Maria Grapini e în cursa finală pentru MEP Awards 2018!
An de an, Europa își onorează cei mai buni oameni din Parlamentul European, premiile în cauză fiind un eveniment extraordinar, la care participă toți actorii importanți din UE.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a intrat pe lista scurtă a PE, în finală deci, la premiul pentru cel mai bun europarlamentar al anului, din Comisia IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor), for din care face parte și în care a luat poziție, în mod sistematic, pentru protecția consumatorilor români. Românca se află pe această listă scurtă, alături de doi colegi, din Marea Britanie, respectiv Malta.
“Am văzut astăzi că s-au afișat nominalizările pe site-ul UE, credeți-mă e o imensă bucurie și evident onoare! Am venit în Parlamentul European pentru a-mi reprezenta cu cinste țara, pentru a mă lupta cu cei care n-au înțeles încă ce oameni sunt românii, ce țară e România! În Comisia IMCO, am avut propuneri de rezoluții europene sau rapoarte, importante cred eu pentru români, dar și pentru europeni: anularea definitivă a dublului standard, măsurarea cu aceeași oca, în Estul sau Vestul Europei. Intrarea pe lista scurtă a premiilor MEP Awards 2018 mă face și mai mândră că sunt româncă, sper că și pe voi! Mulțumesc!“, a declarat, de la Strasbourg, umanista Maria Grapini.
Un număr de 157 locuri de joacă din 37 de localităţi din judeţ au fost oprite temporar de la prestarea serviciilor de agrement, în urma unui control desfăşurat de comisarii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi, se arată într-un comunicat transmis miercuri de comisarul şef adjunct al instituţiei, Carmen Tudor.
Potrivit sursei citate, acţiunea a vizat verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind protecţia consumatorilor la locurile de joacă de pe raza judeţului Galaţi, fiind controlate 157 de locuri de joacă din 37 de comune, oraşe şi municipii.
În urma controlului, s-a constatat că doar un sigur loc de joacă dintre cele 157 avea autorizaţie de funcţionare emisă de autorităţile publice locale. De asemenea, aproximativ 60% dintre locurile de joacă aveau amplasat panoul de avertizare, dar cu informaţii incomplete, în timp ce la 40% dintre ele acest panou lipsea cu desăvârşire. Panoul de avertizare ar fi trebuit să informeze consumatorii despre denumirea parcului de distracţii; numărul autorizaţiei de funcţionare a acestuia, emisă de autorităţile publice locale; datele de identificare ale administratorului, inclusiv adresa unde acesta are sediul; numerele de telefon ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă (salvare, pompieri, poliţie) şi al autorităţii pentru protecţia consumatorilor.
În comunicat se mai spune că aproximativ 90% dintre locurile de joacă nu aveau inscripţionate pe echipamentele de agrement denumirea acestora, codul de identificare, seria, anul de fabricare, producător/ importator, caracteristicile tehnice.
La 25% dintre locurile de joacă verificate s-au constatat deteriorări ale echipamentelor de natură a pune în pericol siguranţa şi viaţa copiilor.
‘Au fost echipamente de joacă cu podeţe aflate la înălţimi de doi metri care aveau balustradele rupte; tobogane cu trepte de urcare lipsă (la unele chiar şi trei trepte consecutive); leagăne cu şezutul lipsă; plase sau dispozitive de căţărare de doi metri înălţime care nu aveau prevăzute la bază nisip sau covor care să atenueze eventual căderea; balansoare fără scaune; învârtitori cu scaunele la care lipseau manerul de susţinere. Pentru toate aceste abateri au fost aplicate 62 de avertismente şi au fost oprite temporar de la prestarea serviciilor de agrement toate locurile de joacă verificate’, se mai spune în comunicat.
40% din semipreparatele din carne vândute în România sunt false
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 17:20
Este semnalul de alarmă tras de Asociația Consumatorilor – Infocons, ANSVSA, Ministerului Agriculturii, Protecției Consumatorilor și premierului.
Potrivit asociației, etichetele semipreparatelor nu corespund cu realitatea.
Președintele Infocons, Sorin Mierlea, a explicat pentru RTM că așteaptă de la autoritățile competente un răspuns oficial:
”Am tras un semnal de alarmă în vederea prelevării produselor de la raft, monitorizării acestora și mai ales publicitate către consumator, cu privire la produsele care nu sunt conforme sau false alimentar, în momentul în care pe eticheta unui produs agroalimentar apare un anumit de informație iar cu adevărat în produsul respectiv se găsesc lucruri în plus sau în minus. Pe produsele semipreparate din carne am identificat anumite substanțe care nu erau trecute pe etichetă. Sperăm ca în cel mai scurt timp să avem și răspunsul autorităților, pentru a face publice datele despre respectivele produse.”
Directorul Direcției de Sănătate Publică Mureș, Kincses Sandor, a confirmat că la nivel național s-a format un grup de lucru pe acest subiect, urmând ca și în teritoriu să se extindă cercetările.
Acesta asigură că, din informațiile pe care le are, în județul Mureș nu au fost descoperite până în prezent astfel de probleme.
”Fiecare produs care se pune în vânzare pe piața din România trebuie să fie etichetat și la ora actuală nu avem cunoștință de așa ceva. Din câte am înțeles, se instituie un grup de lucru la nivelul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și probabil vom extinde și noi controalele în perioada următoare, dar nu am avut suspiciuni de falsificare la semipreparate din carne.”
Președintele Asociației Române a Cărnii, Dana Tanase, asigură că în România carnea nu este contrafăcută, și așteaptă cu interes eventualele neconformitățile constatate:
”Producătorii și procesatorii de carne din România nu-și permit să eticheteze carnea, ca fiind de altă specie. Suntem foarte interesați să știm exact cine, cum și de ce a înșelat consumatorul. Dacă există diferențe în compoziție, ele nu neapărat conduc către fraudă. În clipa în care cineva nu respectă acest reguli, atunci avem o problemă și de asta autoritățile statului trebuie să intervină.”
Într-un comunicat de presă, Infocons susține că analizele au fost făcute atât la Larex, cât și la mai multe laboratoare din cadrul ANSVSA.
Autoritățile au la dispoziție 30 de zile pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Infocoins va face publice problemele depistate.
Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării s-a autosesizat în cazul incidentului de joi, 31 august, de la Odorheiu Secuiesc, când un vânzător al unui magazin dintr-un lanţ de supermarketuri a refuzat să-l servească pe un client de etnie română care nu vorbea limba maghiară.
Acesta a postat pe internet o înregistrare video în care se vede că vânzătoarea îi vorbeşte doar în limba maghiară, iar alţi oameni aflaţi în zonă îi reproşează că nu cunoaşte această limbă. De acelaşi refuz al vânzătorilor de la acelaşi magazin din Odorheiu Secuiesc au avut parte inspectorii de la Protecţia Consumatorilor, care s-au autosesizat şi au declanşat controale în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, iar magazinul în care s-a petrecut incidentul a primit o amendă de 10 mii de lei.
În urma unor reclamaţii, lanţul de supermarketuri a mai fost sancţionat în anii trecuţi pentru că pliantele sale erau tipărite doar în limba maghiară.
Inspectorii de la Protecția Consumatorilor investighează o situaţie în care peste o mie de oameni dintr-un județ au fost nevoiți să plătească factura la energie, deși ei nu au consumat nimic, potrivit comisarului-șef al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor din Regiunea Centru, Claudiu Susanu.
Acesta a refuzat să dea numele furnizorului care este cercetat, motivând că ancheta este în desfășurare.
Claudiu Susanu a prezentat vineri, 25 august, la Sibiu, raportul pe prima jumătate a anului, din care reiese că s-au dat amenzi în valoare de 1,4 milioane de lei, mai puțin cu 100.000 de lei față de anul trecut, pentru că inspectorii se concentrează și pe prevenție și încearcă după primul control să-i avertizeze pe agenții economici, neavând un plan de amenzi de îndeplinit.
175 de produse alimentare au fost analizate, până acum, de specialişti de la Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi de la Protecţia Consumatorilor, în cadrul studiului referitor la dublul standard – în ţară şi în străinătate – în privinţa calităţii alimentelor.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, o echipă s-a deplasat în Olanda, Germania şi Belgia şi a prelevat probe din mai multe lanţuri de magazine prezente şi în România.
Probele recoltate au fost trimise la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Bucuresti, iar după, finalizarea analizelor, se va întocmi un raport final.
Turiștii sunt puși la grea încercare când vine vorba despre mâncarea de pe litoral.
Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au verificat mai multe unități fast-food din Eforie Nord și au retras peste o sută de kilograme de produse alimentare.
Principalele deficiențe constatate au fost legate de faptul că unele dintre produsele expuse nu erau ținute corespunzător și stăteau în soare, la aproximativ 40 de grade Celsius.
În plus unii comercianți vindeau diverse tipuri de pește, dar nu menționau că acesta fusese congelat, iar consumatorii aveau impresia că este vorba despre pește proaspăt.
Toți reprezentanții unitătilor de tip fast-food de pe faleza din Eforie Nord au fost chemați la sediul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor, pentru stabilirea sancțiunilor.
Și inspectorii Antifraudă de la ANAF încep controalele pe litoral!
Comercianții vor fi verificați, de la 1 iulie.
Acțiunile de control au în vederea combaterea evaziunii fiscale.
ANAF avertizează operatorii economici de la mare, să se doteze cu aparate electronice de marcat și să elibereze bonuri fiscale pentru serviciile prestate.
De asemenea instituția fiscală le cere turiștilor să solicite bonuri pentru fiecare produs cumpărat.
Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.
Principalele aspecte abordate au avut în vedere:
Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.
Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:
să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:
• să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
• să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
• să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
• să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.
Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”
Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”
Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Angajaţii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Botoşani au declanşat, astăzi, un protest spontan, solicitând alinierea salariilor la nivelul veniturilor angajaţilor din Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Comisarii de la protecţia consumatorilor au întrerupt parţial activitatea, ei înregistrând sesizările venite din partea populaţiei, însă au anulat toate acţiunile de control.
Oamenii trebuiau să ajungă marți, 4 aprilie, în Dubai pentru cîteva zile, dar firma Vox Travel de la care au cumpărat biletele de avion şi cazarea la hotel nu a făcut plăţile mai departe către compania de zbor şi unităţile de cazare.
Este vorba de un sejur pe care turiştii l-au cumpărat de la o firmă din Târgu Mureş care la rândul ei a cumpărat pachetele turistice de la o firmă de turism din Cluj Napoca.
Carol Pex, patronul agenţiei de turism din Târgu Mureş ne oferă în exclusivitate detalii:
Oamenii au plătit între 670 și 720 de euro, pentru că unii au plătit mai târziu și între timp avioanele s-au tot scumpit. În momentul în care oamenii mi-au plătit banii respectivi, eu i-am virat direct firmei din Cluj. Firma respectivă îmi elibera tot timpul factură pe acești bani.
Reporter: Mai pleacă oamenii în Dubai?
Nu mai pleacă, pentru că dacă n-au plătit biletele de avion, nu au cu ce să plece. ( Carol Pex, patron firmă turism)
Atât patronul firmei din Tîrgu Mureş cât şi turiştii vor face plîngere la poliţie împotriva firmei clujene şi vor sesiza Protecţia Consumatorilor pentru a –şi recupera banii cât mai curând.
Comisia Europeană a lansat o nouă platformă care permite consumatorilor și comercianților să-și rezolve online litigiile privind produsele sau serviciile achiziționate pe internet, atât din țară, cât și din străinătate.
În foarte multe cazuri, consumatorii care fac cumpărături online şi sunt nemulţumiţi nu depun reclamaţii, crezând că procedurile sunt prea greoaie şi sansele de rezolvare prea mici. Prin punerea în funcţiune a unei platforme online pentru rezolvarea neînţelegerilor comerciale, lucrurile se pot schimba.
Platforma este un instrument inovator care le va permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să economisească timp şi bani, spune Laura Pascu, PR Manager în cadrul Centrului European al Consumatorilor din România: “Este uşor de utilizat, poate fi accesată de pe orice tip de dispozitiv, adică computer, telefon, tabletă, laptop. Consumatorii completează un formular de reclamaţie pe site, oferă utilizatorilor posibilitatea de a parcurge online întreaga procedură de soluţionare şi este în toate limbile UE, cu traducere simultană. Comercianţii vor avea de câştigat şi ei, deoarece procedurile de soluţionare le vor permite să evite cheltuieli de judecată substanţiale, dar şi să menţină relaţii bune cu clienţii. De reclamaţiile offline se ocupă Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, noi ne ocupăm doar de reclamaţiile online cu această platformă.”
Litigiile comerciale vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternative, înregistrate pe platformă şi selectate de către statele membre după anumite criterii de calitate.
Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei.
Mihai Roşioru, ataşat de presă la Reprezentanţa Comisiei Europene în România: “Platforma este funcţională în acest moment, începând din 15 februarie. Doar 17 state membre au înregistrat acele entităţi de soluţionare alternativă a litigiilor, deci doar pentru achiziţii efectuate din acele state membre.”
Reporter: Prin urmare, consumatorii din România nu pot accesa platforma şi nu pot solicita verificări.
Mihai Roşioru: “În cazul în care au achiziţionat produse sau servicii prin intermediul internetului din acele 17 state membre, ei pot beneficia de această platformă.”
Reporter: Doar pentru produsele achiziţionate online din România nu pot face sesizări şi nu-şi pot rezolva litigiile acolo.
Mihai Roşioru: “Da, pentru că România nu a înscris încă aceste entităţi de soluţionare alternativă.”
România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități de soluţionare a litigiilor online, însă are mecanisme publice alternative de rezolvare a neînţelegerilor: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice.
Noua platformă nu va înlocui, însă, posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a câştigat un proces colectiv împotriva băncii OTP, în care clienţii acesteia reclamau clauze abuzive în contractele a două tipuri de credite.
Decizia instanţei nu este definitivă.
Conform preşedintelui ANPC, Marius Dunca, au fost considerate abuzive clauzele din anumite contracte care priveau modul de revizuire a dobânzii. Instanţa a decis că este abuzivă prevederea prin care banca poate să modifice dobânda fără să anunţe clientul precum şi prevederea prin care banca îşi rezerva dreptul de a modifica unilateral dobânda.
Conform redactorului Radio România, Florentina Varga, în cazul în care decizia va deveni definitivă băncile nu vor mai putea include în viitoarele contracte de împrumut clauzele care au fost considerate abuzive de instanţă.
Reprezentanţii instituţiilor financiare spun că ar fi imposibil să treacă pe ecran taxele tuturor băncilor.
Oficialii de la Protecţia Consumatorilor, care au propus această măsură, îi contrazic însă, şi spun că ordinul va fi pus în practică, anul acesta, cu toată împotrivirea celor din domeniu.
Când scoatem 10 lei de la bancomat banca opreşte 50 de bani, când suma creşte la 1000 de lei comisionul este de 2,5 lei.
Dacă scoatem de la bancomatul altei bănci decât cea care a emis cardul, comisionul urca la 16 lei.
Un client care are două interogări lunare de sold, două extrageri la bancomat plăteşte 300 de lei comision anual.
Daca adaugăm si taxele de administrare, comisioanele cresc la 400 de lei.
In România sunt 10,6 milioane de carduri active în acest moment.
Chiar şi cu asemenea costuri percepute clienţilor, băncile nu vor să audă de transparenţă.
Alexandru Dunca, Seful Autoritaţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului susţine că va aplica măsura indiferent de părerea băncilor.
Ordinul ANPC care prevede publicarea comisioanelor şi taxelor la tanzacţia cu cardul este în dezbatere publică încă două săptămâni pe site-ul www.anpc.ro.
Mai mult, administratorii acestora au fost sancţionaţi.
Comisarul şef adjunct Mircea Diacon a declarat că, în urma acţiunilor de control efectuate de inspectorii instituţiei, au fost găsiţi 40 de elevi din Târgu Secuiesc cazaţi în tabăra de copii de la Cătruşa, comuna Poian, actual Centru de studii alternative şi de agrement.
Administratorul taberei nu deţinea autorizaţiile de funcţionare prevăzute de lege, iar o parte din copii au fost cazaţi pe saltele din burete direct pe pardoseală. A fost aplicată o amendă de 5.000 lei şi s-a dispus închiderea temporară a taberei pe o durată de cel mult 6 luni, a menţionat Mircea Diacon.
Potrivit acestuia, un alt caz a fost descoperit recent în tabăra de tineret de la Ozunca Băi, comuna Băţani, care nu avea autorizaţie de funcţionare şi unde erau cazaţi 45 tineri din mai multe localităţi din judeţul Covasna.
Administratorul taberei, persoană fizică autorizată, a fost sancţionat contravenţional cu 1.000 lei, iar tabăra a fost închisă temporar pentru maximum şase luni.
De asemenea au fost găsite etichete pe care nu erau trecute toate informaţiile şi care puteau induce în eroare consumatorii.
Aproximativ 15 tone de lapte şi produse lactate au fost oprite de la comercializare, temporar sau definitiv, în urma controalelor.
De asemenea, s-au dat amenzi de peste 1 milion 300 de mii de lei.
Oamenii sunt sfătuiţi să fie atenţi la ambalajele produselor lactate; dacă sunt bombate înseamnă că a început procesul de fermentare, iar produsul nu mai e bun pentru consum.
Pe de altă parte Dorin Cojocaru preşedintele asociaţiei procesatorilor de lapte spune că dacă preţul este scăzut atunci şi calitatea este la fel.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
