Inteligența artificială și impactul ei asupra omenirii

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 12:26

Inteligența artificială de azi poate să comunice cu utilizatorii, să răspundă la întrebări, să traducă, să vorbească în mai multe limbi şi să genereze texte, ştiri, să preia link-uri, să dea note de subsol, reportaje, articole, lucrări academice şi imagini.

Vom discuta și despre ChatGPT, care a fost antrenat cu ajutorul unui volum substanțial de date și care continuă să învețe prin intermediul cunoștințelor umane pe care utilizatorii săi le furnizează.

Acest lucru îl face capabil să ofere răspunsuri inteligente pentru o mare varietate de subiecte.

Aceste date includ o gamă largă de texte din diverse surse, inclusiv site-uri web, cărți, articole sau chiar enciclopedii.

Veți afla în interviul următor chiar de la specialistul în securitatea cibernetică, Mircea Scheau, ce este inteligența artificială, cum o putem folosi, ce lucruri pozitive sau negative are aceasta în viețile noastre, cât și despre viitorul acesteia în societatea actuală.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Star Trek, Star Wars filmele acestea SF la un moment dat prevesteau că o să avem tehnologie mobilă. Da, să duci o tabletă în mână, să te plimbi cu ea, să vorbești cu celălalt la distanță, să ai intercomunicații da, mult mai lejere, să te vezi, să te auzi, cu mult mai ușoară.

Au apărut primele telefoane prin tablete, am ajuns în secolul acesta 21, în 2023, atunci când discutăm despre inteligența artificială, o inteligență care sperie, dar pe de altă parte ne intrigă. Am ajuns să cutăm cu un robot care ne poate oferi sfaturi, dar ne poate oferi și răspunsuri.

Înainte așa am avut: Google, Wikipedia, Bing în anumite țări. Acum, acest ChatGPT care ne explică cum se creează o pagină de internet sau pur și simplu care este istoria Franței. Până să intrăm în controverse, ce părere aveți despre acea inteligență artificială și cum ați vedea-o dumneavoastră?

Mircea Scheau: Pentru a încerca, explic cât mai clar la ce doresc să fac. Voi aduce în atenție un proiect la care tot lucrez împreună cu un grup de entuziaşti, un grup de specialiști, de fapt, de la Universitatea Babeș-Bolyai și nu numai și anume, un proiect numit FinCrime, Financial Crime, de evaluare în timp real prin realităţi economico-financiare la nivel european, cu comparații între țări și la nivel național cu comparație între județe.

Acest ChatGPT citește din surse publice informații, trebuie să menționăm că sunt necesare capacități de stocare și de prelucrare a informaţiei enorme, asta în situația în care nu cumva între timp au apărut altfel de tehnologii, așa încât consumul de energie să nu mai fie unul prohibitiv şi să permită procesarea informațiilor în timp real sau cu un delay, pentru că timp real este totuși o loțiune relativ abstractă în multe cazuri, existând o latenţă de o secundă, de o jumătate de secundă, de câteva fracțiuni de secundă între achiziția datelor, prelucrarea datelor și livrarea rezultatelor.

Tot ceea ce pot să spun este că una este să beneficiem de informații prelucrate de ChatGPT și puse la dispoziția publicului la informații asimilate din surse publice și alta este ca această inteligență artificială să depășească nivelul de just fun și să livreze rezultate celor care le solicită pe domenii de activitate nişate, poate aș putea să spun.

Ce vreau să subliniez este că o tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv sau în sens negativ.

Întotdeauna va exista această tendință de a o folosi în ambele sensuri. Ne dorim să fie folosită în sens pozitiv, o creăm pentru a fi folosită în sens pozitiv, o susținem, o dezvoltăm și, sigur, la un moment dat, cineva o ia, o prelucrează și se gândește el că este personal sau de grup, mai de interes, să fie folosită în sensul negativ.

Este greu de anticipat. Putem să descoperim care sunt avantajele. Ne gândim la o parte dintre avantaj atunci când o construim. Până la urmă de asta o construim, nu, pentru anumite avantaje, dar vulnerabilitățile nu le descoperi imediat.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari au venit și au spus: haideți să stopăm un pic, să-i mai dăm o pauză de șase luni, să vedem cât putem să dezvoltăm, până unde. Pe de altă parte, Bill Gates a venit și a spus că nu este nevoie de acea pauză, pentru că dezvoltarea trebuie să vină din mers.

Și Joe Biden a venit pe această, să zicem, nișă a lui Bill Gates și a spus: ok, continuăm cu dezvoltarea ei, pentru că ar fi necesară dintr-un punct sau altul de vedere, dar, pe de altă parte, văd că Italia și autoritățile italiene au vrut și decid să blocheze oarecum acest bot ChatGPT, pentru că nu îl văd, în momentul de față, să respecte legislația privind datele personale și nu au sisteme de verificare a vârstei, în primul rând, a utilizatorilor, dar eu mă gândesc care sunt pericolele din jurul acestei inteligențe artificiale și cum le abordăm pe viitor?

Mircea Scheau: Sunt probleme de reglementare, sunt probleme de etică. ChatGPT poate să aibă acces la informație, atenție, pe care noi le facem publice. Cum? Prin intermediul rețelelor sociale.

Păi de ce ne mai mirăm atunci? Dacă noi am făcut publice, de ce ne mirăm că o inteligență artificială, alta decât cea umană, a accesat acele resurse, acele informații pe care, repet, noi am ales să le facem publice?

Cred că problema este de altă natură. În situația în care există instituții, organizații, state care își exprimă îngrijorarea referitoare la accesul la informațiile ce pot să devină publice, asta înseamnă că ar trebui cumva ca reglementarea să fie bidirecțional și pentru inteligență artificială, dar și pentru cei care ar fi trebuit să o pună în practică pentru ca acele informații să nu devină publice.

Nu știu dacă m-am făcut corect înțeles, dar există proceduri, fluxuri, da, norme de punere în aplicare a procedurilor în care se specifică foarte clar măsurile ce trebuie adoptate și implementate pentru a nu se oferi acces la un tip de informație clasificată sau nu.

Nu putem să ignorăm aspectul pozitiv. Sunt persoane care doresc acces la informație rapid și probabil și concatenat, concentrat pentru o singură pagină. Păi, am putea să facem, fără să greșim prea mult, o comparație între ChatGPT și Wikipedia, da.

Una este să căutăm fiecare dintre noi pe Wikipedia ca au o sursă deschisă, în care nu știm cine a scris, dacă în momentul în care a scris a fost bine intenționat, dacă informația este corectă, dacă este reală, pentru că este Wikipedia. 

Fiecare dintre noi putem să intrăm și să modificăm informația existentă acolo și să o alterăm. Mergem în zona de atenție, profilare și manipulare. Deci una este să intrăm pe Wikipedia și să căutăm, eu știu, informație, niște date de care avem nevoie într-o anumită formă și alta este să punem inteligența artificială să caute în locul nostru.

Cred că suntem abia la începutul unei paradigme la nivelul utilizatorului de rând. ‘Totul pare foarte frumos, nimic nu mă poate afecta, nu sunt vulnerabil, nu are ce să-mi facă, nu are de ce să-mi facă rău.

Și iată cum o posibilă replicare a unei informații, de fapt, vine din ajutorul cercetătorului care are acces la informații publicate până atunci, oferindu-i posibilitatea să adauge elementul de noutate la care s-a gândit sau pe care dorește să-l parcurgă, ca direcție de cercetare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Noi, jurnaliștii, avem o vorbă: verifici din trei surse o știre, ca să fii sigur că este veridică. În schimb, prin acest, nu neapărat doar ChatGPT-ul, dar cu toate această inteligență artificială, am văzut lucruri incredibile.

Se pot crea pagini financiare, putem crea materiale video credibile, ca și cum ar părea, pe baza acestui război care este lângă no, în Ucraina, cu Rusia, niște imagini prin care putem să spunem că, nu știu, s-a terminat, s-a încheiat sau, nu știu, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat nu știu ce. Cine ar fi tras la răspundere pentru astfel de daune cauzate de către inteligența artificială?

Mircea Scheau: Înainte de a-ţi răspunde la ceea ce m-ai întrebat, aș dori să-ți adresez și eu o întrebare: unde sunt alocate resursele care permit funcționarea acestei inteligențe artificiale?

Gabriel Stan (realizator rubrică): Într-un server comun sau într-un server, nu știu, al unei entități.

Mircea Scheau: Poate că sunt salvate în cloud, într-un grup de servere. Poate că respectivii proprietari de cloud sunt semnatari sau nu ai Acordului de la Budapesta, poate că se subordonează sau, eu știu, sunt guvernați de un sistem de reglementare în domeniu.

 O tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv și în sens negativ. Fake news există din cele mai vechi timpuri, din perioada precursoare perioadei antice există fake news. Dacă e să ne gândim la fake news, haideți să ne uităm în propria ogradă, în propria casă, în propria familie, în relația noastră cu prietenii și să ne întrebăm: oare de câte ori i-am mințit noi pe ei, prezentându-le denaturat un „adevăr”, cu ghilimelele de rigoare, un adevăr infestat cu 95% informație veridică și exact 5% informație falsă, care să provoace o reacție a prietenului nostru în favoarea noastră și eventual, în defavoarea unei alte persoane.

Oare de câte ori am făcut acest lucru? De puține ori, de multe ori? Se numește fake news, se numește profilare, se numește oare manipulare? Păi, dacă noi, oamenii, facem acest lucru, de ce ne mirăm că o inteligență artificială creată cu ajutorul creierului uman învață să facă acest lucru?

Poate că inteligența artificială nu lasă să facă acest lucru. Însă oamenii, gândind în modul în care gândesc, utilizează acea inteligență artificială, cuvântul „inteligentă” – care învață – learning, utilizează acea inteligență în sens negativ.

Până la urmă, cred că problema este la noi și nu la inteligența artificială, este la modalitatea în care noi, oamenii, alegem să exploatăm resursele acelei inteligențe artificiale și reglementarea sigur că trebuie aplicată inteligenței artificiale, mai ales utilizatorilor, celor care o exploatează, celor care se bucură de roadele necuvenite ale informațiilor asimilate și ale informațiilor false pe care le pot arunca în spațiul cibernetic sau în spațiul real. Pentru că, până la urmă, observăm că spațiul cibernetic și spațiul real încep să se suprapună pe o suprafață din ce în ce mai mare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Domnule Mircea Scheau, mulțumesc tare mult pentru intervenţia în emisiunea noastră. Ați fost, spun eu, de mare ajutor și ne-ați oferit informații utile în condițiile în care, așa, într-o oarecare măsură, totul e o nebuloasă.

Nu știm pentru ce, când și de ce va fi utilă această tehnologie. Să sperăm că dacă vom mai avea ocazia și vom mai discuta pe viitor, vom vorbi de bine despre ea și, de ce nu, laudativ.

Mircea Scheau: Ne dorim să vorbim de bine, pentru că dacă vom vorbi de bine, asta înseamnă că lucrurile au mers, merg și să sperăm că vor merge într-o direcție bună.

Şi eu vă mulțumesc pentru invitație și le mulțumesc mai ales celor care ne ascultă în acest moment, celor care poate sunt departe de casă, celor cărora le putem veni în ajutor măcar cu un gând bun, cu o vorbă bună și, de ce nu, o faptă bună. Și dacă, exact cum aţi spus, vom avea prilejul, vom încerca să răspundem și la alte întrebări.

Impedimente europene pentru Albania şi FRI Macedonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 mai 2018, 12:39

Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.

Summitul din iunie

Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.