Una din opt țări cheltuie mai multe fonduri pentru plata datoriilor decât pentru serviciile sociale!

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2021, 12:39

La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.

Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.

„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.

Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.

În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.

Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.

„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.

Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.

Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.

„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.

„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.

A fost creată Carta UE a drepturilor sociale

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 noiembrie 2017, 13:19

La primul summit UE dedicat problemelor sociale din ultimii 20 de ani, cele 28 de ţări ale UE au aprobat, pe 24 noiembrie, la Goteborg noua cartă a drepturilor sociale.
Documentul, un angajament politic care nu este obligatoriu, îşi propune să fie un răspuns la ”şubrezirea” clasei de mijloc, fenomen cauzat de criza economică dar și de revoluția digitală.

Cu ocazia summit-ului de la Goteborg, Bruxelles-ul a dat Londrei două săptămâni pentru a debloca negocierile privind ieșirea țării din Uniune.
Cele 20 de principii ale documentului sunt grupate în trei categorii: accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile și protecție socială. Unele țări şi-au anunțat deja angajamentul de a elabora un plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor fixate. Fundația Bertelsmann a publicat indicele 2017 privind echitatea socială în Europa. Pe primele locuri se află țările scandinave, în timp ce Italia este pe locul 25, înaintea Bulgariei, României și Greciei și cu mult sub media europeană.

Parlamentul European susţine că lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 31 ianuarie 2017, 1:35

Parlamentul European susţine că indiferent de forma de muncă şi durata contractului, lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate, dat fiind faptul că deseori se simt neprotejaţi în faţa crizei economice, concurenței globale şi revoluţiei digitale.

Deputaţii consideră că trebuie urgentate politicile care compun pilonul european al drepturilor sociale, cea mai importantă inițiativă a Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă. Angajaţii trebuie să beneficieze de condiţii de muncă decente şi nu în ultimul rând de o stabilitatea financiară.

Raportoarea Maria Joao Rodrigues crede că statele membre ar trebui să facă mai mult pentru a combate munca nedeclarată sau munca la negru. În acest scop, Parlamentul European propune introducerea unui card de securitate socială cu ajutorul căruia ar exista o evidență clară a contribuțiilor. Deputaţii vor să se asigure totodată că toţi cetăţenii vor avea pensia asigurată atunci când va veni vremea.

O altă practică ce ar trebui să ia sfârşit este cea a practicii neplătite. Deputaţii spun că stagiarii şi ucenicii ar trebui remuneraţi şi nu ar mai trebui să existe contracte de muncă de zero ore.  Raportoarea Maria Joao Rodrigues: Avem nevoie de politici care să țină cont de realitățile în schimbare de pe piaţa forţei de muncă. Faptul că productivitatea este în creștere este bine nu numai pentru companii, ci şi în ceea ce priveşte condițiile de muncă. Practic, pilonul european al drepturilor sociale se vrea un scut. Toţi cetățenii trebuie să aibă asigurat accesul la educație, asistență medicală și protecție socială, însă nu pot fi realizate fără fonduri şi investiţii strategice.   

Îmbătrânirea populației, accentuarea inegalităților sociale, rata ridicată a șomajului şi afluxul de solicitanți de azil. Toate acestea au pus presiune pe sistemul de protecție, care are nevoie urgentă de o reformă.

În plus, oamenii trebuie încurajaţi să caute noi locuri de muncă. Ei îşi vor schimba locul de muncă de mai multe ori pe durata vieţii lor, aşa că trebuie să-şi îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele. Trebuie să avem sisteme de educaţie şi formare care oferă oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, a mai precizat Maria João Rodrigues.

CE modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 decembrie 2016, 11:30

De peste 50 de ani, mai precis din 1959, Comisia Europeană  modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale astfel încât aceasta  să fie adecvată scopului și să corespundă realității sociale și economice din UE.

Propunerea de actualizare prezentată in această lună, la Bruxelles, vizează următoarele patru domenii: Indemnizațiile de șomaj,  prestațiile de îngrijire pe termen lung, accesul cetățenilor inactivi din punct de vedere economic la prestații sociale și coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat:

În primul rând indemnizațiile de șomaj. Vrem să le oferim persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă o șansă mai bună să își gasească un job în străinătate. Cum vom face acest lucru? Le vom oferi posibilitatea de a-și exporta indemnizatiile de șomaj pentru o perioadă de șase luni, în loc de trei cum este la momentul actual.

In al doilea rând statele membre pot solicita ca o persoană care își pierde locul de muncă să fi lucrat cel puțin 3 luni pe teritoriul lor înainte să poată invoca o experiență anterioară într-un stat membru pentru a pretinde indemnizații de șomaj. Al treilea lucru pe care vrem să-l schimbăm în favoarea șomerilor se referă la drepturile lucrătorilor transfrontalieri, adică cei care trăiesc într-o țară dar lucrează în alta și fac naveta zilnic sau cel puțin săptămânal. Vrem ca statul în care a lucrat și unde s-au plătit contribuțiile să devină responsabil de plata indemnizațiilor de șomaj. Această regulă se va aplica celor care au muncit cel puțin 12 luni ca lucrători transfrontalieri.

În ceea ce privește prestațiile de îngrijire pe termen lung, prezenta propunere, clarifică natura prestațiilor de îngrijire pe termen lung și precizează unde pot pretinde cetățenii mobili astfel de prestații. Ea va furniza o securitate juridică mai mare unei categorii de cetățeni aflate în creștere care, în contextul îmbătrânirii populației, depind de îngrijirea pe termen lung.

Comisia mai  propune consolidarea normelor administrative privind coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați. Ea dorește să se asigure că autoritățile naționale au la dispoziție instrumentele necesare pentru a verifica statutul acestor lucrători în materie de securitate socială și stabilește proceduri mai clare pentru cooperarea între autoritățile statelor membre pentru combaterea eventualelor practici incorecte sau abuzuri.

Un ultim domeniu îi vizează pe cetățenii inactivi din punct de vedere economic. Aceștia au dreptul de ședere legală doar atunci când au mijloace de subzistență suficiente și asigurare medicală completă.