”Vara nu dorm”, piesa cu care Connect-R a scris istorie în muzica românească acum aproape şase ani revine în atenţie chiar astăzi, în cadrul campaniei “Eu aleg România 100 de melodii ale românilor.”
Connect-R este un artist complet, jucând de-a lungul carierei rolul de cântăreţ, compozitor, actor, prezentator TV, dansator sau producător. A intrat pentru prima dată în atenţia publicului în anul 1997 ca vocalist şi mai târziu membru al formaţiei hip-hop RACLA. Mai apoi, Connect-R a devenit cel mai solicitat colaborator muzical, lucrând alături de vedete ca Loredana, Arsenium sau Simona Nae şi aducând de fiecare dată aroma sa specifică de R’n’B condimentat cu rap jamaican. În vara lui 2012, Connect-R a lansat imnul verii odată cu piesa ”Vara nu dorm”, care a ocupat aproape toată vara prima poziţie în Romanian Top 100.
Probabil, succesul piesei de datorează şi faptului că a fost lansată pe data de 1 mai, când toată lumea se afla în vacanţă, la mare, cu gândul la vara care bătea la uşă. Ba mai mult, melodia venea în perioada în care Connect-R era unul dintre cei mai vogă artişti în România, dar şi după o serie de piese interpretate în engleză, dând astfel tonul unei noi tendinţe în muzică. „Vara nu dorm” s-a dovedit a fi o piesă optimistă, cu influenţe reggae, care se referă la distracţia din zilele de vară, la care visează, evident, toată lumea
Una dintre spadele voievodului Ştefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziţie ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Emil Ursu.
El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente şi obiecte religioase provenite de la muzee din ţară şi din Republica Moldova.
”Expoziţia ‘Ştefan cel Mare – din istorie în veşnicie’ se doreşte a fi cea mai importantă acţiune de acest fel, cel puţin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziţie. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de la muzeele judeţene din Neamţ, Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Bacău”, a afirmat Ursu.
Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ştefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor aşezăminte religioase, dar şi un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viaţa acestuia.
Emil Ursu a spus că ‘vedeta’ expoziţiei este o spadă a lui Ştefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Judeţean din Vaslui, unde a fost ţinută în depozit.
”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârşitul anilor ’70 într-o locuinţă din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută şi o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută şi datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.
Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepţia a două copii ce reprezintă o cădelniţă şi tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.
Expoziţia de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar Muzeul Bucovinei a finanţat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepţia celor din Capitală.
Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.
Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei”.
Expoziţia va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
