10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?
Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2016, 10:30
Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.
Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.
Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?
Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi, au urmărit această evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.
Care au fost concluziile?
Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul. România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii, am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.
