Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor
Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2023, 22:11
Social Skills in Blended Learning for better student Achievement
Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ” în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.
Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.
Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale” sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.
Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ, elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.
Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.
Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.
Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.
Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.
Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:
- Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
- Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
- Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
- Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
- Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
- Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?
Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.
După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).
Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.
Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:
COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.
RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.
FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.
INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.
PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.
ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.
AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.
CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.
APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.
În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.
În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.
După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.
Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.
Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.
În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.
Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”
La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România
Elemente grafice: partener proiect SAMK Finlanda
