Daruri de la micherecheni pentru 143 de familii nevoiaşe din Ungaria şi România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 ianuarie 2020, 16:29 / actualizat: 12 ianuarie 2020, 17:39

Evenimentul caritativ-social al membrilor Asociaţiei „Miruna” din Micherechi a avut loc şi anul acesta în zilele de 14 şi 23 decembrie, în pragul sărbătorilor de iarnă, o acţiune caritabilă prin care se oferă daruri mai multor familii sărace din Ungaria şi România. Pe 14 decembrie au fost ajutate familii din Ungaria, în special familii cu mulţi copii, tineri nevoiaşi şi bătrâni.

Conform celor spuse de către preşedintele asociaţiei, Robert Ruja din Micherechi, acţiunea a avut loc în localităţile Micherechi, Şercad, Crâstor, Zsadány, Kötegyán, Geszt, Mezőgyán, Újszalonta şi Körösnagyharsány.

Pe 23 decembrie, caravana cu donaţii a pornit cu mai multe maşini în România, în sate din Mitropolia Banatului, acţiune pentru care membrii Asociaţiei „Miruna” au primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. La acţiunea caritativă din România, grupul de voluntari a fost însoţit şi de către PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, pr. protosingel Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial al Episcopiei din Ungaria şi arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Jula. Acţiunea de împărţire a darurilor a fost susţinută şi de către pr. Cristian Pavel, președintele Fundației „Filantropia” Timișoara. Împreună cu preoții parohi din localitățile vizitate au fost identificate concret familiile care au fost ajutate, zeci de familii din localităţile:

Stamora Germană, Dolaci, Banloc, Livezile și Partoș.

Ajutoarele din acest an au avut în total 13 tone, dintre care 5 tone de alimente, iar restul îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării şi 350 de pachete de Crăciun pentru copii.

Conform celor spuse de către preşedintele organizaţiei de binefacere din Micherechi, membrii asociaţiei, cu ajutorul fondurilor şi al donaţiilor primite de la oameni care vor ca şi cei săraci să simtă bucuria sărbătorilor de Crăciun au reuşit să facă fericiţi măcar pentru câteva clipe 143 de familii din Ungaria şi România.

Activitățile social-caritative ale tinerilor și credincioșilor din Micherechi au început acum 12 ani și s-au dezvoltat mult, de la an la an, implicând tot mai multă lume.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Festivalul de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești „La obârșii, la izvor”, ediția a XII-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 noiembrie 2019, 21:21 / actualizat: 8 noiembrie 2019, 22:36

Duminică, 20 octombrie, în organizarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, la Centrul Cultural din cadrul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, s-a desfășurat cea de-a XII-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”. Festivalul, devenit deja tradiție, prezintă anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, cu zonele lui folclorice, pentru publicul românesc din Ungaria, provenind de la Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din această țară, dar și pentru oaspeți veniți din România, ca de fiecare dată.

Ediția din acest an a fost organizată împreună cu artiști din Arad, veniți la Jula prin Centrul Cultural Județean, condus de doamna director Ioana Engelhardt și cu sprijinul Consiliului Județean Arad, aflat sub conducerea domnului președinte Iustin Cionca. Fiind o manifestare organizată în Ungaria, la fel ca și în anii trecuți, ea a beneficiat și de sprijinul financiar al Fundației „Bethlen Gábor” din cadrul Oficiului Primului Ministru, de la Budapesta, obținut prin concurs, precum și de sprijinul Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU) și al Liceului Românesc din Jula.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită în Catedrala Episcopală din Jula, de PS Siluan, împreună cu un sobor format din pr. Protosinghel Iustin Popovici, Consilierul Cultural al Arhiepiscopiei Aradului și delegatul ÎPS Părinte Arhiepiscop Timotei, pr. Protosinghel Visarion Tuderici, pr. Origen Sabău, consilierul cultural al Episcopiei și cel care s-a ocupat de organizarea evenimentului cultural, pr. Teodor Marc, consilierul economic al Episcopiei și parohul Catedralei, pr. Alexandru Neicu, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Lipova și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala din Jula.

Răspunsurile liturgice au fost date cu profesionalism de grupul coral „Trifon Lugojanul”, de la Catedrala Arhiepiscopală Nouă din Arad, condus de Marinel Roz, iar la slujbă au participat credincioși ortodocși români din Jula și împrejurimi, un grup de pelerini din Lipova, din locurile natale ale PS Siluan, veniți și în acest an la Jula împreună cu doamna Viorica Popescu, organizatoarea pelerinajului, Maica Stareță de la Schitul Tămand și alte Monahii de la Mânăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul”, ambele din Arhiepiscopia Aradului, alături de părinții și maicile de la Centrul Eparhial din Jula și de la Așezământul Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta, precum și oficialități, între care s-au numărat Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Simona Tănăsescu,directorul Institutului Cultural Român din Budapesta (ICR), Călin Bibarț, primarul Aradului, Ioana Engelhardt, directorul Centrului Cultural Județean Arad, Cristian Sălășan, consilier la Consiliul Județean Arad, ș.a.

La momentul potrivit, copiii și credincioșii care s-au pregătit au fost cuminecați cu Sfintele Taine, iar Ierarhul a tâlcuit semnificațiile pericopei evanghelice duminicale, care vorbește despre vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor, dar și despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de om, în cele mai dificile împrejurări ale vieții.PS Siluan a adus mulțumire Bunului Dumnezeu și tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei frumoase și importante zile, atât sub aspect spiritual, cât și cultural tradițional românesc, pentru românii din Ungaria: celor care au sprijinit financiar desfășurarea evenimentelor: Fundației „Gabriel Bethlen” din cadrul Oficiului Primului Ministru de la Budapesta, Consiliului Județean și Centrului Județean Cultural Arad, Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, precum și Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, care a oferit spațiul și toate cele necesare pentru organizarea agapei și a programului artistic, dar și celor care s-au implicat concret în organizare, din partea Episcopiei din Ungaria, de la Sectorul Cultural, în frunte cu pr.consilier Origen Sabău, pr. Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc, pr. Protosinghel Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial și celorlalți preoți ai Episcopiei, care au contribuit la aducerea credincioșilor români din diferite parohii, la Jula. Mulțumiri au fost aduse și doamnei doctor Maria Gurzău, din Bichișciaba, dar și pelerinilor din Lipova, pentru donațiile făcute Catedralei și Episcopiei din Ungaria.

Programul artistic al zilei s-a ținut după amiază, pe scena Centrului Cultural de la Liceul Românesc din Jula și a cuprins, în introducere, câteva dansuri și cântece populare, interpretate de tineri ai Ansamblului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești din Ungaria, aparținând Liceului și Centrului de Documentare al AȚRU, apoi programul principal oferit de artiști arădeni: Orchestra instrumentală „Frații Șandru”; Ansamblul de păstrare al tradițiilor din Șicula, care au interpretat, în costume tradiționale specifice, dansuri populare din Șicula, Ineu, zona Bihorului și din alte părți; soliști și interpreți consacrați și apreciați de muzică populară: Adrian și Florin Șandru, Ioana Luguzan Roxin, Maria Fărcaș, Ciprian Tărșan, Răzvan Lup, ș.a., care prin cântece populare, doine, dar și pricesne, au impresionat publicul spectator și au fost răsplătiți cu nenumărate aplauze. În încheiere, interpretul Mircea Cârțișoreanu și foarte tânăra și talentata solistă Tea-Patricia Ploscanu, din Făget, au adus și ei multă bucurie celor din sală, prin cântece bănățene din zona Făgetului.

Întregul program a fost prezentat de interpreta Mădălina Păcurar, din Arad. La programul oficial s-au mai adăugat și alte oficialități, ca de pildă Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budepesta, Gheorghe Cozma, Directorul Oficiului AȚRU, Viorica Cherteș, Președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea (AFOREO), Cristian Nistor, Președintele ASCOR Oradea, ș.a.

La final, Preasfințitul Părinte Siluan a adus mulțumire tuturor artiștilor, pentru minunatul program folcloric și cultural oferit, care a împodobit sufletele participanților, în Anul Satului Românesc, cu multe frumuseți ale Neamului nostru, care sunt duse mai departe, cu bucurie, de tineri și artiști consacrați, de data aceasta din zona Aradului și care ne înnobilează și ne împodobesc sufletele, asemenea unei Catedrale a Neamului Românesc, în zi de sărbătoare. Mulțumiri au fost aduse, încă o dată, Arhiepiscopiei Aradului, Consiliului Județean și Centrului Județean Cultural Arad, Oficiului Primului Ministru din Budapesta, Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, Liceului Românesc din Jula și tuturor celor care au susținut financiar și s-au implicat în organizarea celei de-a XII-a ediții a Festivalului folcloric de la Jula, precum și celor care au onorat cu prezența lor acest eveniment.

Atmosfera tradițională, de comuniune românească, a mai continuat și după programul cultural, prin invitarea tuturor participanților la o felie de cozonac și un pahar de suc și de vin, după ospitalitatea și tradiția românească consacrate și cunoscute deja.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

 Interlocutori:părintele Origen Sabău, organizator; Ioana Engelhardt, directorul interimar al Centrului Județean pentru Cultură Arad, PS. Siluan, episcopul românilor ortodocși din Ungaria Reporter: Tiberiu Boca

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2019, 10:58

Început de nou an şcolar şi inaugurarea lucrărilor de renovare la şcoala din Jula

În prima zi a noului an şcolar, 2 septembrie, porţile liceului şi ale şcolii româneşti din Jula s-au deschis larg nu doar în faţa celor 450 de elevi şi profesorilor lor, ci şi în faţa a numeroşi invitaţi – autorităţi din Ungaria şi România, părinţi şi reprezentanţi ai mass-media – care au sosit pentru inaugurarea clădirii renovate a şcolii, căminului de elevi şi a Centrului Cultural Românesc. Ultima şi cea mai urgentă renovare a fost la tavanul Centrului Cultural, care a devenit pericol public, în urma mişcărilor de teren din acea zonă. Pentru aceste lucrări, Secretariatul de Stat pentru Relaţia cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru al Ungariei a asigurat un sprijin de 50 de milioane de forinţi.

Sărbătoare multiplă

Festivitatea a început cu intonarea imnurilor Ungariei şi României şi cu recitarea în limbile română şi maghiară a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, în interpretarea elevilor Ana Szántó şi Martin Orbán.

În cuvântul său de deschidere, directoarea instituţiei, Maria Gurzău Czeglédi a făcut trei urări de bine. A amintit că exact în aceste zile se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula, care şi-a deschis prima dată porţile în anul şcolar 1949–1950. Acest liceu a oferit „posibilitatea de ridicare spirituală şi existenţială a tinerilor români de pe aceste meleaguri. Doresc din suflet să trăiască şi să prospere şcoala noastră. La mulţi ani, alma mater!”, a spus doamna director. A doua urare de bine s-a referit la recenta sărbătoare a tuturor românilor, Ziua Limbii Române, care este cinstită în fiecare an pe 31 august. Iar în ultima urare de bine, doamna director a dorit un an nou şcolar plin cu succese pentru toţi elevii şi profesorii şcolii.

Tuturor acestora li s-a adăugat la festivitatea de luni, 2 septembrie, bucuria încheierii unor lucrări de renovare importante la clădirea Centrului Cultural Românesc, care adăposteşte şi internatul de elevi. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Soltész Miklós, secretar de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru, PS Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş, Tircsi Richárd, şef de departament la Secretariatul de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru. La festivitate au participat şi reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi ai altor autoguvernări şi instituţii româneşti din Ungaria.

Soltész îndeamnă la colaborare şi unitate

Secretarul de stat Soltész Miklós a spus că pentru el fiecare început de nou an şcolar este o perioadă plină de emoţii, de când este tată trăind alături de copiii lui aceste sentimente. „Şcoala nu doar ne învaţă, ci formează comunităţi. Şi acest lucru se poate spune şi despre Liceul Bălcescu, pentru că ştim ce sentiment puternic de comunitate există aici. Toţi copiii sunt nişte comori. Şi copiii buni, şi cei mai puţin buni. Să nu lăsăm doar în sarcina şcolii educarea copiilor noştri, pentru că e mare nevoie şi de ajutorul părinţilor. Părinţii trebuie să aibă încredere şi să dea ajutorul maxim pentru pedagogi. Numai în acest fel vom putea creşte generaţii de copii sănătoşi şi educaţi.” Soltész a mai amintit că în 91 de instituţii de naţionalitate a început acum noul an şcolar, iar în acestea – grădiniţe, şcoli generale şi licee – învaţă aproape 15.000 de copii.

Secretarul de stat a vorbit apoi despre situaţia periculoasă în care s-a aflat tavanul Centrului Cultural, şi care a putut fi reparat într-un timp relativ scurt susţinerii financiare din partea Secretariatului de Stat, dar şi colaborării bune cu conducerea şcolii, cu Autoguvernarea pe Ţară şi cu conducerea oraşului Jula. „Unde este unitate, prin colaborare se pot face multe lucruri frumoase”, a conchis secretarul de stat Soltész Miklós, care nu a ratat să amintească şi despre apropiatele alegeri de autoguvernări de naţionalitate, din toamna acestui an, unde la fel va fi nevoie de unitate şi în rândurile românilor din Ungaria.

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Parlamentarul Kovács József a subliniat rolul incontestabil al Liceului „Nicolae Bălcescu” în formarea intelectualităţii române din Ungaria, inclusiv a numeroşilor medici de origine română care lucrează la Spitalul din Jula. Totodată a accentuat că în menţinerea unei comunităţi minoritare cele mai importante sarcini le au cele două instituţii de bază: şcoala şi biserica.

Primarul Görgényi Ernő este de părere că Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, care a preluat şcoala din Jula în anul 2013, este o gazdă bună a acestei instituţii, AŢRU având alături ca parteneri Guvernul Ungariei şi Primăria oraşului Jula. „Puteţi să vă bazaţi oricând pe noi, deoarece dezvoltarea comunităţii româneşti din Jula este şi dezvoltarea oraşului nostru, succesele lor sunt şi succesele noastre, visele lor sunt vise comune ale noastre”, a subliniat Görgényi.

Traian Kreszta a accentuat că în ultimii cinci ani, de la primele alegeri de purtători de cuvânt ai naţionalităţilor în Parlament, a crescut semnificativ finanţarea instituţiilor administrate de AŢRU, iar datorită condiţiilor tot mai bune la şcolile româneşti creşte an de an şi numărul elevilor care învaţă în acestea.

După cuvântările festive, programul a continuat cu prezentarea unor dansuri populare ungureşti şi româneşti în interpretarea Echipei Păstrătorilor de Tradiţii, formaţie susţinută de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.

Îmbunătăţiri realizate şi planuri noi

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a făcut apoi o prezentare a necesităţii renovărilor din ultima perioada. Ea a reamintit că internatul şcolii a fost luat în folosinţă în anul 1999 şi cu toate că această clădire este mai nouă decât cea a liceului, în care s-au mutat în anul 1984, datorită faptului că aici a fost o zonă mlăştinoasă, clădirea s-a mişcat şi unele elemente de construcţie au slăbit rezistenţa imobilului. Tavanul vechi a fost schimbat cu o structură nouă de oţel, s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul electric şi la reţeaua de alimentare cu apă. „Ne dorim ca pentru copiii noştri aceasta să fie ca a doua casă”, a subliniat doamna director, care a mai spus că începând din anul 2013 s-au făcut renovări şi reconstrucţii la clădirea şcolii în valoare de 227 de milioane de forinţi, din care 146 de milioane au fost sprijin de la stat, iar 81 de milioane fonduri proprii (provenite din chiria sălii festive pentru conferinţe sau nunţi, închirierea camerelor pentru oaspeţi, etc.). Şcoala va mai primi alte 25 de milioane de forinţi pentru renovări în toamna acestui an.

Raportul despre lucrările de renovare a fost urmat apoi de prezentarea unor realizări spirituale, de conţinut, în viaţa şcolii, directoarea vorbind despre excursia din această vacanţă de vară a profesorilor la mănăstirile din Bucovina, amintind şi despre posibilitatea asigurată de România pentru elevii români din Ungaria să participe în tabere în ţara-mamă.

Fiecare septembrie este un nou început

Scena a fost ocupată apoi de cei mai noi elevi ai şcolii generale şi ai liceului, conduşi de diriginţii lor. Au fost prezentaţi cu numele şi au primit nişte cadouri semnificative cei 34 de copii din clasele întâi A şi B, după care au urcat pe scenă şi cei 46 de boboci ai liceului.

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a evocat apoi amintirea profesorului dr. Florea Olteanu, decedat chiar cu o săptămână în urmă, care a fost pedagog şi profesor la această şcoală timp de patru decenii. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru fostul profesor.

La finalul vorbirii sale legate de începutul noului an şcolar, doamna director a prezentat două noi cadre didactice, pe Ana Gurzău Baktai, profesoară de educaţie fizică care de acum ocupă post întreg la această şcoală şi tânăra Diana Bogdan, care abia acum trei ani a absolvit Liceul „N. Bălcescu” şi se întoarce după trei ani de studii la Facultatea de Litere a Universităţii Oradea, ocupând post de pedagog la căminul de elevi.

Festivitatea s-a încheiat cu o slujbă de „Te Deum” la deschiderea noului an de învățământ, săvârşită de PS Episcop Siluan, care a binecuvântat, prin stropire cu apă sfințită, lucrările de renovare efectuate la şcoala din Jula.

A consemnat: Eva Şimon, redactor șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interviu cu directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Reporter: Ștefan Crâsta

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Concurs de poveşti şi povestiri româneşti la Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 martie 2019, 22:06 / actualizat: 28 martie 2019, 23:17

În data de 22 martie, la Şcoala generală românească din Micherechi s-a desfăşurat ce-a de-a XVII-a ediţie a Concursului de povestire „Vasile Gurzău”. Poveştile i-au fascinat întotdeauna pe cei mici, le-au captat atenţia, i-au făcut să se implice, să se viseze eroi care înving întotdeauna, să aprecieze personajele şi lucrurile bune. Acest lucru dovedeşte şi implicarea copiilor de la şcoala din Micherechi în acest concurs, la care au participat cu 36 de poveşti variate, atât din literatura contemporană, cât şi din poveştile povestitorilor români din Ungaria, dar şi cu poveşti scrise de părinţi sau chiar de ei.

Elevii, profesorii şi oaspeţii prezenţi au fost salutaţi la începutul manifestării de către Ana Ruja, directorul instituţiei, după care eleva Estera Réthelyi, din clasa a 8-a, a făcut o scurtă evocare a lui Vasile Gurzău (1898–1980), povestitor din comuna Micherechi, foarte apreciat de ceilalţi consăteni. Talentul său de povestitor a fost descoperit şi pus în valoare de profesori renumiţi de la Budapesta, precum Domokos Sámuel, sau folclorista Kovács Ágnes, la propunerea căreia a şi primit distincţia de „Maestru al artei populare din Ungaria”, în 1963. Concursul s-a desfăşurat pe mai multe categorii (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), iar la fiecare categorie au fost oferite premiile I, II, III şi câte o menţiune, după ce juriul a dezbătut asupra prezentărilor făcute şi a apreciat prestaţia elevilor. Cei 36 de elevi povestitori au fost foarte bine pregătiţi şi au prezentat cu mult talent, în limba română, poveştile învăţate, prin care au stârnit interesul şi atenţia celor care au venit să-i asculte, cu talentul, abilităţile şi entuziasmul lor, dar şi prin faptul că stăpânesc foarte bine limba română. Între poveştile alese de elevi au fost spuse şi câteva în graiul local.

La eveniment au participat şi oficialităţi, între care s-a numărat PS Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, Margareta Tat, primarul localităţii Micherechi, pr. Visarion Tuderici, secretarul eparhial şi profesor de religie la şcoala din Micherechi, pr. Ioan Bun, preotul ortodox din localitate, Aurel Becan, reprezentând consulatul general al Românei la Jula, şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor româneşti locale. Juriul a fost format din profesoarele: Vera Cer, preşedinta juriului, Anamaria Dulău Cozma şi Mihaela Baicu. Pe lângă premiile puse în concurs, PS Episcop Siluan a oferit, la rândul său, un premiu special pentru eleva Estera Réthelyi, din clasa a 8-a. Din partea Primăriei, elevii premiaţi au primit mai multe cadouri.

Rezultatele Concursului de povestire „Vasile Gurzău”:

 Clasele 1–2

Locul I: Elias Rocsin

Locul II: Alex Puha

Locul III: Zoltan Réthelyi

Menţiune: Darius Puha

 Clasele 3–4

Locul I: Agnes Puha

Locul II: Emilia Gomboş

Locul III: Sofia Csillag

Menţiune: Arlette Zoe Cozma

 Clasele 5–6

Locul I: Estera Iurasoc

Locul II: Rafael Rocsin

Locul III: Vivien Rocsin

Menţiune: Akos Gomboş şi Aron Poiendan

Clasele 7–8

Locul I: Estera Réthelyi

Locul II: Marc Toszeczki

Locul III: Zseraldin Rocsin

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interlocutori:

Ana Ruja, director, școala generală din Micherechi

Eva Pătcaş, învăţătoare

Mihaela Baicu, profesoară de română

Reporter: Tiberiu Boca

Mărţişor cultural românesc la Aletea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 martie 2019, 07:40 / actualizat: 17 martie 2019, 8:52

Cu ocazia zilelor de 1 martie şi 8 martie, sărbătorind venirea primăverii, Consulatul General al României la Jula a organizat o multiplă manifestare cultural-artistică, intitulată „Mărţişor cultural românesc la Aletea”. Manifestarea a fost găzduită pe 6 martie, de către Casa de Cultură din Aletea şi a beneficiat de sprijinul Primăriilor Negreşti-Oaş (judeţul Satu-Mare) şi Chişineu-Criş (judeţul Arad). Evenimentul a început cu salutul consulului general al României la Jula, Florin Vasiloni, sub patronajul căruia s-a desfăşurat acest moment, dedicat românilor din comunitatea istorică românească din Ungaria, dar şi de cuvintele de bun venit şi de apreciere ale domnului Pluhár László, primarul oraşului Aletea.

În cadrul manifestării a vorbit publicului despre semnificaţia mărţişorului, ca element de patrimoniu cultural imaterial, doamna Natalia Lazăr, Asistent Universitar la Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Doamna Lazăr a explicat de unde provine mărţişorul, de ce este preţuit şi răspândit la români din vechi timpuri, de ce este considerat vestitor al primăverii şi protector al femeilor şi copiilor. Natalia Lazăr a venit de la Baia Mare şi cu o traistă plină de mărţişoare tradiţionale, confecţionate manual din lână roşie şi albă, împletite la fel cum au fost confecţionate primele mărţişoare.

Evenimentul a găzduit şi expoziţia „Comorile României”, a fotografului Ilie Tudorel, membru al Uniunii Artiştilor Plastici (U.A.P.) sucursala Baia Mare şi al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art”, preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium” din Baia Mare. Acesta şi-a prezentat munca cu multă însufleţire şi alte argumente vizuale concrete, fiind ajutat să le arate tuturor celor din sală de către câţiva copii din rândul publicului. Expoziţia domnului Ilie Tudorel este dedicată Anului Centenar al Marii Uniri din 1918, dar şi Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, prin ilustrarea unor valori din patrimoniul românesc tangibil (locaţii şi situri arheologice româneşti aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO), aceasta cuprinzând peste 70 de panouri cu fotografii de artă prezentate anul trecut în aproape toate regiunile istorice româneşti, dar şi în multe ţări ale lumii şi a poposit acum şi la românii din Aletea. „Comorile României” prezintă cele mai valoroase locaţii, monumente sau situri arheologice: fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, biserici de lemn din Maramureş, biserici pictate din nordul Moldovei, sate cu biserici fortificate din centrul Transilvaniei, centrul istoric al oraşului Sighişoara şi Mănăstirea Hurezi. Patrimoniul natural este de asemenea prezent: Delta Dunării, pădurile de fag din Carpaţi. Patrimoniul intangibil este reprezentat prin imagini despre tradiţii şi meşteşuguri tradiţionale româneşti. Expoziţia este completată de multe alte imagini ale locurilor importante din ţară.

Evenimentul cultural de la Aletea a mai cuprins şi momente artistice, poezii şi cântece dedicate mamei şi primăverii, pregătite cu sârguinţă şi oferite în limba română de elevi ai Şcolii generale bilingve din Aletea. Programul copiilor a fost urmat în scenă de către o suită de cântece şi dansuri cu protagoniştii Ansamblului Păstrătorilor de Tradiții Româneşti din Aletea, după care au ocupat scena invitaţii din Chişineu-Criş, membri ai Ansamblului Folcloric „Floarea Crișului”. La final, atât copiilor cât şi doamnelor, le-au fost dăruite mărţişoare tradiţionale româneşti, confecţionate de oaspeţii din Baia Mare şi înmânate personal de domnul consul Florin Vasiloni.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de persoane, între care s-au numărat mulţi elevi de la şcoala generală românească şi de la cea maghiară din Aletea, precum şi multe oficialităţi: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tiberiu Juhasz, preşedintele AȚRU, Petru Sălăjan, directorul Şcolii generale bilingve din Aletea, Elisabeta Ardelean, directorul Casei de Cultură din Aletea, Alexandru Popa, prorectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Florin Hădan, director general administrativ la aceeaşi universitate, Eugen Gagea, prodecan în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Amelia Palcu, directorul Liceului Teoretic „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, cadre didactice de la şcoala generală din Aletea şi alţi români din Ungaria.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Serbare de absolvire la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 11 mai 2018, 10:19

Lacrimi şi emoţii la despărţirea de alma mater

Ziua de sâmbătă, 5 mai a fost una dintre cele mai frumoase zile din viaţa celor 48 de absolvenţi ai Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, dar şi o zi emoţionantă pentru cei doi diriginţi – Vera Cser şi Silvia Cefan.

Sala de spectacole a Centrului Cultural Românesc s-a dovedit din nou a fi neîncăpătoare – elevi, profesori, părinţi, bunici şi prieteni au asistat la serbarea de absolvire a tinerilor care vor părăsi şcoala ai căror elevi au fost timp de 4 sau chiar 12 ani. La eveniment au fost de faţă PS. Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, pastorul Petrică Creţu de la Biserica Baptista din Micherechi, reprezentanţi ai consiliului local, consulii generali ai reprezentanţelor diplomatice ale României din Jula şi Seghedin, Florin Trandafir Vasiloni şi Daniel Banu, dar şi reprezentanţi ai Universităţii Aurel Vlaicu din Arad.

Serbarea a început cu cuvintele pline de suflet rostite de directoarea Maria Gurzău Czegledi, care le-a vorbit elevilor despre cele mai importante principii ale existenţei  umane, cum sunt credinţa, dragostea, dăruirea, decenţa, demnitatea umană şi atitudinea faţă de semenii noi, care se cere să fie bazată pe multă dragoste, solidaritate, toleranţă.

Festivitatea a continuat cu un program literar-artistic pregătit cu migală de absolvenţi, câteva melodii şi versuri în limba română şi maghiară, dar fiecare clasă a inclus şi câteva momente dedicate celei mai dragi fiinţe, mama.

Apoi absolvenţii au primit din partea colegilor din clasa a 11-a tradiţionala trăistuţă cu sare, pâine şi un ban, simbol al belşugului şi bucuriei.

Au fost premiaţi cei mai eminenţi elevi ai promoţiei 2014-2018. Din 1984 se decernează anual placheta Bălcescu, fondată de profesoara Lucia Borza, pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor, premiile „Pentru elevii noştri” pentru merite deosebite acumulate în cei 4 ani de liceu, diploma intisutită de profesoara Iuliana Jurău Rad pentru conduită excepţională, cea a regretatei profesoare de matematică Ana Crişan, şi alte premii oferite de Catedra de filologie română a Universităţii ELTE, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Judeţului Bichiş şi Biserica Ortodoxă a Oraşului Mic din Jula.

Aşadar cei 48 de absolvenţi ai Liceului Nicolae Bălcescu din Jula s-au despărţit de alma-mater cu părere de rău şi lacrimi în ochi şi urmează să-şi ia viitorul în propriile mâini. În toţi aceşti ani tinerii au parcurs toate etapele adolescenţei şi totodată au atins o parte din viaţa matură. Traversând aceste caracteristici specifice vieţii, ei au de demonstrat acum că au rămas cu ceva din tot ceea ce au învăţat cândva.

Interlocutori: Maria Gurzău Czeglédi – directoare; Vera Cser – dirigintă, clasa a XII-a A; Silvia Cefan – dirigintă, clasa a XII-a B; Estera Ardelean – placheta Bălcescu; Krisztofer Paksi – placheta Bălcescu; Estera Aida Ruja – diploma profesoarei Iuliana Jurău Rad pentru conduită; Ana Petruşan – diploma profesoarei de matematică Ana Crişan; Beatrix Boca – diploma „Pentru elevii noştri”

A consemnat|: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA, Emisiunile în limba română

Foto: Foaia românească

„Vocile de aur” ale elevilor români din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 aprilie 2018, 05:40

Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a organizat vineri, 23 martie, cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional de muzică românească „Vocea de aur”, la care au participat elevi de la mai multe şcoli din Ungaria în care se învaţă limba română. Concursul este un eveniment cultural atractiv pentru copii, reunind muzica uşoară şi tradiţională, interpretate de elevi de clasele 1–8. Anul acesta au participat 27 de concurenţi de la şcolile: Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Leucuşhaz, Micherechi, Pocei, Săcal, şi şcoala gazdă, Bătania. Evenimentul este şi un prilej de întâlnire între participanţi, părinţi şi profesori, iar organizatorii îşi propun să ofere concurenţilor şansa de a inaugura prin acest concurs şi sosirea primăverii, în decorul mirific al aulei şcolii în care sunt întâmpinaţi oaspeţii în fiecare an.

Repertoriul copiilor a inclus piese diferite de muzică uşoară şi cântece de primăvară şi pentru copii, dar şi cântece populare, câţiva dintre copii au fost acompaniaţi la diferite instrumente de către profesorii lor pregătitori sau au avut acompaniament asigurat la CD player. Concursul „Vocea de aur” îşi asumă un rol educativ, impunând concurenţilor ca repertoriul şi ţinuta scenică să fie adecvate vârstei, iar pentru că a şti să cânţi este o artă, este o formă de comunicare, o formă de exprimare, aceasta presupune creativitate din partea celor care se pregătesc şi participă la acest concurs.

Competiţia s-a desfăşurat în aula şcolii generale româneşti din localitatea bichişeană, unde tinerii „cântăreţi”, profesorii şi oaspeţii au fost primiţi de către organizatori într-o frumoasă sală amenajată pentru această ocazie cu decor de primăvară şi note muzicale. Copiii au debutat în funcţie de categoria de vârstă pe patru grupe (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), şi tot astfel au fost şi premiaţi, însă nici un participant nu a plecat de la Bătania fără să fie răsplătit de către organizatori pentru efortul depus şi însufleţirea cu care s-a pregătit pentru întrecere. Juriul a fost format din specialişti în domeniul muzicii, de la Filarmonica de Stat din Arad şi cadre didactice de la licee din Arad.

Corul şcolii din Bătania, îndrumat de prof. Andreea Szenes, a oferit invitaţilor în pauza concursului un program de cântece corale. De dragul de a participa la acest eveniment a încântat publicul cu o melodie despre mama şi Barbara Gyöngyösi din Săcal, actualmente elevă în clasa a 9-a la liceul din Berettyóújfalu. Doamna Szenes este şi organizatoarea evenimentului, alături de conducerea instituţiei de învăţământ în frunte cu directorul Iulia Olteanu şi învăţătoarea Anca Stan, moderatoarea concursului.

La eveniment au onorat cu prezenţa autorităţi şi oficialităţi locale şi româneşti, printre care: Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de alţi clerici, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general la Seghedin, Marjai János, primarul oraşului Bătania, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Anamaria Brad Sarca, referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI), directori de şcoli, profesori, părinţi şi alţi invitaţi.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

Călătorie în lumea poveştilor, alături de şcolarii din Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 martie 2018, 20:15

Concursul de povestire „Vasile Gurzău”, organizat de către Şcoala generală din Micherechi, a reuşit şi anul acesta să antreneze din nou cadrele didactice, precum şi peste 20 de copii din clasele 1–8, în lumea poveştilor populare. Acţiunea a avut ca scop cunoaşterea, dezvoltarea şi stimularea potenţialului artistic şi creativ al copiilor şi s-a concretizat la final printr-o reuşită constituind un prilej pentru fiecare participant de a-şi exprima artistic „povestea” în limba română. Copiii au povestit pe de rost poveşti populare, dar şi multe poveşti scrise de părinţi şi profesorii lor special pentru acest moment, poveşti inspirate din viaţa de zi cu zi şi din lumea satului.

Şcoala Generală Românească din Micherechi şi-a însuşit acest concurs, după povestitorul român din comuna Micherechi, Vasile Gurzău, care a trăit între anii 1898–1980.

Anul acesta, la 120 de ani de la naşterea sa, concursul a ajuns la cea de-a 16-a ediţie. Vasile Gurzău este unul dintre povestitorii cunoscuţi ai românilor din Ungaria, alături de Mihai Purdi din Otlaca-Pustă şi Teodor Şimonca din Chitighaz.

Ana Ruja, directorul instituţiei a dat startul concursului, cu un cuvânt de salut adresat tuturor oaspeţilor prezenţi în frunte cu PS Siluan, episcopul românilor din Ungaria şi Daniel Banu, consul general al României la Seghedin.

Elevii, începând de la cei mai mici până la elevii de clasa a 8-a, au rostit poveştile în faţa juriului şi a publicului, majoritatea fiind spuse în grai local. Poveştile au fost răsplătite cu aplauze, iar performanţa elevilor a fost evaluată de un juriu format din: Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „N. Bălcescu” din Jula, nepoata povestitorului Vasile Gurzău, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş, nepoata povestitorului Mihai Purdi şi Vasile Poiendan, prieten al povestitorului elogiat.

Concurenţii au fost premiaţi cu diplome, cărţi şi alte cadouri, dar cea mai importantă a fost participarea, implicarea entuziastă şi lectura responsabilă a copiilor care au asigurat succesul evenimentului, dar şi faptul că nici un „mic povestitor” nu s-a pierdut la povestit, chiar dacă a fost nevoie de o mică improvizare, şi toate acestea datorită faptului că la Micherechi copiii stăpânesc încă bine limba română. Într-adevăr s-au spus foarte multe poveşti moderne şi noi, puţine au fost poveştile clasice ale copilăriei noastre sau cele povestite sătenilor mai demult de către bace Vasile Gurzău, însă important este că elevii sunt încă interesaţi şi implicaţi în a citi şi chiar în a scrie şi spune poveşti.

La final, au fost acordate premiile pe patru categorii, precum şi câteva menţiuni, oferite de Autoguvernarea Românească Județeană din Bichiş, săptămânalul „Foaia românească”. PS Părinte Episcop Siluan a oferit câteva premii care au constat într-o biblie, o carte de rugăciuni pentru copii şi iconiţe, iar primarul localităţii, Margareta Tat, a înmânat tuturor participanţilor la concurs cadouri din partea primăriei locale, pentru sârguinţa şi eforturile depuse.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

PS Episcop Siluan al Ungariei a devenit locţiitor al Episcopiei Dacia Felix din Serbia

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 august 2017, 16:01

Mitropolitul Banatului și Episcopul Ortodox Român al Ungariei au efectuat recent o vizită de lucru în cadrul Episcopiei Dacia Felix, Serbia, informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Vizita a fost prilejuită de preluarea temporară, pentru o perioadă de un an, începând cu 1 august 2017, a conducerii Eparhiei Daciei Felix de PS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei. Acest fapt are loc în urma cererii de retragere, pe motive de sănătate, înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de Preasfințitul Părinte Daniil Stoenescu.

Cei doi Ierarhi au fost întâmpinați la Reședința Eparhială din Vârșeț de PS Daniil și ceilalți membri din Permanența Eparhială a Episcopiei Dacia Felix. PS Daniil a prezentat oaspeților sediul Eparhiei și a avut loc predarea, din punct de vedere administrativ și financiar, conducerii Eparhiei către Episcopul din Ungaria, pentru perioada stabilită de Sfântul Sinod de la Bucureşti.

În aceeași zi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, PS Daniil și PS Siluan au fost primiți de PS Nikanor, Episcopul Ortodox Sârb al Vârșețului, căruia i-a fost prezentată modificarea operată în conducerea administrativă a Episcopiei Daciei Felix.

Marți, 1 august, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitor al Episcopiei Dacia Felix, a oficiat Sfânta Liturghie și o slujbă de Te Deum în Catedrala Ortodoxă Românească cu hramul „Înălțarea Domnului”, din Vârșeț.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Siluan a prezidat ședința de lucru cu preoții din cadrul Episcopiei Daciei Felix, prezentându-le acestora hotărârea Sfântului Sinod și aducând mulțumiri Preasfințitului Părinte Daniil pentru activitatea depusă până acum.

La final, preoții au primit binecuvântarea Ierarhului și au înmânat câte o listă cu realizările, problemele și situațiile din parohiile pe care le conduc.

Foaia românească

Foto: Emanuel Văduva

Interviu cu PS Episcop Siluan. Reporter: Iulia Kaupert.

Sărbătoarea bisericii din Apateu la aniversarea a 210 ani de la zidirea sa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 mai 2017, 05:00

Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Nicolae” din Apateu a sărbătorit sâmbătă, 6 mai, 210 de ani de la zidirea sa. La acest eveniment important pentru comunitatea creştină din Apateu, au fost prezenţi cinci ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi un mare sobor de preoţi şi diaconi din Ungaria şi România, care au oficiat slujba de resfinţire a bisericii, după ce aceasta a fost restaurată atât în exterior, cât şi în interior.

Sărbătoarea de la Apateu a fost prilejuită de mai multe evenimente: aniversarea a 210 ani a lăcaşului de cult şi aniversarea a 20 de ani de slujire preoţească a părintelui paroh Origen Sabău, precum şi de încheierea unor ample lucrări de restaurare efectuate în ultimii ani. Cu această ocazie a fost resfinţită biserica şi troiţa de lemn, construită în stil maramureşean, aşezată la intrarea în curtea bisericii.

După oficierea slujbei de sfinţire, ierarhii invitaţi la acest eveniment, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, PS Sofronie, Episcopul Oradiei, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului şi PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, au săvârşit Sfânta Liturghie, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi, iar răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeşului.

Cuvântul de învăţătură al Sfintei Liturghii a fost rostit de PS Episcop Lucian al Caransebeşului, care a subliniat importanţa acestei zile de sărbătoare şi l-a felicitat pe parohul locului pentru realizările din cei 20 de ani de slujire preoţească. Preasfinţia Sa a mai vorbit despre virtutea răbdării, aşa cum este ea prezentată încă în Vechiul Testament de către Dreptul Iov cel răbdător şi credincios, pe care Biserica Ortodoxă îl consideră un model de răbdare pentru cei credincioşi. Sfântul şi Dreptul Iov este pomenit în Biserica Ortodoxă în ziua de 6 mai, el este socotit de toată creştinătatea ca fiind pilda de răbdare în încercările îngăduite de Dumnezeu.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, PS Episcop Siluan l-a felicitat pe părintele paroh Origen Sabău oferindu-i, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici, în semn de preţuire şi binecuvântare, şi acelaşi Ordin, pentru mireni, domnului Tiberiu Săcădat, epitropul bisericii din Apateu.

Părintele Origen a mai primit cu această ocazie în dar din partea PS Iustin şi Crucea Voievodală Maramureşeană, cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, ca semn de preţuire pentru ceea ce a realizat, dar şi pentru faptul că a venit de pe meleaguri maramureşene, începând cariera de preot într-un sat maramureşean.

De asemenea şi părintele protopop a mulţumit la rândul său Preasfinţiei Sale Siluan, pentru dragostea şi osteneala de care a dat dovadă poposind, de fiecare dată, în mijlocul credincioşilor din Apateu şi pentru susţinerea, de câte ori a fost nevoie, în ducerea la bun sfârşit a lucrărilor şi proiectelor. Nu în ultimul rând, a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru pentru tot ceea ce a reuşit să facă de-a lungul anilor prin ajutorul Lui. A mulţumit credincioşilor care de două decenii sunt alături de el, familiei sale şi sponsorilor bisericii, preoţilor, oficialităţilor prezente, cât şi tuturor credincioşilor, care au luat parte la resfinţirea bisericii.

La eveniment au fost prezente oficialităţi de-o parte şi de alta a graniţei, dar şi mulţi credincioşi din Apateu şi din alte localităţi româneşti din Ungaria şi din România.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească.

Foto: Foaia românească