Ștefan Ciochinaru: Când se va termina acest război, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Va trebui să preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:53

La „Subiectul săptămânii” a fost realizată o analiză a situației geopolitice internaționale, cu accent pe războiul ruso-ucrainean. Cristian Dumitrașcu a realizat interviul cu profesorul de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bun venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Nu ne-am mai auzit de ceva vreme, dar, iacătă, avem motive destule să discutăm despre ce se întâmplă pe scena internațională. Aș spune, chiar de la început, una caldă, una rece.

Să spunem că întâlnirea dintre Biden și liderul chinez se poate trece la cea caldă, iar apoi, criza ucraineană continuă. Avem și cele două rachete căzute în Polonia.

Ștefan Ciochinaru: Să începem cu cea caldă – și este de o importanță extraordinară. Constat că sunteți singurii în mass-media care ar fi decelat corect importanța întâlnirii dintre președintele Biden și președintele Xi, care s-a soldat cu, aș zice, un pas mic în relațiile bilaterale, dar un pas uriaș în cele internaționale.

Pentru că la sfârșitul acestei întâlniri, președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat – și vă citez aproape cu ghilimele: „China nu caută să schimbe ordinea internațională actuală”. Și închid aici acest citat de o importanță uriașă, pentru că practic, președintele Xi Jinping a semnalat în felul acesta că țara sa, China, iese din acea alianță revizionistă care s-a ambiționat să schimbe ordinea lumii, o ordine bazată pe reguli și care era compusă din Rusia, Iran, Coreea de Nord și – se presupunea – și China.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, foarte important. Iată că s-a tot vorbit în presa internațională despre eliminarea, practic, din cursa asta geopolitică mondială a Rusiei, de fapt.

Ștefan Ciochinaru: Da, pentru că s-a mai convenit acolo ceva și anume, s-a convenit să se renunțe la orice amenințare nucleară în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Ăsta cred că este un pas foarte mare pe care l-a făcut America, pe de o parte, și, iată, China a acquiesat.

Ștefan Ciochinaru: Și, iată, și China și asta conferă lumii o gură de oxigen, o liniște de care era foarte mare nevoie în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Interesant, de asemenea, felul în care s-a poziționat..

Ștefan Ciochinaru: Erdogan…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): … pentru că se pare că a avut iar o poziție diferită.

Ștefan Ciochinaru: Da, președintele Turciei face un balet diplomatic, aș zice, extrem de interesant, maximizând la maximum situația geopolitică a țării sale și încercând să intermedieze între lumea liberă și Rusia, între țările din Asia Centrală, Orient și Occident.

Nu este surprinzător, este un curs politic pe care președintele Erdogan l-a adoptat de la începutul acestui conflict și în felul acesta reușind să capitalizeze în planul politicii internaționale foarte mult.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Întorcându-ne la Ucraina noastră cea de toate zilele, iată că se fac în curând nouă luni.

Ștefan Ciochinaru: Se fac nouă luni, nouă luni în care am strâns foarte multe întrebări. Sunt sunt numeroase interogațiile, domnule Dumitrașcu, pe care le ridică acest mare război din secolul 21. Sunt numeroase.

De ce sunt bombardate școlile și spitalele? De ce sunt bombardate cartierele de locuințe, de ce sunt amenințate centralele nucleare și barajele de acumulare, de ce sunt detonate silozurile alimentare, de ce NATO interzice Ucrainei bombardarea în adâncime a pozițiilor rusești, dar Rusia poate bombarda până la granița cu NATO, și, iată, prin accident și dincolo de ea.

Eu cred că atunci când se va termina acest război, pentru că se va termina, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Și vă dau un singur exemplu: de ce, de exemplu, în conflictele viitorului, ONU să nu preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea, nu doar pentru cei care se află în dispută pe front?

De ce în astfel de situații nu s-ar putea institui o zonă de interdicție, o fâșie de 100 de kilometri la frontiera cu țările nebeligerante? Atunci, astfel de accidente, cum a fost cel al căderii rachetei în Polonia, nu ar mai fi posibile. Deci primejdia de escaladare a războiului ar fi înlăturată. Și sunt numeroase astfel de probleme pe care acest război le ridică.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, după toate cele care s-au întâmplat în această săptămână – și iată, a fost și întâlnirea miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles – lucrurile par a se îndrepta către o rezolvare, către un final. Sau încă nu vedem luminița de la capătul tunelului?

Ştefan Ciochinaru: Părerea mea este că în acest moment nu se mai joacă pe front, ci se joacă pe frontul din interiorul Rusiei, de la Moscova.

Acolo s-a constituit, de fapt, în ultima lună, luna octombrie, s-a constituit așa, pe nesimțite, o troică, un nou centru de putere rusesc, format din bucătarul Prigojin, generalul terorist Surovikin și aventurierul Kadîrov.

Acești trei oameni, dintre care doi au armate particulare, atenție, au intrat în dispută directă cu armata rusă, cu ministrul apărării, Șoigu, care încă este susținut de Vladimir Putin. În momentul de față are loc o luptă pentru putere fără niciun fel de menajamente înăuntrul Rusiei. Acolo este, cred eu, adevăratul front în momentul de față, cu toate că, sigur, ce se întâmplă în Ucraina continuă să îmbrace culori dramatice. Recentul bombardament…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Teribil.

Ştefan Ciochinaru: Aproape 100 de rachete Kalibr a însemnat o desfășurare de mare forță și, din câte am înțeles de la specialiștii militari, rușii ar mai avea aproape cam tot 100 de rachete Kalibr în rezervă, dar ar fi ultimele.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, ceea ce cumva, logistic, s-ar putea ca aici să se…

Ştefan Ciochinaru: Ceea ce cumva conturează răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Așa este.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult. Interesantă perspectiva asta. Am mai văzut așa ceva în 1917 în Rusia.

Ştefan Ciochinaru: Este, observația dumneavoastră este extrem de pertinentă. Retrăim acea perioadă. Se apropie cu pas vertiginos o perioadă revoluționară în Rusia, poate chiar insurecțională, poate chiar de război civil.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult pentru momentele, pentru minutele acordate.

Sunt convins că erați așteptat de mulți ascultători care de fiecare dată ne-au dat semnale că vă mai vor aici, la „Jurnal militar”, cu analizele dumneavoastră.

Ne mai auzim aici, la Radio România Actualități și în toate posturile teritoriale ale Radio România. Vă mulțumesc și ne mai auzim la radio.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere și un îndemn pentru ascultătorii dumneavoastră: să țină aproape un aparat de radio cu tranzistor pentru a asculta Radio România în caz de Doamne ferește.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc! O zi bună!

Ştefan Ciochinaru: O zi bună!

Reportaj: Războiul din Ucraina: Normalitatea este atunci când nu cade vreo rachetă pe casă sau peste tine

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 13:18

Jurnaliștii Radio România Actualități, Mario Balint și Alexandru Buzică sunt prezenți din nou, în această perioadă în Ucraina pentru a aduce ultimele informații despre situația de acolo.

Aflați în orașul Odesa, cei doi reporteri au intrat în direct în emisiunea Vești de Acasă, de la Radio România Internațional, de vineri 12 august 2022 și ne-au împărtășit din experinețele trăite în aceste zile.

Cei doi ne-au prezentat situația critică a populației din Ucraina și au adus argumente la știrile care apar atât de des în mass-media din România.

Vă invit să ascultați mărturiile celor doi în legătură cu situația din Ucraina.

Situaţia umanitară în sudul Ucrainei, la Mikolaiv, se degradează pe zi ce trece. Orașul, care avea o populație de 450.000 de locuitori înainte de război, acum are cu 60% mai puțin, pentru că majoritatea au ales să fugă din cauza bombardamentelor neîncetate care afectează regiunea.

Acord între România și SUA privind programul de înzestrare al MApN

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:32

Alexandru Dina (realizator rubrică):  Ministerul Apărării Naționale a semnat, prin Direcția Generală pentru Armamente, acordul de tip guvern la guvern cu Statele Unite ale Americii, aferent programului de înzestrare sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă.

Acest sistem este destinat apărării zonelor costiere și de litoral împotriva amenințărilor navelor de suprafață, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave și echipamente interoperabile NATO.

Astfel, Forțele Navale Române vor dispune de un sistem nou de instalații mobile de lansare rachete antinavă, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului și actualizarea permanentă a bazelor de date specifice, ceea ce constituie o necesitate esențială, care va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Derularea contractului va avea loc între 2021 și 2024, iar sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul al patrulea în anul 2024.

PERSPECTIVELE EXTINDERII UE ÎN BALCANII OCCIDENTALI (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 ianuarie 2018, 13:30

Albanezii sunt mai interesați decât sârbii de aderarea la Uniunea Europeană

„În Serbia și Muntenegru, state considerate candidate sigure pentru următorul val de extindere a Uniunii Europene, mult mai puțini cetățeni doresc aderarea la UE, decât în alte state ale regiunii, cum ar fi Albania, care în mod greșit este ținută la sfârșitul listei cu statele candidate la UE” – a apreciat fostul șef al diplomației franceze, Bernard Kouchner, într-un articol publicat de EUobserver.

Kouchner menționează că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la trei ani după preluarea mandatului vorbește în sfârșit despre extinderea UE. „Indiferent care ar fi motivul – depășirea crizei globale, îmbunătățirea situației economice sau Brexit – Juncker consideră că a venit momentul să împartă bilete de intrare, dar doar două și acestea nu sunt pentru statele nerăbdătoare să fie primite în UE” – apreciază Kouchner, adăugând că în Serbia și Muntenegru aderarea la UE rămâne în continuare o problemă controversată, deși în prezent aceste state sunt considerate drept principalele candidate pentru viitorul val de extindere al UE. „Liderii lor au merite pentru progresul realizat, dar adevărul este că există state în Balcanii de Vest care merită la fel de mult să adere la UE și de importanță capitală este faptul că în celelalte state există mai mult entuziasm pentru aderare” – consideră Kouchner și adaugă că la Bruxelles „se vorbește” că Muntenegru și Serbia sunt cele mai bune candidate, deoarece sunt „cele mai înclinate să-și schimbe opțiunea europeană și să treacă de partea Moscovei”.

„Personal, nu consider că acesta este un motiv. În afară de petrol și rachete, Rusia nu are multe de oferit. Chiar dacă acesta este adevărul, nu cred că este un motiv întemeiat pentru a se refuza aderarea altor state” – explică Kouchner, dând exemplul Albaniei, unde sondajele de opinie demonstrează constant că 80% din populație dorește aderarea la UE. „Acolo unde există consens privind aderare, reformele politice și instituționale sunt aplicate mai ușor” – consideră Kouchner și propune ca UE să transmită un semnal clar albanezilor că interesul lor pentru UE contează.

Kouchner subliniază că în Macedonia cea mai mare parte a populației dorește aderarea la UE, ceea ce nu este cazul în Serbia, iar în Kosovo 90% din locuitorii săi doresc integrarea europeană. „Din păcate, nu cred că dorința lor se va împlini în curând, deoarece Serbia și cinci state membre UE refuză să recunoască independența Kosovo. UE trebuie să fie proactivă și să încurajeze Ciprul, Grecia, România, Slovacia și Spania să accepte inevitabilul și să recunoască suveranitatea Kosovo” – apreciază Kouchner, fost emisar special ONU în Kosovo și fost șef UNMIK.

Congresul SUA a aprobat achiziţia de către România a sistemului de rachete HIMARS

Publicat de adinaiftime, 7 septembrie 2017, 09:00

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a fost înştiinţat miercuri de către Ambasada SUA în România cu privire la faptul că solicitarea ţării noastre privind disponibilitatea achiziţionării de sisteme tip Lansator Multiplu de Rachete cu Bătaie Mare (High Mobility Artillery Rocket Systems – HIMARS) a primit aprobarea Congresului Statelor Unite, conform procedurilor standard americane.

Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, programul se află într-o etapă intermediară, după aprobarea Congresului SUA urmând a fi desfăşurate discuţii şi negocieri de natură tehnică pentru stabilirea configuraţiei finale a achiziţiei, dar şi opţiunile de transfer tehnologic şi implicarea industriei naţionale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producţiei şi mentenanţei.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare.

Opţiunea pentru înzestrarea Armatei României cu sistemul HIMARS derivă din necesitatea asigurării unor echipamente de artilerie moderne, care să contribuie la întărirea capacităţii de apărare a teritoriului naţional şi la creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele aliate, prin furnizarea unei capabilităţi de descurajare credibile, se menţionează în comunicat.

Achiziţia sistemului HIMARS face parte dintre cele opt programe esenţiale prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026, pentru care Parlamentul a transmis, în luna mai, aprobarea prealabilă de iniţiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

HIMARS este unul dintre cele mai fiabile sisteme de sprijin de luptă testate şi utilizate în misiuni reale de Forţele Terestre şi Corpul de Infanterie Marină ale SUA şi oferă o capacitate de luptă superioară, asigurând structurilor militare un avantaj substanţial, oferind comandanţilor opţiuni pentru succesul misiunii în operaţiile specifice. Rata de fiabilitate HIMARS şi gradul de interoperabilitate între forţele SUA şi Aliate reduc costurile finale operaţionale şi de întreţinere, arată MApN.

Ministerul român mai precizează că HIMARS este al doilea sistem care primeşte aprobarea Congresului SUA, după ce achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus, a parcurs aceeaşi procedură luna trecută. (Agerpres/FOTO arhiva economica.net)

Vânzare de sisteme mobile de rachete către România

Publicat de adinaiftime, 20 august 2017, 11:00

Departamentul american de stat a aprobat vânzarea către România a unor sisteme mobile de rachete pentru artilerie, produse de compania Lockheed Martin, a anunţat Agenţia Americană pentru Cooperare în domeniul Apărării şi Securităţii, care funcţionează în subordinea Pentagonului.

Tranzacţia este evaluată la peste 1,25 miliarde dolari, pentru 54 de astfel de lansatoare, solicitate de Armata Română, scrie Reuters.

Agenția Pentagonului a precizat ca a notificat joi Congresul cu privire la acest contract.

România intenţionează să cumpere din Statele Unite şi mai multe siteme de rachete sol – aer Patriot.

Continuă războiul declaraţiilor între SUA şi Coreea de Nord

Publicat de adinaiftime, 13 august 2017, 08:30

Continuă războiul declaraţiilor între Statele Unite şi Coreea de Nord. Preşedintele Donald Trump i-a avertizat pe nord-coreeni că dacă atacă Statele Unite sau pe aliaţii săi, cităm, ” li se va întâmpla ceea ce nu au gândit niciodată că ar fi posibil”, după ce, recent, Phenianul a anunţat că planul său pentru lansarea unui atac cu rachete înspre insula Guam va fi finalizat la mijlocul lunii.

Sunt examinate patru mari categorii de scenarii: a nu face nimic, a lovi regimul lui Kim Jong-un cu sancţiuni mai aspre, a face presiuni pentru negocieri sau confruntare militară. Un conflict armat ar putea avea loc în mii de locuri disparate, la kilometri depărtare, implicând un număr de naţiuni şi o mare varietate de arme, convenţionale sau nucleare. În ce-l priveşte, secretarul apărării, James Mattis, a spus reporterilor că, desigur, există o opţiune militară, dar, a continuat şeful Pentagonului, „vrem să folosim diplomaţia”. Întrebat despre comentariile preşedintelui Trump privind ‘focul şi furia’ cu care vor fi loviţi nord-coreenii, Mattis a spus că retorica preşedintelui depinde de preşedinte, că el are propria retorică. Efortul american este condus diplomatic şi câştigă rezultate diplomatice, a spus şeful Pentagonului. „Acum aş vrea să rămân la diplomaţie”, a adăugat el, amintind: „Este prea bine cunoscută tragedia războiului. Nu are nevoie de altă caracterizare decât că ar fi catastrofal”. La Capitoliu însă, unul din cei mai importanţi senatori republicani, Lisa Graham, a spus că o confruntare militară cu Coreea de Nord ar putea fi acum inevitabilă, iar ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Nikki Haley, a postat pe Twitter: „S-a terminat cu vorbitul despre Coreea de Nord”, ceea ce sugerează că SUA sunt gata să acţioneze.

Rachete ghidate cu laser sau prin forta gravitatiei?

Publicat de Mihaela Costache, 5 octombrie 2015, 07:19

Interventia rusa in Siria- criticata la Londra si la Istanbul.
Premierul britanic, David Cameron a calificat drept o greseala teribila decizia presedintelui rus Vladimir Putin de a interveni militar în Siria.
Regiunea va deveni si mai instabila, a spus Cameron care a mai precizat ca atacurile aeriene ale aviatiei ruse au atins în cea mai mare parte zone din Siria care nu sunt controlate de Statul Islamic ci de oponenti ai regimului de la Damasc.
Campania de lovituri aeriene pe care Rusia o întreprinde în Siria este inacceptabila iar Moscova comite o eroare grava, a declarat si presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan in momentul în care Moscova anunta noi lovituri aeriene asupra a 1o þinte ale organizatiei Statul Islamic în ultimele 24 de ore.
Intre timp purtatorul de cuvant al fortelor aeriene ruse, colonelul Igor Klimov a precizat ca Moscova foloseste rachete ghidate prin laser care lovesc tinta cu mare precizie in replica la criticile Statelor Unite si Marii Britanie conform carora Rusia ar folosi în Siria bombe neghidate care, odata lansate din avion, cad la întâmplare, datorita fortei de gravitatie.