel cosmic, aș zice spațial. Este un lucru absolut extraordinar. Așa cum, la fel, ați amintit despre acea magistrală de mobilitate militară care să plece din Mediterana, din Grecia și care să treacă prin Bulgaria până la Marea Neagră. Și aici vorbim de o serie de patru porturi ale acestor trei țări aliate, care culminează cu portul Constanța. Nu poți să vorbești despre Constanța fără să amintești că la mică distanță de Constanța, va fi cea mai mare bază a Statelor Unite din Europa, o bază care este, în același timp, un factor critic de schimbare al jocului la Marea Neagră. Deci, nu vom mai vorbi niciodată de acum încolo de Marea Neagră ca un lac rusesc, așa cum se discuta nu cu multă vreme în urmă, amintiți-vă.
Constantin Herțanu (reporter): De altfel, declarația finală a summitului NATO menționează importanța strategică a regiunii Mării Negre.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici aș vrea, în continuarea celor spuse de dumneavoastră și vă mulțumesc că ați amintit, pentru că Marea Neagră, iată, a devenit un obiectiv central în strategiile NATO, aş vrea să spun că în comunicatul final, în declarația finală, se amintește și de Republica Moldova și e un merit al României, aliații făcând apel ca Rusia să-și retragă toate forțele militare din Republica Moldova staționate acolo fără consimțământul Moldovei. Iar sprijinul pentru Moldova este menționat, cum să vă spun eu, la un punct referitor la importanța parteneriatelor NATO în asigurarea unei abordări „de securitate la 360 de grade”. Deci, pentru noi, românii, asta este o chestiune extraordinară. În sfârșit, am reușit să punem Marea Neagră acolo unde trebuie din punct de vedere strategic pe hărțile NATO și să aducem în centrul atenției sprijinul pentru Republica Moldova.
Constantin Herțanu (reporter): Aţi spus că NATO privește problematica securității la 360 de grade. Domnule profesor, o ultimă întrebare. Arată declarațiile finale ale acestui summit NATO 75 de la Washington faptul că Alianța se pregătește pentru o lungă perioadă de criză și poate chiar de un viitor conflict?
Ștefan Ciochinaru: Aș zice că arată că se pregătește pentru o criză îndelungată. Arată că lumea liberă, înfrunte cu NATO, este decisă să-și apere valorile, să apere democrația, să apere libertatea, drepturile omului. Dar aș zice că NATO încă încearcă să descurajeze începerea unui război, încă încearcă să evite un război cu aceste forțe fundamentaliste, iredentiste, revanșiste, care sunt grupate în jurul Moscovei și Beijingului./rpatulea/ilapadat
Pentru că să știți că este o iluzie pe care doar propaganda o vehiculează intens că Beijingul își urmărește doar propriile interese și nu va merge până la capăt alături de Rusia. Câtă vreme acolo conduce Xi Jinping împreună cu grupul său, China va sta până la capăt alături de Rusia și este pregătită să destabilizeze scena globală, pentru că vor să schimbe ordinea internațională bazată pe legi, bazată pe reguli, bazată pe tratate și pe dreptul internațional.
Constantin Herțanu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații. Vă reamintesc că invitat la Subiectul săptămânii a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule profesor, vă mulțumim foarte mult și vă mai așteptăm cu multe informații la Jurnal militar, așa cum deja ne-ați obișnuit..
Ștefan Ciochinaru: Vă mulțumesc și eu. O zi bună vă doresc!

Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57

S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.

Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.

Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bună dimineața, bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.

Ștefan Ciochinaru: Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.

Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…

Ștefan Ciochinaru: Un an de război în Europa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.

Ștefan Ciochinaru: Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.

A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.

A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.

Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.

Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.

În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.

Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?

Ștefan Ciochinaru: Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.

El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.

De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.

Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.

Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.

Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.

Ștefan Ciochinaru: Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.

De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.

Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia  de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.

Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.

Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.

Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.

A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.

Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.

Ștefan Ciochinaru: Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.

Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.

Ștefan Ciochinaru: Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?

Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Ștefan Ciochinaru: S-a golit stadionul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.

Ștefan Ciochinaru: Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.

Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.

Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Ștefan Ciochinaru: Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc!

Ștefan Ciochinaru: O zi buna!