Comisia juridică din Senat a dat raport de respingere unei propuneri legislative a liberalilor care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Senatorul PNL Alina Gorghiu, unul dintre iniţiatorii actului normativ, susţine că modificarea este necesară pentru a da mai multă reprezentativitate primarilor în mandatul lor, chiar dacă prezenţa la vot este una mică.
Alina Gorghiu:
„Este un proiect redepus de PNL, e un proiect care are susţinerea societăţii civile, a fost un proiect pe care şi PSD, prin diversele voci ale liderilor îl tot susţineau. Acum cred că este momentul, dat fiind faptul că suntem cu trei ani înainte de alegerile locale, să fim puţin atenţi la el şi să revenim la o formă care, cred eu, legitimează alesul local într-o măsură mult mai relevantă decât actuala formulă legislativă”.
În replică, senatorul PSD Şerban Nicolae consideră că alegerea primarilor în două tururi nu asigură neapărat o reprezentativitate mai mare, plecând de la ideea că votul în turul doi poate fi unul negativ faţă de alt candidat.
Şerban Nicolae:
„Nu se justifică ideea pe considerentul unei mai mari reprezentativităţi. Ideea că cine este ales din două tururi de scrutin ar beneficia de o mai mare reprezentativitate este una falsă, se bazează pe prezumţia că toţi cei care nu l-au votat pe un candidat la primul tur de scrutin şi-au dat brusc seama, într-o săptămână sau două, că şi l-au dorit de mici copii şi că merg cu ideea că îi va reprezenta cu cinste în cazul în care câştigă. Pe mine nu m-a convins argumentul ăsta şi, repet, la alegerile de anul trecut la nivel local nu a existat un câştigător al funcţiei de primar cu un procent, aşa cum se spunea atunci, 10-15% cel mult, pe considerentul că din total prezenţi la vot are doar cel mai bun procent”.
Plenul reunit al Parlamentului României a validat astăzi noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune cu 310 voturi pentru şi 11 împotrivă.
Consiliul de Administraţie are următoarea componenţă: Georgică Severin, Ruxandra Ileana Săraru, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian George Teodorescu, din partea PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandru Iulian Muraru, din partea PNL; Angelo Nicolae Mitchievici, din partea USR; Demeter András István din partea UDMR; Milan Miroslav Manyura din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Maria Ţoghină, din partea Guvernului; Adrian Valentin Moise şi Gabriel George Bassarabescu din partea salariaţilor.
Membrii supleanţi sunt: Ancuţa Doina Florea, Cristian Zărescu, Ioan Laurenţiu Horăscu, Adriana Popp, Laurenţiu Ichim, Ioan Chiorean, Mihai Radu Vancu, Románszki Zsuzsa, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Nicoleta Viorica Balaci şi Constantin Puşcaş.
Cu 233 de voturi pentru şi 24 de voturi împotrivă, Georgică Severin a fost ales Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Tudorel Toader, despre înlocuirea sa: Dânşii au deplina abilitare legală să decidă remanierea mea ca ministru
Publicat de adinaiftime,
26 septembrie 2017, 21:30
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că PSD are deplina legalitate să decidă înlocuirea sa din funcţie.
Întrebat cum comentează declaraţiile recente ale unor persoane din PSD care cer înlocuirea sa din funcţia de ministru, Toader a răspuns: ‘Când la momentul de debut al investirii mele, când mi s-a propus să preiau Ministerul Justiţiei, dânşii au decis şi astăzi, în mod firesc, potrivit competenţelor, dânşii au deplina abilitare legală să decidă remanierea mea ca ministru al Justiţiei. Pentru că nu or să mă întrebe pe mine: ‘Domnule ministru, vreţi să vă remaniem sau nu?’ ‘.
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a anunţat, luni, că va solicita în Comitetul Executiv Naţional al partidului revocarea din funcţie a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Codrin Ştefănescu s-a arătat nemulţumit de lipsa de reacţie a ministrului Justiţiei faţă de ‘abuzurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie’.
‘Nu o să pot propune, de exemplu, aici, la BPN, dar la CEx-ul de săptămâna aceasta, de la sfârşit, de la Suceviţa, cu siguranţă eu voi propune revocarea ministrului. (…) Am spus-o clar. Este prea de tot ce se întâmplă şi avem un ministru care nu intervine cu nimic din punct de vedere legal’, a afirmat Codrin Ştefănescu.
Social-democraţii au, sâmbătă, la Mamaia şedinţa Comitetului Executiv Naţional, iar, duminică, o analiză a activităţii Executivului. Astăzi vor să stabilească strategia partidului pentru această toamnă, urmând ca după-amiază, într-o întâlnire cu grupurile parlamentare ale PSD din Senat şi Camera Deputaţilor, să se discute priorităţile legislative şi modul în care acestea vor fi promovate. Sunt prezenţi la Mamaia la aceste întâlniri şi membrii Executivului, cu premierul Mihai Tudose.
Tot la Mamaia se află şi reprezentanţii ALDE, pentru a discuta strategiile şi acţiunile în noua sesiune parlamentară.
Reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au o serie de şedinţe la Neptun, unde îşi vor stabili priorităţile pentru perioada următoare.
La începutul şedinţei Biroului Politic Naţional de astăzi, preşedintele liberal, Ludovic Orban, a susţinut eliminarea reglementării prin ordonanţă de urgenţă. El a declarat că, în momentul în care se va pune în discuţie modificarea Constituţiei, aceasta să fie una dintre primele schimbări. Ludovic Orban mai susţine schimbarea modului de legiferare, în sensul emiterii unor legi clare care să nu permită excepţii sau derogări.
Noul prefect de Cluj, Ioan Aurel Cherecheş, va fi învestit luni, 7 august, în funcţie.
Acesta a fost numit prin hotărâre de Guvern, după ce fostul prefect, Gheorghe Vuşcan, a fost demis.
Evenimentul va avea loc la ora 15:00, în sala mare a Palatului Administrativ.
Ioan Aurel Cherecheş este cadru asociat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Acesta a fost membru PSD 4 ani, iar acum a demisionat din partid pentru a putea prelua funcţia de prefect.
Fostul premier Sorin Grindeanu a anunțat că a depus la PSD contestaţia la decizia de excludere a sa din partid. Grindeanu a menționat că această contestație urmează să fie judecată în comisia naţională de etică a formaţiunii.
“Am contestat, conform statutului PSD, acea decizie de excludere a mea din partid. Contestaţia este pe baza statutului şi pe baza deciziilor luate de conducerea partidului în urmă cu aproximativ o lună şi jumătate. Este o chestiune, nu aş vrea să intru în foarte multe detalii, care se va judeca în forurile interne ale partidului, şi anume la comisia de etică. Contestaţia mea este conform cu prevederile statutului şi, subliniez, este până la urmă şi dorinţa membrilor din organizaţia Timiş de a face acest demers”, a precizat Sorin Grindeanu la Antena 3.
Acesta a precizat că așteaptă judecarea contestației. “Eu sunt un optimist, aşa cum sunt şi colegii mei din Timiş, care m-au îndemnat să fac acest demers şi de sprijinul cărora mă bucur în acest moment”, a adăugat Grindeanu.
El a mai spus că este om de stânga, fiind de 21 de ani în PSD şi că aici vrea să rămână.
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul privind desemnarea lui Mihai Tudose în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, informează Administrația Prezidențială.
Luni, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, șeful statului a anunțat că îl desemnează candidat pentru funcția de premier pe Mihai Tudose, ministru interimar al Economiei, și a transmis că România trebuie să aibă un guvern cât mai repede.
„Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD„, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.
Ministrul interimar al Economiei, Mihai Tudose, este propunerea oficială de premier a PSD ce va fi prezentată în mai puţin de două ore preşedintelui Klaus Iohannis la consultările de la Cotroceni.
Mihai Tudose a obţinut 56 dintre cele 60 de voturi în Comitetul executiv al PSD, iar 4 membri s-au abţinut.
Mihai Tudose s-a născut la 6 martie 1967 în Brăila.
A debutat in 1992 ca şef birou senatorial, până în 1999, când, timp de un an, a fost consilier judeţean, lucrând, în acelaşi timp, şi ca jurist.
Din 2000 şi până în prezent reprezintă Brăila în Camera Deputaţilor.
Din 2004 până în 2008 a fost preşedintele organizaţiei municipale a P.S.D. Brăila.
În 2008 a fost ales deputaţ cu peste 50% din preferinţele electoratului, în colegiul uninominal nr. 4, circumscripţia electorală nr. 9 Brăila.
Mihai Tudose, propunerea de premier a PSD, a mai fost în două rânduri ministru al Economiei în guvernele conduse de Victor Ponta şi Sorin Grindeanu.
Reprezentanţii USR doresc iniţierea unei comisii parlamentare pentru verificarea votului de la moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi ALDE împotriva guvernului Grindeanu, precum şi introducerea unui sistem de vot electronic secret pentru viitoare moţiuni.
Cele două iniţiative vor fi discutate luni, 26 iunie în cadrul unei şedinţe comune a grupurilor parlamentare USR de la Senat şi Camera Deputaţilor.
Aceste demersuri vin în contextul în care presa a dat publicităţii filmări din care ar rezulta că la moţiunea de cenzură ar fi fost 249 de parlamentari care au introdus bile în urnele de vot, dar numărul total al bilelor din fiecare urnă a fost de 251.
Partidele politice au în aceste zile reuniuni ale forurilor de conducere pentru a-şi definitiva mandatele la consultările de mâine cu preşedintele Klaus Iohannis pentru desemnarea unui nou premier.
De asemenea, au loc şi discuţii între liderii politici pentru consolidarea unei majorităţi parlamentare. Reprezentanţii PSD susţin că nu vor avea probleme la instalarea noului guvern, după ce au reuşit să promoveze moţiunea de cenzură printr-o majoritate calificată. Vicepreşedintele PSD, Doina Pană, spune că alianţele de până acum rămân în vigoare.
PNL susţine varianta alegerilor anticipate drept cea mai bună soluţie de ieşire din criză. Preşedintele partidului, Ludovic Orban, a anunţat că liberalii nu vor vota niciun guvern PSD.
UPDATE După ce s-a încheiat plenul, PSD şi ALDE s-au reunit în şedinţa de grup pentru a sărbători, cel mai probabil. Din spatele uşilor s-au auzit ropote de aplauze. La ieşirea din sală, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a fost trimisă deja o scrisoare preşedintelui Iohanniş în care a fost informat de rezultatul votului din plen. La ora 15.00 Liviu Dragnea avea programată o declaraţie de presă, dar a reprogramat-o după conferinţa de presă a lui Sorin Grindeanu, pentru ora 16.00.
Sorin Grideanu: ,,Românilor le spun că o să îmi fac datoria până la capăt, până când țara va avea un Guvern funcțional. Aștept până când Parlamentul va aproba un nou Guvern respectând toate procedurile constituționale și legale din țara noastră. Sper ca votul de astăzi să nu fie o mare greșeală, iar PSD să numească viitorul premier”
Sorin Grindeanu i-a oferit un sfat noului premier în cadrul conferinței de presă:
,,Îi transmit să nu aibă încredere în prietenia lui Liviu Dragnea!”
Liviu Dragnea: ,,Am vorbit cu colegii mei că ne vom întâlni săptămâna viitoare și ne vom gândi la posibile variante de premier. Este o discuție foarte serioasă, nu voi începe să joc ping-pong cu posibile nume de premier. Sita CES va fi foarte deasă. După ziua de astăzi, nu sunt nici mai mare nici mai mic, nici mai slab nici mai gras, sunt același om, președinte de partid. Vreau să îmi cer iertare tuturor românilor pentru greșeala pe care am făcut-o, cred că trebuia să discutăm mai mult la alegerea unui prim ministru, am crezut mult în Sorin Grindeanu dar vom discuta mai mult săptămâna viitoare când vom propune un alt premier. Avem 4 propuneri de premier, și femei și bărbați”
Actualizare. Ora 13.39
Moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi.
Au votat 248 de parlamentari.
……………………….
Actualizare. Ora 12.45.
Se trece la procesul de vot prin strigarea numelor în ordine alfabetică. Votul este cu bile şi este secret.
……………………………………………
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este dezbătută la această oră în Parlamentul României.
Moțiunea este intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”.
În sală sunt prezenți 385 de parlamentari.
A luat cuvântul premierul Sorin Grindeanu.
El a amintit că a refuzat prima propunere pe care i-a făcut-o Liviu Dragnea de a deveni premier, după ce preşedintele Iohannis a respins prima nominalizare făcută de PSD, Sevil Shhaideh. Apoi „am spus da, pentru că Liviu Dragnea mi-a spus că e prietenul meu, că mă susţine, că vom avea miniştri competenţi”, a spus el. „Apoi, la nici şase luni, aflu că Guvernul nu-şi prea face treaba, că miniştrii sunt buni, dar nu prea, şi totul se baza pe o analiză despre care tot mai mulţi colegi spun că nu e corectă”, a mai spus premierul.
„Nu înţeleg de ce suntem azi aici. Nu înţeleg de ce atât scandal în PSD, după ce am câştigat alegerile cu un scor orbitor. Îmi dau seama că nici mulţi dintre dvs. nu înţelegeţi”, a spus Grindeanu. El a repetat că nu a demisionat pentru că PSD risca să piardă guvernarea.
La rândul lui, președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat:
”Astăzi nu e o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Sorin Grindeanu. Premierul şi Guvernul căruia i-am încredinţat împreună cel mai ambiţios program de după 198, nu a performat aşa cum am sperat”, a adăugat Dragnea.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că discuțiile despre un nou guvern vor începe imediat după moțiune iar de data aceasta o să propună mai multe variante de premier, deoarece încă simte „usturimea” de la o singură variantă.
„Discuțiile pentru noul guvern vor începe după moțiune, în seara respectivă. O să convocăm un Comitet Executiv Național după moțiune, dar nu cred că chiar în seara moțiunii, la o zi-două, eventual”, a spus Dragnea la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că de această dată vor fi mai multe propuneri pentru funcția de premier iar CexN va decide cine va fi cel nominalizat.
„Am discutat cu câțiva colegi și sunt câteva variante pe care o să le propun Comitetului Executiv Național, nu va fi doar una. Voi propune mai multe variante. Și acum simt usturimea de la o singură variantă”, a afirmat Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis speră ca PSD-ul să rezolve foarte repede criza politică actuală, iar România sa aibă un guvern stabil.
‘Legat de situaţia politică actuală pot să spun aşa: numai de asta nu am avut nevoie. Şi am solicitat PSD-ului, pe toate căile de comunicare, să termine repede această criză şi să mergem mai departe. E păcat. Avem deschidere în lume. Aţi văzut, în SUA am fost foarte bine primiţi. Avem deschidere mare în Europa. Ce ne mai lipseşte este un guvern stabil. Sper să se rezolve repede’, a declarat sâmbătă, la Sibiu, Klaus Iohannis.
Întrebat dacă, în opinia sa moţiunea de cenzură a social-democraţilor va trece, şeful statului a replicat: ‘Este treaba lor cum o fac. Nu stau eu să dau lecţii PSD-ului. Este un partid mare şi sper să îşi rezolve problema foarte, foarte repede.’
Preşedintele Klaus Iohannis se află la Sibiu, împreună cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, pentru a sărbători un deceniu de capitală culturală europeană. (Agerpres/ FOTO antena3.ro)
Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală din România provocată de PSD, care miercuri, 14 iunie, a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze.
Agenţia France Presse scrie că dacă Grindeanu se cramponează de acestă funcţie, PSD pare condamnat să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern.
Deutsche Welle notează că, în pofida celei mai rapide creşteri economice în Uniunea Europeană, România rămâne a doua cea mai săracă ţară din uniune şi are nevoie urgentă de investiţii în domeniile sănătăţii şi infrastructurii de transport, care probabil vor fi întârziate de această criză.
Refuzul premierului de a demisiona semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului partidului, comentează DPA, agenţia germană de ştiri, care adaugă că Dragnea i-a ameninţat cu expulzarea pe ”toţi membrii PSD” care-i iau partea lui Grindeanu.
Liderul PSD, care îşi ţine strâns în frâu partidul, a anunţat că formaţiunea este pregătită să nominalizeze alt premier şi un nou guvern, împreună cu ALDE, scrie Reuters.
Potrivit legislaţiei române, preşedintele susţine un premier în urma unor consultări cu partidele politice, după care persoana nominalizată se prezintă să obţină un vot de încredere în Parlament, în care PSD şi ALDE deţin o majoritate confortabilă.
Sergiu Miscoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, a declarat pentru Reuters că PSD nu are de câştigat din această decizie, ”partidul va fi afectat de o pierdere uriaşă de imagine, atât cât a mai rămas din ea”.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că evaluarea activităţii guvernului este finalizată şi că luni, 12 iunie, vor fi trase concluziile şi vor începe întâlnirile cu miniştrii.
Liderul social-democrat a precizat că s-au constatat probleme la mai multe ministere:
Sunt multe domenii în care sunt probleme. PSD-ul a mers în alegeri cu un program, românii au avut de ales între mai multe programe și au spus: acesta este programul pe care îl vrem! Și l-au votat. Drept pentru care guvernul este pus să pună în practică programul. Pentru noi nu este cel mai important cine face face parte din guvern ci ca programul să fie pus în aplicare, pentru că n-a fost în alegeri să spun românilor: vreau să facem u program, votați-ne ca să trăiți binișor! (Liviu Dragnea)
Evaluarea a constat în analizarea promisiunilor din programul de guvernare şi modul în care au fost îndeplinite, a menţionat Liviu Dragnea.
Premierul Sorin Grindeanu şi liderii coaliţiei PSD – ALDE monitorizează activitatea miniştrilor şi punerea în aplicare a programului de guvernare asumat. Este o evaluare de ansamblu, dar şi pe domenii de activitate, iar o analiză finală va fi prezentată în cel mult două săptămâni. Cu detalii, Amalia Bojescu:
Două subiecte au tulburat, săptămâna aceasta, atât lumea politică, dar și opinia publică. Este vorba, mai întâi, despre plafonarea indemnizațiilor pentru mame, un proiect lansat de Ministerul Muncii. De asemenea, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, a fost votată marți de plenul Camerei Deputaţilor. Dacă propunerea va fi aprobată şi de Senat, românii vor fi chemaţi să îşi exprime votul în cadrul unui referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.
Acestea sunt temele dezbătute, astăzi, în emisiunea Imperativ, după Radiojurnalul orei 17,00 de jurnalista Sanda Mihalcea și de deputații Tudor Ciuhodaru (PSD) și Pentru Movilă (PMP). Prin telefon va interveni deputatul USR, Cosette Chichirău. Realizator: Ioana Soreanu. Emisiunea va putea fi urmărită în transmisie vide-live pe pagina noastră de Facebook. (Radio Iași/ FOTO Informații profesionale)
Proiectul Legii salarizării unitare va fi prezentat joi, în comitetul executiv al PSD, de către Liviu Dragnea, iar apoi va fi semnat de către parlamentarii convocați la Sinaia, a declarat, marți, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu.
„Joi, în comitetul executiv al Partidului Social Democrat, la care este așteptat și domnul Călin Popescu Tăriceanu, va fi prezentat proiectul de lege de către domnul președinte Liviu Dragnea și apoi parlamentarii care sunt convocați și ei la Sinaia vor putea să semneze proiectul de lege ca să se transmită Parlamentului României”, a spus Lia Olguța Vasilescu, într-o emisiune la Antena 3.
Potrivit acesteia, deși pare că este o lege care dublează salariile, dacă nu va fi aplicată va fi mai gravă situația pentru că, după deciziile Curții Constituționale și ale instanțelor, care „au legiferat pe legea salarizării”, iar salariile au ajuns să fie uriașe în unele zone, impactul de buget este cu două miliarde de euro mai mare.
În ceea ce privește majorările salariale, ministrul a prezentat în cadrul emisiunii exemple de creșteri salariale. Astfel, în Sănătate, un medic debutant, anul I, în spital clinic, va avea un salariu de 2.621 de lei în 2017, iar în 2018 acesta ar urma să ajungă la 5.700 de lei. Un medic specialist gradul V, cu vechime maximă, din spital clinic, va urca de la 4.413 lei în 2017 și la 12.375 de lei în 2018, iar un medic primar, gradul V, din ATI, cu vechime maximă, va avea în 2017 un salariu de 5.987 de lei și va urca anul viitor la 16.672 de lei.
Un asistent debutant cu studii superioare va ajunge, de la un salariu de 1.704 lei în 2017 la 3.950 lei în 2018, un asistent mediu cu studii medii și vechime maximă, de la 2.290 lei va ajunge la 4.625 lei, iar un asistent principal cu studii superioare și gradație maximă de la 2.986 lei la 4.625 lei.
Potrivit exemplelor date de ministrul Muncii, în Educație, un profesor debutant de liceu va porni de la 1.962 de lei în 2017 și ajunge la 3.520 de lei în 2020 și va urca la 4.098 de lei în 2022. Un profesor de liceu, grad V, va avea anul acesta un salariu de 3.500 de lei, în 2020 va urca la 6.075 de lei și va ajunge în 2022 la 6.900 de lei. Un profesor universitar cu vechime și gradație maximă va avea în 2022 un salariu de 13.600 de lei.
În Armată, solda de bază, fără sporuri, a unui soldat va crește de la 754 lei în prezent la 2.150 lei în 2020 și 2.500 lei în 2022, salariul unui plutonier cu studii medii de la 1.141 lei, la 2.805 lei, respectiv 3.900 lei, iar salariul unui sublocotenent, fără vechime, va crește de la 1.614 lei la 3.340 lei, respectiv 4.259 lei. Un colonel va avea o creștere salarială de la 3.318 lei la 5.910 lei în 2020 și 6.844 lei în 2020, iar un general de la 5.228 lei la 8.358 lei, respectiv 8.874 lei.
În Diplomație, salariul unui atașat, agent consular se va majora de la 4.095 lei în prezent la 5.920 lei în 2020 și 6.721 lei în 2022, iar al unui ambasador de la 8.694 lei la 10.934 lei, respectiv 11.000 lei.
În Justiție, un procuror stagiar va primi în 2020 un salariu de 5.966 lei și un judecător stagiar 6.806 lei, un procuror judecătorie, cu vechime maximă 13.600 lei și un judecător 14.258 lei.
Salariului grefierului debutant va crește de la 1.466 lei la 2.790 lei în 2020 și la 3.750 lei în 2022, iar al unui grefier grad I vechime maximă de la 5.511 lei, la 6.771 în 2020.
La cultură, un actor sau un dirijor grad II, cu studii superioare și vechime maximă va câștiga 5.860 lei în 2020 și 6.910 lei în 2022, un bibliotecar, tot cu studii superioare și vechime maximă 6.367 lei, respectiv 6.643 lei, în timp ce un artist gradul IA va ajunge la 10.090 lei, respectiv 10.093 lei.
De asemenea, ministrul a dat asigurări că atât timp va fi PSD la guvernare această lege de salarizare va fi aplicată.
„Noi ne-am calculat foarte bine programul de guvernare. Acum îl descoperă toți. Au văzut că ce tragedie, cresc salariile. Văd în fiecare zi lideri de sindicat care sunt în chinuri că se măresc salariile. Cred că este prima oară în istorie când văd așa ceva, un lider de sindicat care să ceară demisia ministrului pentru că a dublat salariile. Ce pot să vă asigur este că această lege va intra ăn vigoare de la 1 iulie și va fi aplicată cel puțin până la sfârșitul perioadei în care noi suntem la guvernare”, a mai afirmat Lia Olguța Vasilescu.
Prezent la Tulcea, președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a vorbit despre principalele investiții care urmează să fie realizate la nivelul județului.
Miercuri după amiază, la sediul PSD Tulcea, președintele PSD Tulcea, Horia Teodorescu, și președintele PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit cu reprezentanți ai presei pentru a discuta despre principalele direcții de acțiune în ceea ce privește investițiile viitoare.
Liviu Dragnea a făcut o scurtă trecere în revistă a celor mai importante investiții ce urmează să fie realizate prin Programul de Infrastructură Mare: drumul dintre Brăila și Constanța, podul peste Dunăre, modernizarea, dotarea, extinderea Spitalului Județean, porturile tulcene.
‘Noul Guvern va trebui să finalizeze procedura de transfer a infrastructurii portuare de la APDM la Tulcea. Faleza Tulcea s-ar putea transforma într-un punct de atracție turistică dacă ar beneficia de investiții de modernizare’, a declarat Liviu Dragnea.
În ceea ce privește situația podului peste Dunăre, despre care se discuta de peste 20 de ani, Liviu Dragnea spune că în câteva săptămâni intra în linie dreaptă, întrucât la momentul de față ajung la Comisia Tehnică pentru avize.
‘Știu că se discuta de mult timp de această investiție, diferența este că acum avem și banii necesari (n.n. aproximativ 200 de milioane de euro). Așadar, sper din tot sufletul că în curând să înceapă procedurile de licitație’.
Deputatul PNL Dumitru Oprea atrage atenția asupra perspectivei sumbre de dezvoltare a României pe baza fondurilor europene, având în vedere gradul extrem de mic de absorbție, motiv pentru care și comisarul european PSD a criticat guvernul. Într-o întrebare adresată Ministrului Fondurilor Europene, parlamentarul liberal susține: deși reprezentanții executivului vorbesc despre deschiderea tuturor liniilor de finanțare, până la sfârşitul anului 2017, despre accelerarea ritmului de utilizare a fondurilor europene, în realitate, întregul proces este întârziat, de la lansarea apelurilor, a evaluărilor și aprobărilor de proiecte, până la aprobarea cheltuirii banilor. La acestea se adaugă și imposibilitatea alocării de credite bugetare și prefinanțări pentru primării, cu ajutorul cărora să demareze contractele de finanțare. În aceste condiții, deputatul ieșean a solicitat Ministrului Rovana Plumb să specifice care este numărul liniilor de finanțare deschise și numărul celor care nu au fost încă lansate, precum și stadiul acreditărilor pentru autoritățile de management și control al proiectelor și programelor. De asemenea, Dumitru Oprea a cerut planul de măsuri al executivului pentru debirocratizarea și simplificarea procedurilor, din momentul depunerii proiectelor și până la decontarea finală, atât din punct de vedere administrativ, cât și legislativ.
*
ÎNTREBARE
Adresată doamnei ministru: Rovana PLUMB, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene
Din partea domnului deputat: Dumitru OPREA
Circumscripţia electorală: Nr. 24, Iaşi
Şedinţa din data de: 20.03.2017
Obiectul şi motivarea întrebării: Perspectiva sumbră a dezvoltării României cu ajutorul fondurilor europene pentru 2014 – 2020
Doamnă Ministru,
Programul de guvernare PSD-ALDE se bazează aproape exclusiv pe accesarea fondurilor europene pentru asigurarea dezvoltării României. La nivel declarativ, reprezentanții executivului vorbesc despre deschiderea tuturor liniilor de finanțare, până la sfârşitul anului 2017, dar și despre accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene. În realitate, întregul proces este întârziat, de la lansarea apelurilor, a evaluărilor și aprobărilor de proiecte, până la aprobarea cheltuirii banilor. Ca urmare, asistăm la critica meritată din partea Comisiei Europene, chiar a comisarului PSD, doamna Corina Crețu, privind incapacitatea, incompetența și interesele de tot felul care au condus la un grad de absorbție de doar 0.5%. În acest context, vă rugăm să precizați viziunea dvs. privind accelerarea ritmului de utilizare a fondurilor europene, răspunzând la următoarele întrebări:
• Câte linii de finanțare sunt deschise și câte nu au fost încă lansate pentru fiecare program operațional în parte?
• În ce stadiu sunt acreditările pentru autoritățile de management și control al proiectelor și programelor?
• Care este planul de măsuri concrete pentru deblocarea accesării fondurilor?
• Cum veți debirocratiza și simplifica procedurile pentru beneficiarii de fonduri, din momentul depunerii proiectului și până la decontarea finală, atât din punct de vedere administrativ, cât și legislativ?
Senatorul PSD, Şerban Nicolae, a depus o serie de amendamente la proiectul legii graţierii, prin care ar urma să fie graţiate şi faptele de corupţie.
Senatorul Şerban Nicolae a spus că nu are acordul PSD pentru demersul său şi a adus din nou în discuţie condiţiile din penitenciare şi sancțiunile aplicate de CEDO României.
Undeva la 2.700 de persoane ar beneficia de efectele acestei graţieri, deci o cifră de, nu ştiu, cred sub 10% din totalul persoanelor aflate în detenţie în România. De altfel, la ultima graţiere colectivă, în România, au ieşit 3 mii de persoane. Nu există niciun element în societate care să fi dus la concluzia că societatea a fost înspăimântată, că a fost înfricoşată de faptul că vor ieşi criminalii, violatorii, tâlharii ş.a.m.d. la drumul mare din închisoare şi că ar fi cineva în pericol. (Nicolae Şerban)
PNL consideră că proiectul legii graţierii, propus de PSD, nu rezolvă problema suprapopulării din penitenciare şi nici pe cea a condiţiilor de detenţie.
Preşedintele interimar, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii vor veni cu propriile amendamente la documentul respectiv.
Graţierea să fie măsură de clemenţă cu adevărat. De asemenea, dacă se face, să contribuie la rezolvarea suprapopulării penitenciarelor. Graţierea, de asemenea, să se aplice celor care, în momentul de faţă, sunt în închisori şi nu celor care urmează să ajungă în închisori. Aşa şi funcţionează din punct de vedere juridic. Iată, aşadar, câteva completări care este obligatoriu să existe în orice proiect de graţiere. (Raluca Turcan)
Raluca Turcan a mai spus că dacă forma proiectului rămâne neschimbată, liberalii nu vor vota legea graţierii.
Deputaţii au adoptat astăzi proiectul de lege iniţiat de liderul PSD Liviu Dragnea, privind eliminarea unor taxe nefiscale şi urmează să fie trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare.
Deşi ieri Comisia de buget-finanţe a Camerei a adoptat un amendament la lege care prevedea menţinerea taxei radio-tv, astăzi în plenul Camerei, articolul care prevedea eliminarea acestei taxe a fost reintrodus în proiect.
Liberalii au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.
În ceea ce priveşte finanţarea Radioului Public şi a televiziunii, Liviu Dragnea a declarat că în legea bugetului de stat va fi prevăzută alocarea sumei de 480 de milioane de lei pentru Radio şi 620 de milioane pentru Televiziunea Publică.
Taxa radio-tv se va plăti în continuare, însă doar până la 1 ianuarie 2017. În acest context, Ovidiu Miculescu, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, a facut următoarea declarație:
Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat, susţinute de la tribuna Camerei Deputaţilor. Precizez ca afirmaţiile domnului Dragnea sunt neadevăruri flagrante pe care le pot demonstra oricând.
Dincolo de calitatea mea, de Preşedinte Director General al Radio România, calitate în care mi-am exprimat adeseori îngrijorarea şi dezamăgirea profundă faţă de această măsură, sunt un om obişnuit şi nu văd cum ar fi putut interpreta oricine, vreodată, oricare din argumentele ridicate de mine în cadrul dezbaterilor ca pe o ameninţare. Am subliniat mereu că această măsură aduce grave prejudicii independenţei şi echidistanţei serviciului public de radiodifuziune şi împiedică Radio România să-şi îndeplinească misiunea publică asumată cu 88 de ani în urmă. Uneori, mărturisesc, am fost chiar vehement, o vehemenţă pe care vă rog să o puneţi pe seama energiei şi speranţelor pe care le-am investit în proiectul radioului public, dar nu am afirmat vreodată ceva ce ar putea fi interpretat ca o ameninţare, oricât de vagă. Mai mult, declar acum, public, că această pretinsă discuţie telefonică cu vreun lider de grup parlamentar, invocată de domnul Dragnea, nu a avut loc şi subliniez încă o dată că toate afirmaţiile acestuia sunt neadevăruri flagrante. Ceea ce se întâmplă în cazul de faţă este în egală măsură înfricoşător şi revoltător. Asistăm la o incredibilă ambuscadă politică, cu unicul scop de a vulnerabiliza şi, ulterior, acapara politic Radio România.
Avem aici, dacă privim cu atenţie, prima ciocnire între ceea ce ar fi trebuit să rămână media publică independentă şi echidistantă pe de o parte şi politică, ba chiar „realpolitik” pot spune, pe de altă parte. Sensul unei dezbateri – care de fapt nu a existat – despre independenţa media publică a fost deturnat şi reinterpretat politic.
Se deturnează atenţia de la concepte şi principii şi se încearcă, prin atacuri ad hominem, manipularea opiniei publice. Primele victime au fost colegii domnului Dragnea, care au votat sub imperiul emoţiei stârnite de această falsă ştire. Următoarele victime vor fi milioanele de ascultători ai radioului public care vor descoperi la un moment dat, probabil prea târziu, că Radio România nu mai este radioul lor, vocea liberă, serioasă, imparţială, echidistantă şi de încredere cu care s-au obişnuit ci doar un subcapitol al unui buget guvernamental.
Sub rezerva declaraţiilor politice se poate afirma orice despre oricine iar media publică împinsă în arena unor astfel de dezbateri riscă să piardă mereu, pentru simplul motiv că nu are exerciţiul unui astfel de discurs manipulator, fals, partinic precum cel la care tocmai am asistat.
Agenţia Naţională de Integritate a solicitat, astăzi, Camerei Deputaţilor să constate încetarea de drept a mandatului lui Constantin Adăscăliţei.
‘Raportul de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate cu privire la Constantin Adăscăliţei, fost consilier judeţean – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în prezent deputat, a rămas definitiv şi irevocabil la data de 23 martie 2015 ca urmare a pronunţării deciziei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Vă solicităm să constataţi încetarea de drept a mandatului de deputat al domnului Adăscăliţei Constantin în conformitate cu Statutul deputaţilor şi senatorilor’, se arată în adresa transmisă de ANI Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
Potrivit secretarului Camerei Marcel Ciolacu, Biroul permanent va întocmi o hotărâre prin care se va constata vacantarea locului de deputat al lui Adăscăliţei, iar plenul va lua act de aceasta.
Constantin Adăscăliţei este deputat PSD.
Până la această oră, parlamentarul nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.
Mihai Fifor este noul lider al senatorilor PSD, după retragerea din această funcţie a lui Ilie Sârbu!
Modificarea urmeaza să fie anunţată şi în şedinţa de marţi a plenului Camerei Superioare a Parlamentului, prima din sesiunea ordinară de toamnă.
În favoarea lui Mihai Fifor s-au exprimat 42 de senatori PSD, în timp ce contracandidatul său, Şerban Nicolae, a obţinut din partea colegilor săi 12 voturi pentru.
Dupa castigarea functiei de lider al grupului PSD, preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea l-a felicitat pe Mihai Fifor si a spus ca are încredere în el pentru a gestiona această poziţie şi pentru a menţine unit acest grup.
„Le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată si domnului preşedinte Ilie Sârbu pentru activitatea deosebită pe care a depus-o în aceşti trei ani de coordonare a grupului nostru senatorial. În opinia mea, suntem o echipă redutabilă şi în această sesiune parlamentară vor fi foarte multe lucruri de făcut şi, cu siguranţă, împreună şi în spiritul colegial care ne caracterizează vom reuşi să ducem mai departe un program legislativ cât se poate de serios, care să dovedească, dacă mai era nevoie, că PSD are un cuvânt important de spus în acest moment” a declarat noul lider al grupului senatorilor PSD, Mihai Fifor.
PSD trebuie să stabilească atitudinea şi modul de convieţuire în coaliţia de guvernământ şi să valideze o conducere interimară a formaţiunii, declară coordonatorul politic al social-democraţilor, Liviu Dragnea, după anunţul de duminică seara al lui Victor Ponta că nu va mai ocupa nicio funcţie de conducere în partid până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile DNA.
Liviu Dragnea consideră că premierul nu trebuia să renunţe la şefia PSD şi a respins posibilitatea unei demisii a lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru:
Eu sper că o greşeală nu este urmată şi de a doua greşeală. Îi respect decizia, îl înţeleg, ar mai fi trebuit să aştepte, zic eu, să vedem ce se întâmplă cu acest dosar.
Până la urmă, fiecare este liber să ia deciziile pe care le crede de cuviinţă, bune pentru el şi pentru partid, pentru că am văzut că s-a gândit şi la el, dar şi la partid. Aproape toţi membrii de partid, că nu am putut să vorbesc cu toţi, vor ca PSD-ul să rămână la guvernare şi e firesc ca PSD-ul să rămână la guvernare cu Victor Ponta prim-ministru.
Pe de altă parte, vor totuşi să fie relaţii clare în coaliţie, să fie relaţii bazate pe respect, adică să fie coerentă funcţionarea coaliţiei. Sper să putem avea o discuţie unde să fie prezent şi Victor Ponta, care să lămurească lucrurile în coaliţie, dacă sunt ceva lucruri de lămurit. (Liviu Dragnea)
O şedinţă a coaliţiei de guvernământ ar urma să aibă loc luni, 13 iulie, după amiază. Liviu Dragnea mai spune că problema interimatului trebuie tranşată rapid în cadrul Comitetului Executiv Naţional, pentru că, dacă situaţia ambiguă de la conducerea partidului se prelungeşte, există inclusiv riscul ca unii membrii să părăsească PSD. Întrunirea forului naţional de conducere a PSD ar trebui să aibă loc cel mai târziu săptămâna viitoare, consideră Liviu Dragnea.
Victor Ponta va rămâne prim-ministrul României, iar politica de guvernare va continua pe aceleaşi direcţii stabilite până acum, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Rovana Plumb.
În privinţa situaţiei din partid, ea a explicat că se va păstra conducerea interimară.
Practic, vorbim în această perioadă de o prelungire a interimatului din prezent şi vreau să vă spun cu toată convingerea că PSD este într-o situaţie total funcţională. Aşa cum am lucrat de când a plecat premierul Victor Ponta să se opereze, direcţia partidului nu se schimbă, în continuare suntem preocupaţi de aceleaşi priorităţi. (Rovana Plumb, preşedintele Consiliului Naţional al PSD)
Pe termen lung, deciziile vor fi luate de comun acord de toţi liderii PSD, în Comitetul Executiv Naţional, care ar putea fi organizat zilele următoare, a mai spus Rovana Plumb.
La scurt timp după anunţul făcut de premierul Victor Ponta au apărut şi primele reacţii din partea partenerilor de coaliţie, dar şi a opoziţiei.
Preşedintele Senatului şi liderul Partidului Liberal Reformator, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că respectă decizia preşedintelui PSD. El susţine că alianţa politică dintre PLR şi social-democraţi trebuie să continue.
De cealaltă parte, PNL, PMP şi Partidul Social Românesc informează că au luat act de anunţul lui Victor Ponta şi îi cer demisia de la şefia Guvernului.
Finanţarea partidelor, reforma electorală şi procedurile prin care Parlamentul aprobă cererile procurorilor de reţinere şi arestare sunt subiecte pe marginea cărora preşedintele Klaus Iohannis va discuta astăzi cu partidele parlamentare. Consultările vor avea loc la Palatul Cotroceni, între orele 10:00 şi 17:00 şi au fost convocaţi reprezentanţii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care preşedintele Klaus Iohannis o organizează cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului, în decembrie 2014. Pe lista partidelor invitate la consultări cu şeful statului nu se regăseşte şi PLR. Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu dezaprobă acest lucru şi susţine într-un comunicat de presă că parlamentarii PLR şi-au făcut mereu datoria în cadrul legislativului, iar miniştrii au acţionat eficient în guvern. Mai mult, Tăriceanu spune că partidul pe care îl conduce a contribuit la adoptarea unor măsuri de stimulare a economiei. PLR îl asigură pe preşedintele Klaus Iohannis că doreşte să participe activ la restabilirea dialogului între instituţiile statului.
În ședința de CL de vineri au fost introduse pe ordinea de zi dezbaterea a două variante de acordare a gratuității pe mijloacele de transport în comun din Brașov.
Primul proiect prevedea acordarea gratuității pe transport exclusiv pensionarilor și a fost inițiat de consilierii locali ai PSD-UDMR-PC.
Al doilea proiect prevedea acordarea de gratuitate pe transportul în comun pentru toate persoanele care au venituri brute de până în 1.500 de lei și era propus de cei 9 consilieri PNL și PDL.
Proiectele de gratuitate pe transportul în comun din Brașov, atât cel propus de PSD cât și cel propus de PDL și PNL, au primit aviz negativ din partea comisiilor financiare ale Primăriei şi nu au trecut de votul din Consiliul Local.
Reprezentanţii PNL şi PDL au reuşit mai întâi să-l revoce din funcţie pe vicepreşedintele social-democrat Ioan Oleleu, dar în primă fază nu au putut să îl impună în locul său pe liberalul Mihai Seplecan. O parte dintre consilierii celor două formaţiuni au votat greşit, iar buletinele lor au fost anulate. Ulterior a fost convocată o nouă şedinţă, în care au reuşit să îşi exprime punctul de vedere. Convocarea şedinţei prin care Mihai Seplecan a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a fost contestată de reprezentanţii PSD. Ei au şi părăsit sala şi au anunţat că vor ataca în instanţă toate hotărârile prin care s-a schimbat coloratura politică a instituţiei. În prezent, Consiliul Judeţean Cluj este condus de preşedintele interimar Vakar Istvan, vicepreşedintele din partea PNL, Mihai Seplecan şi consilierul PDL, Horaţiu Cătărig
Biroul Electoral Central a centralizat până acum 96,18% din totalul voturilor exprimate
Publicat de Andrei Cretoiu,
26 mai 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 1:53
Biroul Electoral Central a centralizat până acum 96,18 la sută din totalul voturilor exprimate la alegerile europarlamentare de ieri. Potrivit rezultatelor oficiale date publicităţii în urmă cu o ora, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,4 la sută, fiind urmată de PNL cu aproape 15 procente. PDL se află pe poziţia a treia cu 12,23 la sută, în timp ce Mircea Diaconu a strâns 6,92 de procente. UDMR a obţinut 6,47 la sută, fiind urmată de Partidul Mişcarea Populară cu 6,29 la sută. PP DD, PRM şi Forţa Civică nu au trecut de pragul electoral de 5 la sută şi nu vor avea mandate în viitorul Parlament European. Următoarele rezultate oficiale vor fi comunicate la ora 17,00.
Prezența la vot la nivelul Uniunii Europene a fost de 43,1 la suta. Cea mai mare prezență s-a înregistrat în Belgia și Luxemburg unde si-au exprimat optiunea 90 la suta dintre alegatori, cea mai mică a fost în Cehia și Slovacia de 19,5 si respectiv 13 la suta.
Conform rezultatelor centralizate pana in acest moment, Grupul Popularilor Europeni va avea cei mai mulţi euro-parlamentari şi in noul Legislativ, urmat de cel al Socialiştilor şi Democraţilor, potrivit rezultatelor parţiale la nivel european. Niciunul din ele nu deţine, însă, majoritatea de 376 de mandate.
Pe locurile urmatoare se află Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni şi Grupul Verzilor. Partidele eurofobe şi extremiste din Uniunea europeană şi-au confirmat ascensiunea în alegerile parlamentare de ieri. În Franţa, Danemarca şi Marea Britanie, scrutinul a fost câştigat de formaţiuni care promovează politici anti-imigraţie, sau chiar desprinderea din Uniune. Mai exact, în Marea Britanie, Partidul Independenței, UKIP, i-a devansat pe conservatorii aflați la putere și pe laburiștii din opoziție. În Danemarca, Partidul Popular, anti-imigraţie, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare.
Totodată, în Franța, Frontul Național, de extremă dreaptă, a câștigat alegerile cu un rezultat istoric, de 25%.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.