Veronica Donţu, primar al comunei băcăuane Tamaşi, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă agravată.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni Agerpres, în dosar a mai fost deferit justiţiei, sub aceeaşi acuzaţie, Florin Tătaru, inspector superior în cadrul Primăriei Tamaşi.
‘În cursul anului 2009, inculpaţii Donţu Veronica (…) şi Tătaru Florin, profitând de calităţile lor de preşedinte, respectiv membru al comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, au încălcat dispoziţiile legale ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate şi au întocmit mai multe documente care au stat la baza emiterii unui titlu de proprietate pentru suprafaţa de 17,74 ha, suprafaţă care în fapt era proprietatea unei societăţi comerciale. Concret, în perioada 1991 – 2005, moştenitorii de drept ai unui teren au făcut nenumărate demersuri legale pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, în acest sens fiind purtate mai multe discuţii cu primarii localităţii, printre care şi Donţu Veronica’, se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, Veronicăi Donţu i s-a transmis faptul că moştenitorii sunt dispuşi să vândă terenul ce le-ar fi fost retrocedat, în cazul în care le va găsi un cumpărător. În primăvara anului 2009, primăriţa le-a comunicat moştenitorilor că poate să le reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 17 hectare de teren, pentru care a şi găsit un cumpărător dispus să le ofere suma de 65.000 de lei, preţ cu care oamenii au fost de acord.
‘În continuare, inculpaţii Donţu Veronica şi Tătaru Florin, în calităţile lor de preşedinte, respectiv membru al comisiei locale Tamaşi, judeţul Bacău, cu încălcarea dispoziţiilor legale au întocmit mai multe documente care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra celor 17 ha teren. După eliberarea titlului de proprietate şi întocmirea actelor cadastrale, a fost încheiat între moştenitori şi oamenii de afaceri contractul de vânzare cumpărare având ca obiect terenul sus menţionat, deşi acesta aparţinea în fapt unei societăţi comerciale, preţul plătit fiind de 62.019 lei’, se mai arată în comunicat.
Potrivit procurorilor, faptele au fost săvârşite cu intenţia de a satisface, prin încălcarea legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate, interesele unor oameni de afaceri care au obţinut în final terenul respectiv, pretabil pentru exploatarea de balast şi amenajarea unei exploataţii piscicole.
Societatea comercială care era proprietară în fapt a terenului s-a constituit parte civilă cu suma de 1.889.355 de dolari, reprezentând valoarea investiţiei efectuate pe suprafaţa în litigiu până în data de 10 februarie 2002.
Procurorii DNA au dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile care aparţin celor doi inculpaţi, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău. (AGerpres/ FOTO tion.ro)
Satul Lingurari din comuna Voineşti, judeţul Vaslui, este în pericol din cauza unor alunecări de teren. Tone de pământ au ajuns la câţiva metri de casele oamenilor şi situația se agravează.
Câteva familii au deja pregătite bagajele, iar oamenii stau de pază noaptea pentru a-şi salva viaţa, în caz de pericol:
Festivalul Internaţional al Educaţiei – ediţia a V-a, eveniment care se desfăşoară în perioada 8 mai – 25 iunie, va aduce la Iaşi peste 50 de invitaţi speciali din ţară şi străinătate şi peste 300 de evenimente educaţionale şi culturale, conform directorului FIE Iaşi 2017, Andrei Apreotesei.
Printre invitaţii speciali ai FIE 2017 se numără Alteţele Regale principesa Maria şi principesa Sofia, artiştii de la Opera de stat din Chişinău, Opera de Stat din Odessa şi Filarmonica din Cernăuţi, Nigel Kennedy, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Cristian Mungiu, Nae Caramfil, Igor Gobleanschi, Dorel Vişan, Adrian Daminescu, Ion Dichiseanu.
‘Aşa cum am promis, am prezentat public prima schiţă a programului FIE Iaşi 2017. Această ediţie se organizează în jurul conceptului Centenar, iar multe manifestări sunt organizate tocmai pentru a sublinia rolul Iaşiului în făurirea României moderne. Pe lângă evenimentele ştiinţifice, academice şi culturale, venim în faţa publicului cu multe spectacole de operă, muzică clasică, muzică modernă, iar capul de afiş va fi, fără îndoială, concertul Nigel Kennedy, din faţa Palatului Culturii’, a declarat Andrei Apreotesei, directorul FIE Iaşi 2017.
FIE Iaşi 2017 va debuta pe 8 mai cu o paradă spectaculoasă, iar din 10 mai vor începe proiecţiile de filme şi evenimentele cuprinse în programul celei de-a opta ediţii a Serilor Filmului Românesc. O parte din proiecţii vor avea loc la Ateneul din Iaşi, tot acolo fiind organizată o gală la care invitat de onoare este maestrul Ion Dichiseanu.
O premieră la FIE o reprezintă accentul pus pe evenimentele comunităţii IT din Iaşi: în luna mai vor avea loc şase master classes susţinute de traineri şi consultanţi IT renumiţi pe plan mondial, iar pe 12 – 13 mai, Conferinţa Internaţională CODECAMP.
Din cadrul FIE nu vor lipsi numeroase evenimente culturale, incluzând şi Târgul de Carte LIBREX, care va avea loc în perioada 10 – 14 mai.
Ca în fiecare an, poezia va avea un rol central la FIE: în perioada 16 – 19 mai are loc Festivalul Internaţional de Poezie ‘Grigore Vieru’, iar în perioada 22 – 28 mai Festivalul Internaţional ‘Poezia la Iaşi’.
Din 15 mai, în Parcul Copou va fi organizat atelierul creativ CENTENAR – Comemorarea Primului Război Mondial, de către Uniunea Artiştilor Plastici – filiala Iaşi, unde artişti precum Felix Aftene, Dan Covătaru, Leontin Păun, Sorin Purcaru sau Ilie Bostan vor expune lucrări tematice.
Din 20 mai, Piaţa Unirii se transformă în Piaţa Artelor, unde studenţii de la secţia de Arte Textile – Universitatea Naţională de Arte ‘George Enescu’, împreună cu profesorii de la această specializare, vor realiza o lucrare textilă de ample dimensiuni în onoarea aniversării Centenarului României şi comemorarea Primului Război Mondial.
La finalul lunii mai, în perioada 26 – 28 mai, are loc a VII-a ediţie a Hangariadei, prima ediţie cu invitaţi din afara României, dar şi artişti locali: Outstorm, Les Elephants Bizzares, Whiskydenker din Germania, Monnlight Breakfast, Travka, Yellow, Byron, Conquering Lion din Macedonia, Noua Ani Lumină, Aftimescu, Avantgarde etc.
Pe scena de la Palatul Culturii vor fi organizate spectacole de operă, muzică clasică, rock iar marea surpriză va fi spectacolul susţinut de Nigel Kennedy.
Seria de evenimente din faţa Palatului Culturii va începe cu Weekend Clasic Centenar, în perioada 19 – 21 mai, când vor susţine spectacole Filarmonica din Cernăuţi, Opera Naţională Română Iaşi şi Opera de Stat din Chişinău şi continuă miercuri, 24 mai, cu un spectacol extraordinar susţinut de Filarmonica de Stat ‘Moldova’ Iaşi, alături de pianista Alexandra Dariescu şi dirijorul Gabriel Bebeşelea.
Vineri, 26 mai, alături de studenţii Iaşiului, publicul este invitat la tradiţionalul Marş al Absolvenţilor, urmat de recitalul susţinut de Ţăndărică & Bosquito.
Sâmbătă, 27 mai, scena de la Palatul Culturii îi aparţine celebrului violonist Nigel Kennedy. Copil minune, care, la vârstă de 10 de ani, a ales înregistrările de jazz ale lui Fats Waller, Kennedy a fost elev la Şcoala de Muzică Yehudi Menuhin, ulterior făcându-şi studiile cu Dorothy DeLay, la Juilliard School din New York.
Începutul carierei sale şi l-a petrecut pe terenul muzicii clasice, interpretând şi înregistrând majoritatea marilor concerte de vioară. Mai târziu şi-a trecut în repertoriu şi genurile de jazz, klezmer etc.
Seria de spectacole din faţa Palatului Culturii se va încheia duminică, 28 mai, cu spectacolul de balet al Operei din Odessa.
‘Este un program vast, o perioadă intensă pentru Iaşi şi pentru toată regiunea Moldovei. Am anunţat astăzi o primă serie de evenimente, dar în această săptămână vom finaliza contractele şi pentru alte manifestări’, a declarat directorul FIE, Andrei Apreotesei.
Primarul Mihai Chirica, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății (expertul Sorin Zaharcu și arhitectul Redin Abduraman, responsabil de proiect), arhitectul Stefan Wunderlich, consultant din partea Băncii Europene de Investiții, au făcut astăzi, o nouă vizită de lucru la amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență.
După vizita în zona Moara de Vânt, discuțiile au continuat la sediul Primăriei Municipiului Iași.
Discuțiile au fost aplicate și au vizat, în principal, detalierea condițiilor de amplasare a viitorului Spital Regional de Urgență în vederea accelerării procedurilor de implementare a proiectului. În urma vizitei în teren s-a ajuns la concluzia necesității prioritizării amplasamentului din Moara de Vânt ca amplasament strategic și s-a convenit asupra elaborării unui calendar de implementare a proiectului, cu participarea tuturor instituțiilor direct implicate, anume Primăria Municipiului Iași, Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene și Banca Europeană de Investiții. Potrivit schiței acestui calendar, până la sfâștitul acestui an se va finaliza soluția tehnică a proiectului Spitalului Regional de Urgență, documentația va fi depusă spre finanțare la Comisia Europeană în primul trimestru al anului 2018, urmând ca, după aprobarea finanțării, lucrările să demareze la sfârșitul anului 2018, cel târziu la începutul anului 2019, astfel încât să fie finalizate în cursul anului 2022.
„Acest proiect, care urmărește creșterea calității serviciilor medicale în întreaga Regiune Nord-Est, este prioritar pentru mine, ca primar, pentru echipa municipalității și pentru întreaga comunitate. Le mulțumesc reprezentanților Ministerului Sănătății și Băncii Europene de Investiții pentru că au venit de urgență la Iași pentru a stabili detalii importante legate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență, astfel încât viitoarele proceduri să fie lansate cât mai repede. Disponibilitatea acestora de a colabora cu municipalitatea ieșeană arată că proiectul Spitalului Regional de Urgență de la Iași este unul important atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru cele europene”, a declarat primarul Mihai Chirica. (Radio Iaşi/ FOTO primaria-iasi.ro)
Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vaslui au demarat cercetări, joi, în cazul unui copil în vârstă de 13 ani, din comuna vasluiană Blăgeşti, găsit decedat în locuinţă.
Potrivit reprezentanţilor IPJ, tatăl copilului a fost cel care l-a găsit şi a sunat la numărul de urgenţă 112, sesizând faptul că fiul său s-ar fi electrocutat şi este inconştient în casă.
La faţa locului s-a deplasat un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vaslui, care nu a mai putut face nimic pentru salvarea vieţii copilului.
‘Echipajul medical a constatat decesul minorului. În cauză, a fost dispusă efectuarea unei necropsii pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor care au condus la decesul copilului’, a declarat, joi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Iulian Petre.
Poliţiştii continuă cercetările în acest caz pentru a stabili în ce împrejurări s-a produs tragicul incident.
Un număr de 19 persoane muşcate de căpuşe au ajuns în ultimele trei zile la camera de gardă a Spitalului de Boli Infecţioase Galaţi, au anunţat, miercuri, reprezentanţii unităţii sanitare.
Potrivit sursei citate, în luna aprilie, 62 de persoane muşcate de căpuşe s-au prezentat la spital, nefiind depistat niciun caz de boală Lyme.
Medicii au precizat că sunt expuse riscului de a fi muşcate de căpuşe persoanele care merg la iarbă verde sau lucrează afară în zone cu multă vegetaţie. Ei recomandă prezentarea persoanelor afectate la camera de gardă pentru extracţia căpuşei, pentru că unele încearcă să facă acest lucru singure şi riscă suprainfectarea muşcăturii de căpuşă cu borellia, un microorganism care provoacă boala Lyme.
O învăţătoare de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Vladhuţă” din Iaşi a fost filmată în timp ce agresa doi elevi de clasa a III-a, în timpul orelor de curs.
Imaginile au fost surprinse cu telefonul mobil de către unul dintre elevi.
Părinţii copiilor au reclamat incidentul la directorul unităţii de învăţământ şi intenţionează să facă o plângere şi la poliţie.
Într-o declaraţie acordată postului nostru de radio, Mirela Marin, directorul Şcolii Gimnaziale „Alexandru Vlahuţă” din Iaşi, a precizat că a fost iniţiată o anchetă în acest caz:
Bilanțul victimelor atentatului care a vizat astăzi dimineață un convoi de trupe străine ce patrula în apropierea Ambasadei SUA din centrul capitalei afgane Kabul a crescut la opt morți și la peste 20 de răniți, în majoritate civili, relatează AFP, citând oficiali afgani.
Un bilanț anterior consemna trei morți, fără nicio precizare dacă sunt militari sau civili.
Atacul, care a vizat „un convoi al forțelor străine ce traversa zona” s-a soldat cu opt morți și 25 de răniți, „în cea mai mare parte civili”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Najib Danish.
Potrivit unei surse de securitate afgane, un „vehicul-capcană” a vizat un „convoi american ce patrula în apropierea Ambasadei SUA și a Cartierului General al Resolution Support”, operațiunea NATO în Afganistan.
Aceasta sursă a indicat că sunt opt morți și 22 de răniți, toți civili, precum și doi militari americani răniți ușor, care au fost evacuați rapid din zonă.
Atacul nu a fost revendicat imediat. Acesta intervine la câteva zile după ce talibanii au anunțat lansarea „ofensivei lor de primăvară”, amenințând cu atacarea trupelor străine.
Această ofensivă marchează anual începutul sezonului de luptă, dar, în ultimii ani, talibanii au continuat să desfășoare operațiuni și în timpul armistițiului tradițional de iarnă. (Agerpres/ FOTO agerpres.ro)
Preşedintele Klaus Iohannis face astăzi o vizită în judeţul Suceava. Şeful statului se va întâlni cu aleşii locali din regiune şi va discuta cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.
La ora 11:00, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni la Aeroportul Internaţional Ştefan cel Mare din Suceava cu reprezentanţii clusterului regional inovativ de bioeconomie Suceava-Botoşani.
Aici vor avea loc discuţii despre perspectivele de dezvoltare privind agricultura şi dezvoltarea durabilă.
Scopul întâlnirii este stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi sprijinirea producătorilor din zona Suceava-Botoşani care îşi desfăşoară activitatea în sectorul bioeconomiei, siguranţei alimentare a populaţiei şi protecţiei mediului.
De la ora 12:00, preşedintele României va participa la dezbaterea intitulată „Modernizare, dezvoltare, descentralizare”, care va avea loc la Teatrul Municipal Matei Vişniec din Suceava.
În prezenţa a peste 300 de aleşi locali din regiune vor fi dezbătute principalele probleme cu care se confruntă administraţia publică locală, dar şi soluţiile posibile.
În jurul orei 14:00 este programată vizitarea Mănăstirilor Voroneţ şi Dragomirna. Scopul vizitei este acela de a transmite un semnal în ceea ce priveşte necesitatea păstrării tradiţiilor conunităţilor bucovinene şi a restaurării şi prezervării patrimoniului cultural al Bucovinei. Întâlnirea este organizată de Consiliul Judeţean Suceava. (Rador/ FOTO ziare.com)
Bacăul devine, de astăzi, timp de un an, Capitala Tineretului din România. Atât municipalitatea, cât şi Federaţia Tinerilor din oraş vor organiza în această perioadă câteva sute de evenimente, în care vor fi implicaţi tinerii şi iniţiativele lor în domenii precum educaţia, cultura, antreprenoriatul, sportul şi sănătatea.
Oraşul are la dispoziţie şi 50 de mii de euro din sponsorizări pentru a dezvolta activităţile pe care şi le-a propus. Bacăul este al doilea oraş din România care va purta titlul de Capitală a Tineretului, după Timişoara.
Oraşul de pe Bega a deţinut acest statut în 2016, într-un proiect mai amplu, coordonat de Consiliul Tineretului din România.
Programul vizează consolidarea relaţiei dintre organizaţiile de tineret, autorităţile publice şi mediul privat, după cum a declarat preşedintele acestui for, Mihai Dragoş.
O femeie în vârstă de 70 de ani din orașul Săveni, judeţul Botoşani, a fost salvată ieri după ce a căzut într-o fântână din curtea Bisericii ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Bătrâna s-a aplecat să scoată apă cu o frânghie improvizată, a alunecat și a căzut la 16 metri adâncime.
Un echipaj de pompieri a intervenit preţ de mai bine de o oră pentru a o scoate la suprafață.
Ea a fost transportată de urgenţă la spital, iar starea sa este stabilă.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, a dispus verificări cu privire la modul în care o persoană nevăzătoare din Paşcani a fost dată jos, în mod abuziv, dintr-un autobuz de către şofer, pentru că era însoţit de un câine ghid.
Se fac cercetări și asupra poliţistului chemat la faţa locului, care nu a aplicat niciun fel de sancţiune în acel caz.
Decizia ministrului a fost luată în urma unei postări pe Facebook a scriitoarei Laura Baban, care a relatat întregul eveniment. Povestea a adunat peste 7000 de distribuiri pe rețeaua socială. Printre cei care au distribuit postarea se numără și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Zeci de taximetriști și transportatori se află la această oră în Piața Victoriei din Capitală la protestul anunțat de reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), pe fondul nemulțumirilor față de pirateria din sector.
Deși protestul a fost autorizat să se desfășoare miercuri și joi în intervalul orar 9:30 — 21:00, taximetriștii și transportatorii au început miercuri, de la ora 7:00, să își strige nemulțumirile și să sufle din vuvuzele.
Reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) vor aduce până la 6.000 de mașini în fața sediului Guvernului
Potrivit organizatorilor, în urma acțiunilor de protest, transportatorii participanți nu vor efectua nicio cursă astfel încât locuitorii din județul Ilfov nu vor mai avea mijloace de transport.
„Taximetriștii și transportatorii rutieri de persoane au cerut Guvernului o Ordonanță de Urgență pentru eliminarea pirateriei din această piață, dar până acum nu a fost dat niciun răspuns. Conform aprobării CG al PMB (Primăria Municipiului București — n.r.) protestatarii pot aduce în fața sediului Guvernului până la 6.000 de mașini — taxiuri, autobuze și microbuze. În cele două zile de protest, 26 și 27 aprilie, transportatorii participanți la protest nu vor efectua nicio cursă. Ne cerem scuze pentru disconfortul pe care-l vom crea clienților noștri, locuitorilor din Ilfov, care nu vor mai avea mijloace de transport în zilele de protest, și bucureștenilor, pentru a ne cere drepturile garantate de Constituția României, care spune că nimeni nu este mai presus de lege”, se arată într-un comunicat al COTAR remis marți AGERPRES.
Reprezentanții transportatorilor solicită autorităților scoaterea în afara legii a platformelor tehnologice online care prestează servicii de taximetrie în mod neautorizat și a tuturor platformelor online care fac servicii de transport de persoane nedeclarat, nefiscalizat în România și neautorizat conform legislației în vigoare.
În plus, aceștia cer scoaterea în ilegalitate a tuturor firmelor care fac transport regulat, pe rute pentru care nu au participat la licitații și nu au câștigat dreptul de a le opera. Totodată, COTAR solicită anularea hotărârii de Consiliu General prin care s-a decis introducerea RATB pe toate traseele dintre București și Ilfov care au fost scoase la licitație și câștigate, apoi operate, conform legii, de transportatorii privați.
Potrivit sursei citate, CGMB comite astfel două abuzuri majore, făcând concurență neloială transportatorilor privați care au investit peste 25 de milioane de euro în afacerile pe care le pune acum în pericol și prin decizia de a subvenționa din banii bucureștenilor transportul din Ilfov.
”Pe 10 martie, domnul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, ne-a promis că va promova OUG pentru modificarea a două articole din Legea 38/2003, în așa fel încât activitatea neautorizată de transport să fie sancționată, iar aplicațiile de tip UBER să fie obligate să se autorizeze, astfel încât să funcționeze legal, dacă vor să-și desfășoare activitatea în România. Cât timp există o legislație clară, nu este posibil ca unii transportatori să se supună legilor și alții să funcționeze sfidând aceeași legislație, fără a fi sancționați”, a declarat Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
Acesta a arătat că, deși Ordonanța a plecat spre avizare către Ministerul Dezvoltării și Ministerul de Interne, pe data de 17 martie 2017, MDRAP nu a trimis, însă, aviz către Ministerul Transporturilor.
„Se pare că cineva vrea intenționat să ne scoată în stradă. Chiar nu înțelegem de ce este nevoie să organizăm proteste pentru a apăra economia României, în locul Guvernului și Parlamentului. Dacă vom fi invitați la negocieri în prima zi de protest și vom ajunge la o convenție cu reprezentanții Guvernului, acțiunea nu se va prelungi”, a subliniat Ștefănescu.
La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, o explozie a zguduit centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina).
Deflagraţia, având drept cauză o combinaţie de factori (încălcări ale procedurilor, greşeli de proiectare, defecţiuni ale sistemului de comunicaţii, lipsa de măsuri de siguranţă adecvate) a dezlănțuit cel mai grav accident nuclear din istorie, provocând moartea sau îmbolnăvirea a mii de oameni din toată Europa. Operaţiunea de curăţare a zonei afectate a durat mulţi ani; muncitorii care au participat la operaţiune au murit/au suferit de afecţiuni severe (consecința directă a iradierii).
Filmuldocumentar (realizat în zonele afectate, pe baza documentării şi a relatărilor martorilor) reconstituie tragedia de la Cernobîl…
În câteva secunde, zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații, despre care s-a estimat că dezvoltaseră o forță a distrugerii de 400 de ori mai mare decât cele eliberate la Hiroshima (după detonarea unei singure bombe atomice).
Dezastrul de la Cernobîl rămâne singurul accident de nivelul 7 pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare, cel mai mare dezastru, din toate timpurile, provocat de om (conform INES);
Aproximativ 97% din materialul radioactiv de la Centrala de la Cernobil a rămas într-un sarcofag de beton;
Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Doar în 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod în scopul prevenirii absorbției iodului radioactiv (prea târziu, cea mai mare cantitate din elementul radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile);
Aproximativ 800.000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind afectată sever; s-ar părea că 300.000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0,5 Sv.;
Aflat la 16 kilometri distanță de Cernobîl, statul Belarus a fost afectat de aproximativ 70% din materia radioactivă (conform estimărilor oamenilor de știință), o cincime din terenul agricol grav contaminat, sute de mii de locuitori nevoiți să își abandoneze casele si să se mute în alte zone, mii de oameni au fost secerați de boli fatale (leucemie, cancer tiroidian, afecțiuni cardiovasculare), pagubele materiale ar fi ajuns la peste 235 de miliarde de dolari;
Multe milioane de oameni primeau, până mai ieri, recompense materiale. Conform unui studiu, Ucraina, Belarus, Rusia ar fi plătit (unii folosesc timpul prezent) despăgubiri semnificative milioanelor de oameni afectați, în diferite feluri, de dezastru; 5-7% din cheltuielile guvernamentale anuale ale Ucrainei ar fi fost dedicate victimelor accidentului de la Cernobil (este greu de crezut că victimele primesc respectul cuvenit în condițiile războiului actual), în Belarus ar fi fost vorba de 6,1%;
Ploaia radioactivă cauzată de catastrofa de la Cernobîl a ajuns până în Irlanda. Explozia de la reactorul numărul 4 a creat un imens nor radioactiv, detectat peste tot în Europa. În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. Către final, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus;
Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului; în noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii; cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare; totodată, radioactivitatea a crescut, peste limite admisibile, în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi, Tulcea…
O tânără în vârstă de 29 de ani s-a aruncat de la etajul șase al blocului în care locuia. UN echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță s-a deplasat la fața locului, însă nu a putut decât să constate decesul. Poliția a găsit un bilet de adio în apartamentul fetei.
Tragedia s-a întâmplat într-un complex rezidențial, la un bloc turn de pe strada Adunați nr. 25.
O echipă de criminaliști efectuează cercetări la fața locului.
O alunecare de teren a avut loc duminică, în satul gălățean Izvoarele, Județul Galați, existând posibilitatea ca, dacă fenomenul va continua, șase familii să fie evacuate din propriile gospodării.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Galați, maior Eugen Chiriță, alunecarea de teren se manifestă în interiorul satului, la o distanță de circa 500 de metri de 6 gospodării.
El a adăugat că zona afectată de alunecare a fost împrejmuită și s-au montat martori, pentru a se stabili dacă fenomenul continuă și în ce ritm. Totodată, autoritățile locale au notificat cele șase familii care locuiesc în apropierea zonei afectate de alunecare că, dacă fenomenul va avansa, este posibil să fie evacuate.
Potrivit lui Emil Dragomir, primarul comunei Slobozia Conachi, pe raza căreia se află satul Izvoarele, este vorba despre o porțiune de 70 de metri pe 60 de metri care a luat-o la vale, în zona situată lângă cimitirul satului Izvoarele, în centrul localității.
În luna martie, în apropierea satului Izvoarele s-a manifestat o altă alunecare de teren cu o lungime de aproximativ 300 de metri și o lățime de 250 de metri.
Sute de localităţi din toată ţara au fost afectate de neobişnuitele ninsori din ultimele zile. În multe zone încă sunt probleme cu alimentarea cu energie electrică, iar unele culturi ar putea fi grav afectate de ger.
Cea mai afectată de vremea rea este Moldova, unde echipele de intervenţie ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au fost solicitate în sute de cazuri.
Au salvat oameni din maşini blocate pe şosele sau au transportat bolnavi în situaţii critice.
Au fost probleme în traficul feroviar, dar şi pe şosele.
La ora 6,00, potrivit reprezentanţilor E.ON Moldova, erau fără energie electrică 88 de localităţi din 4 judeţe.
Astfel în judeţul Bacău nu au energie electrică, de mai bine de 24 de ore, 28 de localităţi, în judeţul Iaşi 8, iar în judeţul Neamţ, 4.
Cele mai grave probleme au fost înregistrate în judeţul Vaslui.
Vântul puternic a rupt 24 de stâlpi de înaltă tensiune.
Acest lucru a dus la întreruperea furnizării energiei electrice pe mai bine de 60 % din suprafața județului Vaslui.
Municipiul Bârlad a rămas ieri 10 ore fără curent electric şi fără acces la telecomunicaţii.
Oraşul a fost realimentat după ce a fost conectat la magistrala Bacău.
Echipe ale furnizorului de energie se află şi astăzi pe teren pentru remedierea avariilor, însă lucrările sunt de durată.
În prezent, nu beneficiază de curent electric 48 de localităţi.
Trei copii cu vârste de 6, 8 și 9 ani au decedat, joi dimineață, într-un incendiu care a cuprins casa în care locuiau, în satul Slobozia Nouă, comuna Stănișești, a declarat, pentru AGERPRES, căpitanul Andrei Grecu, purtătorul de cuvânt al ISU Bacău.
‘Inițial a fost anunțat incendiul la o casă de circa 25 de metri pătrați. La ora 07,55 a fost lichidat incendiul și ulterior, când au intrat colegii în ceea ce mai rămăsese din ea, au fost găsite trupurile minorilor de 6, 8 respectiv 9 ani. Părinții erau plecați’, a declarat căpitanul Andrei Grecu.
Potrivit sursei citate, cauza probabilă a izbucnirii incendiului este sistemul de încălzire sau o candelă ori o lumânare.
Râuri din nouă bazine hidrografice din zona Olteniei, Munteniei și Dobrogei se vor afla sub Cod galben de inundații până vineri, la ora 16:00.
Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 19 aprilie, ora 6:00 — 21 aprilie, ora c, ca urmare a precipitațiilor prognozate și propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție în bazinele hidrografice Desnățui, Jiu, Olt (afluenți bazin inferior), Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Călmățui, precum și pe râurile din Dobrogea.
În acest context, în prima parte a intervalului (19 aprilie, ora 6:00 — 20 aprilie, ora 22:00), fenomenele menționate în atenționarea Cod galben se vor produce pe râurile din bazinele hidrografice: Desnățui, Jiu (sector aval S.H. Sadu și afluenții Jiului aferenți acestui sector) de pe raza județelor Gorj, Mehedinți și Dolj. De asemenea, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Coșustea, Motru — bazin superior și Gilort — bazin superior.
Potrivit hidrologilor, în intervalul 19 aprilie, ora 16:00 — 21 aprilie, ora 16:00, atenționarea va afecta râurile din bazinele hidrografice Olt (afluenții aferenți sectorului aval Călimănești) de pe raza județelor Gorj, Vâlcea, Argeș, Olt și Dolj, Vedea (județele: Argeș, Olt și Teleorman), Argeș (bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior) — județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, Ialomița (bazin superior și mijlociu) și, nu în ultimul rând, Prahova (județele: Dâmbovița, Prahova și Ialomița).
În plus, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Olteț — bazin superior, Vedea — bazin superior, Neajlov, Ialomița — afluenți bazin superior și mijlociu și Teleajen.
Pe de altă parte, începând de joi, 20 aprilie, ora 00:00, până vineri, 21 aprilie, ora 16:00, cotele apelor vor depăși Cotele de atenție pe râurile din bazinele hidrografice: Buzău (afluenții aferenți sectorului aval S.H. Nehoiu) — județul Buzău, Călmățui — județele Buzău și Brăila, respectiv râurile mici din Dobrogea — județele Tulcea și Constanța. Fenomene similare, dar cui probabilitate mai mare de producere, se vor înregistra pe unele râuri din bazinele hidrografice Niscov, Slănic, Câlnău și pe râurile mici din județul Tulcea.
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a amendat NN Pensii cu 1% din cifra de afaceri, respectiv 750.000 de lei, după ce compania a transmis clienților o scrisoare prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuții în spațiul public cu privire la o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private.
Totodată, Consiliul ASF a decis retragerea autorizării directorului general al companiei, Raluca Țintoiu, și amendarea acesteia cu 100.000 lei.
Președintele Klaus Iohannis a transmis joi ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, anunță Administrația Prezidențială.
Conform sursei citate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.
La Iaşi, a fost inaugurat, ieri, centrul de zi „Echilibru” pentru copii cu handicap şi pentru părinţii acestora.
Directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Iaşi, Ion Florin, a precizat că au fost selectaţi 25 de copii cu dizabilităţi din 390. Copii au vârse de până la 7 ani. Părinţii beneficiază de consiliere, iar copiii de terapie:
Numărul persoanelor care au murit din cauza rujeolei a ajuns la 21, a declarat marți într-o conferință de presă consilierul ministrului Sănătății Alexandru Rafila.
‘Sunt 21 de decese înregistrate. A mai murit încă un copil de un an și jumătate care nu era vaccinat și de asemenea o tânără în vârstă de 17 ani are avea și alte comorbidități ar care nici ea nu fusese vaccinată la timp. De ce se îmbolnăvesc aceste persoane, pentru că virusul rujeolic circulă la copiii în vârstă între unu și cinci ani care nu au fost vaccinați și atunci există riscul să se îmbolnăvească cu cei cu vârstă mai mică de un an care nu sunt încă protejați de vaccin și sunt decese în rândul acestor copii’, a spus Rafila.
El a susținut că în proiectul de lege privind vaccinarea, care a fost pus în dezbatere publică, este prevăzută sancționarea MS, a DSP, a medicilor implicați în implementarea programului de vaccinare.
,,Nu discutăm numai despre sancționarea părinților, discutăm despre sancționarea Ministerului Sănătății dacă nu își face treaba, despre sancționarea DSP dacă nu își fac treaba, despre sancționarea medicilor implicați în implementarea acestui program de vaccinare’, a spus consilierul.
Conform ultimelor date raportate de Centrul Național de Supraveghere și Control a bolilor transmisibile, din luna septembrie au fost raportate peste 4.000 de cazuri de rujeolă.
Trei sferturi din totalul de îmbolnăviri au apărut la copii sub 10 ani, cu un vârf la grupa de vârstă 1-4 ani. Până în prezent, cazurile de rujeolă au apărut în 37 de județ, iar cele mai multe îmbolnăviri au apărut în județele Caraș Severin, Timiș și Arad.
UPDATE 12 aprilie, ora 6:00 Autocarul echipei germane de fotbal Borussia Dortmund a fost vizat marți seară de trei explozii înaintea unui meci din Liga Campionilor și a fost găsită ceea ce pare a fi o scrisoare de revendicare. Trecere în revistă, realizată de AFP, a elementelor cunoscute până în acest moment.
În jurul orei locale 19.15 (17.15 GMT), trei explozii au răsunat la trecerea autocarului echipei din Dortmund care era pe punctul de a părăsi hotelul și a se îndrepta spre stadion, unde urma să înfrunte echipa din Monaco, în turul sferturilor de finală ale Ligii Campionilor.
„Toată echipa este în stare de șoc. Sunt imagini pe care nu le putem scoate din minte”, a mărturisit directorul general al clubului german, Hans Joachim Watzke.
Geamurile securizate ale autocarului au zburat parțial făcute țăndări și un jucător al echipei, apărătorul internațional spaniol Marc Bartra, 26 de ani, a fost rănit. El a trebuit operat în cursul serii pentru fractură la încheietura mâinii și îngrijit pentru tăieturi. Meciul de fotbal a fost amânat cu o zi.
Parchetul a deschis imediat o anchetă doar pentru „tentativă de omor”, fără să menționeze în acest stadiu ipoteza unui atentat cu caracter „terorist”. Potrivit unor surse apropiate serviciilor de securitate, citate de presa germană, autoritățile de la Berlin nu dispun la momentul actual de elemente în acest sens.
În schimb, poliția este convinsă că exploziile au avut ca țintă echipa din Dortmund. „Pornim de la principiul, și am făcut asta de la bun început, că este un atac care a vizat direct” Borussia Dortmund, una dintre cele mai renumite echipe din țară, a declarat șeful poliției locale, Gregor Lange.
Explozivii par să fi fost plasați într-un tufiș și acționați la trecerea autocarului. Potrivit cotidianului Bild, anchetatorii cred că au de a face cu bombe artizanale confecționate cu bucăți de țeavă.
UPDATE ora 21:40 – Borussia Dortmund a anunţat că meciul cu AS Monaco s-a amânat pentru mâine, la ora 19:45.
O explozie a avut loc în această seară în apropiere de autocarul echipei de fotbal Borussia Dortmund. Autocarul se afla la 10 km de stadionul formației. Un jucător de fotbal a fost rănit ușor.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu urmează să fie audiat, marţi din nou, la Instanţa Supremă, în dosarul în care este acuzat de marturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
La primul termen, în 14 martie, preşedintele Senatului a spus că nu recunoaşte învinuirile şi nici nu le întelege şi a cerut judecătorilor să fie judecat în procedura obişnuită.
Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată în vara anului trecut de procurorii DNA Braşov, pentru că ar fi minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării fermei Băneasa şi a unei suprafeţe din Pădurea Snagov.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost achitat luni de Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, el fiind acuzat de procurori că a dat declarații nesincere în dosarul „Mită la PSD”, în care au fost condamnați omul de afaceri Ioan Niculae și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.
Decizia instanței nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel.
Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declarații false în dosarul „Mită la PSD” privind finanțarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidențiale din 2009 — Mircea Geoană.
Potrivit Parchetului, la data de 25 octombrie 2011, Viorel Hrebenciuc a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul „Mită la PSD”, însă el a făcut declarații nesincere.
De asemenea, el a dat declarații nesincere și în iunie 2013, când a fost audiat ca martor în același dosar la Judecătoria Sectorului 1. Consecința a fost că Ioan Niculae a fost achitat de instanța de fond.
„Ca urmare și a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârșită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe și Bărac Viorel”, arată procurorii.
Ulterior, la data de 19 martie 2015, Viorel Hrebenciuc a fost audiat din nou în calitate de martor la Curtea de Apel București, moment în care a dat declarații sincere. De data aceasta, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.
În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel București că de finanțarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană și apropiații acestuia — Ionuț Costea și Ion Bazac.
„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanțarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoană și să plătească niște sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro și INSOMAR s-a încheiat un contract privind situația construcțiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoană”, declara atunci Hrebenciuc.
Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanțarea campaniei electorale.
„Nu pot preciza dacă Geoană m-a trimis la Niculae pentru o finanțare legală sau nelegală. În principiu era legală. Niculae a vrut să facă plata prin bancă. Eu discutam cu alți finanțatori doar când eram trimis”, mai arăta Hrebenciuc.
UPDATE ora 9:30 – Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul feroviar pe secția de cale ferată 502 Bistrița-Năsăud – Suceava a revenit la normal.
Circulația feroviară fusese oprită între stațiile CF Larion și Grădinița, pe raza județului Bistrița-Năsăud, după ce, din pricina vântului puternic, un copac s-a prăbușit peste linia de contact și pantograful trenului (de persoane) IR 1766 Timișoara – Iași.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul feroviar pe secția de cale ferată 502 Bistrița-Năsăud – Suceava este la această oră oprit între stațiile CF Larion și Grădinița, pe raza județului Bistrița-Năsăud, după ce, din pricina vântului puternic, un copac s-a prăbușit peste linia de contact și pantograful trenului (de persoane) IR 1766 Timișoara – Iași.
Din acest motiv, trenul sus-menționat staționează în linie curentă, iar trenul IR 1838 Timișoara – Iași, care urma să treacă prin acest loc, va fi oprit în stația Lunca Ilvei (jud. Bistrița-Năsăud).
Au fost trimise drezine pentru remedierea defecțiunii de pe calea ferată.
Ziua Mondială a Sănătăţii”; marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii/OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948); se sărbătoreşte din 1950. Tema de anul acesta este „Hai să vorbim despre depresie”.
O explozie s-a produs joi dimineață în apropierea unei școli situate în centrul orașului Rostov-pe-Don, cel mai puternic industrializat oraș din sudul Rusiei, situat în apropierea frontierei cu Ucraina, deflagrația provocând rănirea unei persoane, relatează postul de televiziune rusesc REN TV.
Potrivit unor martori, un pachet a explodat în jurul orei locale 07:00 în apropierea instituției respective de învățământ.
În urma deflagrației a fost rănit portarul, informează REN TV, indicând că explozia i-a smuls mână. Conform altor surse, doar degetele de la o mână i-au fost smulse.
Toate căile de acces spre școală au fost blocate, un dispozitiv de securitate a fost desfășurat la locul incidentului.
Un elev în vârstă de 13 ani de la o școală din orașul Darabani a devenit victimă a jocului ‘Balena albastră’, a declarat, marți, într-o conferință de presă, șeful Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, Gabriel Hârtie.
Potrivit acestuia, comportamentul copilului a atras atenția dirigintelui clasei, care, în urma unei discuții, a aflat despre implicarea elevului în respectivul joc de pe Internet.
‘L-au cooptat pe acel copil, după ce acesta, din curiozitate, a intrat pe site-ul Balena albastră și trebuia să răspundă la anumite provocări. L-a depistat profesorul diriginte, ca urmare a schimbării de comportament’, a precizat Hârtie.
El susține că elevul a primit anumite amenințări, fiind sesizat Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani.
‘Poliția a declanșat deja o anchetă pentru a da de urmele celor care se află în spatele calculatorului’, a adăugat inspectorul general școlar, menționând totodată că elevul a fost inclus într-un program de consiliere psihologică.
Proiectul Legii salarizării unitare va fi prezentat joi, în comitetul executiv al PSD, de către Liviu Dragnea, iar apoi va fi semnat de către parlamentarii convocați la Sinaia, a declarat, marți, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu.
„Joi, în comitetul executiv al Partidului Social Democrat, la care este așteptat și domnul Călin Popescu Tăriceanu, va fi prezentat proiectul de lege de către domnul președinte Liviu Dragnea și apoi parlamentarii care sunt convocați și ei la Sinaia vor putea să semneze proiectul de lege ca să se transmită Parlamentului României”, a spus Lia Olguța Vasilescu, într-o emisiune la Antena 3.
Potrivit acesteia, deși pare că este o lege care dublează salariile, dacă nu va fi aplicată va fi mai gravă situația pentru că, după deciziile Curții Constituționale și ale instanțelor, care „au legiferat pe legea salarizării”, iar salariile au ajuns să fie uriașe în unele zone, impactul de buget este cu două miliarde de euro mai mare.
În ceea ce privește majorările salariale, ministrul a prezentat în cadrul emisiunii exemple de creșteri salariale. Astfel, în Sănătate, un medic debutant, anul I, în spital clinic, va avea un salariu de 2.621 de lei în 2017, iar în 2018 acesta ar urma să ajungă la 5.700 de lei. Un medic specialist gradul V, cu vechime maximă, din spital clinic, va urca de la 4.413 lei în 2017 și la 12.375 de lei în 2018, iar un medic primar, gradul V, din ATI, cu vechime maximă, va avea în 2017 un salariu de 5.987 de lei și va urca anul viitor la 16.672 de lei.
Un asistent debutant cu studii superioare va ajunge, de la un salariu de 1.704 lei în 2017 la 3.950 lei în 2018, un asistent mediu cu studii medii și vechime maximă, de la 2.290 lei va ajunge la 4.625 lei, iar un asistent principal cu studii superioare și gradație maximă de la 2.986 lei la 4.625 lei.
Potrivit exemplelor date de ministrul Muncii, în Educație, un profesor debutant de liceu va porni de la 1.962 de lei în 2017 și ajunge la 3.520 de lei în 2020 și va urca la 4.098 de lei în 2022. Un profesor de liceu, grad V, va avea anul acesta un salariu de 3.500 de lei, în 2020 va urca la 6.075 de lei și va ajunge în 2022 la 6.900 de lei. Un profesor universitar cu vechime și gradație maximă va avea în 2022 un salariu de 13.600 de lei.
În Armată, solda de bază, fără sporuri, a unui soldat va crește de la 754 lei în prezent la 2.150 lei în 2020 și 2.500 lei în 2022, salariul unui plutonier cu studii medii de la 1.141 lei, la 2.805 lei, respectiv 3.900 lei, iar salariul unui sublocotenent, fără vechime, va crește de la 1.614 lei la 3.340 lei, respectiv 4.259 lei. Un colonel va avea o creștere salarială de la 3.318 lei la 5.910 lei în 2020 și 6.844 lei în 2020, iar un general de la 5.228 lei la 8.358 lei, respectiv 8.874 lei.
În Diplomație, salariul unui atașat, agent consular se va majora de la 4.095 lei în prezent la 5.920 lei în 2020 și 6.721 lei în 2022, iar al unui ambasador de la 8.694 lei la 10.934 lei, respectiv 11.000 lei.
În Justiție, un procuror stagiar va primi în 2020 un salariu de 5.966 lei și un judecător stagiar 6.806 lei, un procuror judecătorie, cu vechime maximă 13.600 lei și un judecător 14.258 lei.
Salariului grefierului debutant va crește de la 1.466 lei la 2.790 lei în 2020 și la 3.750 lei în 2022, iar al unui grefier grad I vechime maximă de la 5.511 lei, la 6.771 în 2020.
La cultură, un actor sau un dirijor grad II, cu studii superioare și vechime maximă va câștiga 5.860 lei în 2020 și 6.910 lei în 2022, un bibliotecar, tot cu studii superioare și vechime maximă 6.367 lei, respectiv 6.643 lei, în timp ce un artist gradul IA va ajunge la 10.090 lei, respectiv 10.093 lei.
De asemenea, ministrul a dat asigurări că atât timp va fi PSD la guvernare această lege de salarizare va fi aplicată.
„Noi ne-am calculat foarte bine programul de guvernare. Acum îl descoperă toți. Au văzut că ce tragedie, cresc salariile. Văd în fiecare zi lideri de sindicat care sunt în chinuri că se măresc salariile. Cred că este prima oară în istorie când văd așa ceva, un lider de sindicat care să ceară demisia ministrului pentru că a dublat salariile. Ce pot să vă asigur este că această lege va intra ăn vigoare de la 1 iulie și va fi aplicată cel puțin până la sfârșitul perioadei în care noi suntem la guvernare”, a mai afirmat Lia Olguța Vasilescu.
Un atentator sinucigaș a fost responsabil pentru explozia de luni de la metroul din Sankt-Petersburg, din Rusia, a precizat o sursă judiciară pentru Interfax, citând o informație preliminară, transmite Reuters. Într-un nou bilanț publicat luni seara, transmis de aceleași agenții, preluate de AFP, serviciile antiteroriste ruse au anunțat 11 morți și 45 de răniți spitalizați, în explozie.
Un atentator sinucigaș, responsabil pentru explozia de la metroul din Sankt-Petersburg (sursă citată de Interfax)
Un atentator sinucigaș a fost responsabil pentru explozia de luni de la metroul din Sankt-Petersburg, a precizat o sursă judiciară pentru Interfax, citând o informație preliminară, transmite Reuters.
Sursa menționată a spus, pentru agenția Interfax, că autoritățile au stabilit identitatea presupusului atentator sinucigaș cu bombă, acesta fiind un tânăr de 23 de ani, din Asia centrală, care a transportat dispozitivul exploziv în metroul din Sankt-Petersburg într-un rucsac.
Un bărbat, care fusese surprins pe camerele de supraveghere și suspectat anterior de implicare în explozie, s-a prezentat la poliție și a spus că nu a jucat niciun rol, a transmis Interfax.
Separat, agențiile ruse de știri, preluate de Reuters, au arătat că președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu serviciile de securitate pe tema incidentului și a depus flori la stația de metrou unde s-a produs explozia.
Într-un nou bilanț publicat luni seara, transmis de aceleași agenții, preluate de AFP, serviciile antiteroriste ruse au anunțat 11 morți și 45 de răniți spitalizați, în explozia de la metroul din Sankt-Petersburg.
Numărul prezentat anterior de ministra rusă a Sănătății era de zece morți.
Condoleanțe au sosit de la lideri din întreaga lume, iar președintele SUA, Donald Trump, a denunțat atacul ca fiind un „lucru teribil”.
O bombă a fost găsită luni după-amiază în stația de metrou Ploșciad Vosstania din centrul orașului rus Sankt-Petersburg, după deflagrația produsă anterior într-o altă stație, au precizat autoritățile ruse.
Mai înainte, o bombă artizanală a explodat la bordul unei garnituri de metrou în apropierea stației Sennaia Ploșciad. După ce inițial s-a vorbit despre două explozii, autoritățile ruse au precizat ulterior că a fost de fapt o singură explozie și aceasta s-a produs în tunelul dintre două stații.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-a aflat la Sankt-Petersburg pentru o întâlnire cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.
Moartea a peste 260 de persoane a fost confirmată până luni, la două zile după inundațiile și alunecările de teren din orașul Mocoa, aflat în sud-vestul Columbiei, relatează marți DPA.
Până în prezent au murit 262 de oameni, a anunțat agenția columbiană de gestionare a dezastrelor. Duminică seară președintele columbian Juan Manuel Santos a spus că 60 de copii se află printre cei care și-au pierdut viața. Peste 200 de persoane sunt în continuare date dispărute.
Președintele Santos a declarat luni stare de urgență pentru a putea debloca fondurile necesare pentru salvare și reconstrucție.
Apa și noroiul au acoperit străzile în 17 dintre cele 40 de cartiere din Mocoa sâmbătă dimineață, luând pur și simplu casele pe sus, după ce ploile torențiale au dus la revărsarea râurilor Mocoa, Mulato și Sancoyaco.
Primarul din Mocoa, Jose Antonio Castro, a declarat că torentul de noroi, care i-a avariat și propria locuință, a fost de neoprit.
„Chiar dacă am fi construit Marele zid chinezesc, tot nu am fi reușit să-l oprim”, a declarat el pentru Radio Caracol.
Mocoa, care are o populație de 40.000 de oameni, este situată în statul Putumayo din apropierea frontierei cu Ecuadorul, la circa 630 km sud-vest de capitala Columbiei, Bogota.
Ploile torențiale au creat mari probleme în regiunile de pe coasta de nord-vest a Americii de Sud timp de săptămâni, provocând inundații la scară largă în Columbia, Peru și Ecuador care au dus la zeci de decese.
Din decembrie, inundațiile din regiune Piura din Peru, aflată la circa 1.300 km sud de Mocoa, au provocat moartea a 91 de oameni și au afectat peste 740.000 de oameni.
Ploile sunt legate de fenomenul El Nino, care provoacă temperaturi neobișnuit de mari de-a lungul coastei de la Oceanul Pacific a Americii de Sud.
Medicii români care vor să se întoarcă în ţară vor avea la dispoziţie, de astăzi, un centru coordonat de Ministerul Sănătăţii, unde vor primi informaţii care să îi ajute să profeseze din nou în România.
Ministrul de restort, Florian Bodog, a spus că are deja semnale din Germania şi Anglia privind întoarcerea unor doctori, după anunţul privind majorarea salariilor în sistem, dar şi în contextul creat de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Florian Bodog: Prin programul de guvernare am prevăzut şi am înfiinţat, în cadrul Ministerului Sănătăţii, Centrul Naţional de Resurse Umane, care de luni va funcţiona, îl vom încadra cu personal şi vom acorda asistenţă tuturor medicilor care doresc să se întoarcă în ţară, indiferent dacă şi-au făcut specializarea la noi sau în altă parte.
Florian Bodog a mai precizat că Centrul Naţional de Resurse Umane, aşa cum se va numi instituţia, îi va ajuta pe medicii români, indiferent că şi-au făcut specializarea în ţară sau în străinătate.
De altfel, la Londra, unde lucrează mulţi medici români şi asistente medicale, guvernul este supus unei presiuni intense în Parlament pentru a le garanta locurile de muncă europenilor angajaţi în sistemul public de sănătate britanic. Presa locală a scris că lipsa de medici este acută în Marea Britanie şi că numărul specialiştilor europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în ultima parte a anului trecut.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să semneze astăzi decretele privind numirea noilor miniştri ai mediului şi relaţiei cu Parlamentul.
Conducerea ALDE a propus-o pentru funcţia de ministru al Mediului şi viceprim-ministru pe Graţiela Gavrilescu, în prezent ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
În locul acesteia a fost nominalizat liderul grupului senatorilor ALDE, Viorel Ilie.
Schimbările din guvern au apărut după ce, cu o săptămână în urmă, Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia de învestire a noilor miniştri va avea loc la ora 17:00.
Două seisme cu magnitudinea de 3 au avut loc, aseară, puţin după ora 21:00, la un interval de opt minute, în zona Vrancea.
Primul s-a produs la o adâncime de 126 de kilometri, iar cel de-al doilea – la 132 de kilometri, conform Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Tot aseară, la ora 19:24, a fost înregistrat şi un cutremur de 2 grade pe scara Richter în judeţul Galaţi, la o adâncime de doar 5,3 kilometri.
Cel mai puternic seism din acest an, cu magnitudinea 5, a fost pe 8 februarie, fiind resimţit şi la Bucureşti.
Elevii și studenții cu resurse materiale modeste beneficiază și în acest an de un ajutor de la stat, dacă vor să-și cumpere calculatoare.
Guvernul a aprobat continuarea programului „Euro 200”.
Astfel elevii și studenții care învață într-o instituție acreditată și care provin din familii al căror venit brut pe membru de familie nu depășește 150 de lei pe lună, vor primi bonuri valorice de 200 de euro.
Acestea vor putea fi utilizate în cazul în care intenționează să-și achiziționeze un computer.
Ajutorul se acordă o singură dată în cadrul unei familii.
Distribuirea bonurilor pentru achiziționarea de calculatoare are termen-limită data de 30 iulie, iar computerele trebuie cumpărate până la 31 august.
Ministerul Educației estimează că ar putea beneficia de aceste bonuri aproximativ 12.000 de elevi și studenți. (Rador/ FOTO economica.net)
Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter s-a produs astăzi, la ora locală 6:08, în județul Buzău, și la o adâncime de 117 kilometri, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Cele mai apropiate localități de epicentru au fost: Nehoiu (20 kilometri), Covasna (44 kilometri), Întorsura Buzăului (43 kilometri), Mizil (52 kilometri) și Buzău (55 kilometri).
De la începutul lunii martie, în România s-au produs 24 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,2 grade pe scara Richter.
Cel mai mare cutremur din acest an s-a produs în data de 8 februarie în județul Buzău și a avut o magnitudine de 5 grade pe Richter, iar acesta a fost resimțit și la București.
Anul trecut, în Vrancea, au avut loc două seisme cu magnitudini de 5,3 grade pe scara Richter, unul pe 24 septembrie, la ora locală 2:11, și celălalt pe 28 decembrie, la ora locală 1:20.
Cele mai puternice cutremure produse în România după 1989 au fost înregistrate pe 30 și 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 grade pe scara Richter. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)
Mai mulți angajați ai unei firme din localitatea argeșeană Bascov au fost loviți, joi, de un autoturism care a pătruns într-un spațiu din curtea fabricii, accidentul soldându-se cu decesul unei persoane.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Argeș, agentul Andreea Însurățelu, persoana care a murit este o femeie de cetățenie sârbă, angajată a societății. În accident au mai fost rănite cinci persoane, un bărbat și patru femei, dintre care două din Serbia.
Din primele verificări efectuate de polițiști a reieșit că șoferul autoturismului, un tânăr de 21 de ani care lucrează la aceeași societate de componente auto, a pierdut controlul volanului și a pătruns în curtea fabricii, lovind un grup de muncitori aflați în pauză.
„Conducătorul auto a afirmat că a venit să aducă ceva la societatea la care lucra, apoi a plecat la volanul autoturismului personal. Se pare că, pe fondul vitezei excesive, a pierdut controlul volanului și a pătruns într-un spațiu special amenajat pentru angajații aflați în pauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș.
Pe numele șoferului a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.
Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Instanţa a reţinut infracţiunile de abuz în serviciu şi luare de mită.
Procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru fostul ministru Elena Udrea, acuzată de luare de mită.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurorii anticorupţie sau de inculpaţi la completul de cinci al Instanţei Supreme.
La ultimul termen de judecată, fostul ministru Elena Udrea a declarat că nu a intrat în politică să facă bani şi că speră că va fi judecată pe probe, nu în funcţie de părerile despre ea.
Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Gala Bute”
Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, a fost condamnată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Gala Bute” la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită cu un termen de supraveghere de cinci ani.
Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a fost condamnat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Gala Bute” la cinci ani de închisoare cu executare.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat luni, după întâlnirea cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, că nu i s-a cerut demisia și că nu intenționează să își dea demisia.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a venit astăzi la sediul Ministerului Justiției pentru o discuție cu ministrul Tudorel Toader.
Anterior, ministrul Justiției a anunțat că va prezenta miercuri, 29 martie, concluziile evaluării activității procurorului general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.(Agerpres/FOTO arhiva
Si în acest an, pietrenii s-au mobilizat să participe în număr mare la Marşul pentru viaţă. Aproape 400 de persoane au participat la ediţia cu numărul VII, organizată de Protopopiatul Piatra-Neamţ şi Protopopiatul Roznov, prin birourile Pro Vita, la care au aderat mai multe ong-uri.
60 de preoti, copii, părinţi, bunici, bărbaţi şi femei, cu toţii au mărşăluit în linişte pe traseul Biserica „Sfântul Ioan Botezatorul” Maratei I – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlau – Teatrul Tineretului – Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” Turn.
Aici, feţele bisericeşti au ţinut o scurtă slujbă religioasă.
Printre lozincile afişate s-au numărat: „Viaţa înseamnă dragoste”, „Fiecare viaţă este un dar” sau „Fiecare copil merită o poveste”.
Astfel de evenimente au avut loc astăzi în toata ţara.
(Geanina Buftea, Radio Iaşi/ FOTO ziarpiatraneamt.ro)
Denumirea de Basarabia fusese dată de Imperiul Rus, pentru teritoriul voievodatului Moldovei, dintre Prut şi Nistru, anexat în urma Tratatului de la Bucureşti (1812).
Teritoriul a fost cedat la sfârșitul războiului ruso-turc, în pofida tratatului semnat între partea română şi cea turcă – prin care era garantată integritatea Moldovei. Planul iniţialviza alipirea Moldovei, Valahiei şi Basarabiei, „pe veci”, la Imperiul Rus, cu oraşele, cetăţile şi satele, cu locuitorii acestora şi averea lor. Tratatul semnat în 1812 avea 16 articole publice, dar şi alte două articole secrete. Conform unui recensământ comandat de autorităţile Imperiului Rus, Imperiul Otoman a cedat, la vremea respectivă, un teritoriu de 45.000 kmp, 482.000 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Au devenit teritoriu rusesc ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu şi Bugeacul, iar noua regiune ocupată a fost denumită oficial „Basarabia”.
În primii ani de ocupaţie, ţarul acordase o perioadă de graţie, timp în care locuitorii puteau decide de care parte a noii graniţe să rămână. În această perioadă, au fost vândute moşii, numeroşi români alegând să părăsească ţinutul. La început ţarul, Alexandru I a încercat să câştige simpatia locuitorilor din zonele ocupate, dar, în scurt timp, a preferat planul prin care Basarabia urma să fie reorganizată. Ţinutul a devenit gubernie (termen ce poate fi considerat similar cu cel de provincie), iar populaţia a fost supusă politicii de rusificare.
Noul teritoriu a fost împărţit în zece ţinuturi: Hotinul, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, iar capitala a fost stabilită la Chişinău.
Vechea Basarabie coincide cu Republica Moldova de astăzi doar până la Hotin, în timp ce partea de nord a Hotinului intră în componenţa Ucrainei.
În primii ani ai ocupaţiei, Basarabia a beneficiat de un regim autonom, cu administraţie bilingvă („moldovenească” şi rusă). A fost păstrată şi legislaţia locală, iar primul guvernator (gubernator) a fost Scarlat Sturdza. Abia din 1818 au apărut primele limitări, care s-au menţinut până în 1828. De la o zonă cu regim autonom, Basarabia era acum inclusă, la rândul ei, într-o gubernie (Novorosiisk). Funcţia de guvernator a fost desfiinţată, iar limba rusă devenea limbă oficială, unica admisă în administraţie şi justiţie. În şcoli şi biserici, limba română a continuat să fie utilizată până la începutul anilor ’70 ai secolului XIX, când folosirea ei a fost interzisă de autorităţi.
O perioadă înfloritoare pentru Imperiul Rus şi pentru Basarabia a fost cea cuprinsă între 1856 şi 1866. Reforma agrară, crearea administraţiei locale şi reforma justiţiei au avut rolul de a moderniza Imperiul. Ţăranii din Basarabia au devenit stăpâni pe lotul de pământ pe care îl puteau răscumpăra, plătind contravaloarea către stat. Perioada înfloritoare nu s-a prelungit pentru locuitorii din teritoriul anexat. Autorităţile ruse au început să încurajeze stabilirea în zonă a imigranţilor, iar, în urma politicii demografice, românii din Basarabia au ajuns să reprezinte un procent tot mai scăzut. Modificarea numărului de români avea ca principal scop eliminarea oricăror „vise separatiste”. Astfel, nu mai avea şanse să se formeze nicio mişcare naţională românească, existând (inclusiv) intenția modificării denumirii de Basarabia în Alexandrovskaia. Iniţativele celor care visau la o Românie Unită nu au fost însă stopate de planurile autorităţilor. În ciuda unei supravegheri stricte, moşierii şi intelectualii manifestau intenţia de a tipări ziare în limba română, abecedare sau broşuri. Tendinţele nu au făcut altceva decât să accelereze rusificarea, un proces care, la început, nu a alarmat românii din Basarabia. Rusificarea a luat amploare în cuprinsul bisericii, administraţiei, şcolilor şi armatei. Procesul a continuat până la Revoluţia din 1917, ocazie unică pentru Basarabia de a se desprinde definitiv de Rusia, după ce a fost smulsă din teritoriul Moldovei în 1812 şi anexată Imperiului. Deşi procesul de rusificare a fost extrem de dur în cei peste 100 de ani de dominaţie, Basarabia era formată, în continuare, în proporție de peste 60% din români, care au urmărit obţinerea autonomiei faţă de Rusia şi realipirea la patria-mamă.
Românii basarabeni s-au întrunit şi au votat o moţiune prin care solicitau autonomia administrativă, economică şi religioasă a Basarabiei, în vederea formării unei republici autonome în cadrul statului federativ rus.
S-au înfiinţat noi partide, dar cel care s-a impus a fost Partidul Naţional Moldovenesc. Înfiinţat în 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu, partidul coordona mişcarea pentru desprinderea Basarabiei de Rusia; partidul şi membrii săi solicitau autonomia completă, pe baza dreptului la autodeterminare, libertatea cultelor şi a învăţământului, restituirea pământurilor, eliberarea deţinuţilor politici. În august 1917, a fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (care va juca un rol important pentru ţărănimea din Basarabia). Împreună cu Partidul Naţional, Partidul Ţărănesc s-a impus în rândurile românilor de peste Prut. Liderii au participat la Congresul Popoarelor, desfăşurat la Kiev (în 1917), unde urma să se stabilească dreptul la autodeterminare pentru toate popoarele din Rusia. În paralel, la Chişinău s-a încercat organizarea unui congres moldovenesc, dar autorităţile ruse au refuzat să aprobe adunarea. În consecinţă, moldovenii au convocat Congresul Ostaşilor Moldoveni, la Chişinău, în noiembrie 1917. Congresul a naţionalizat armatele basarabene şi a convocat un Sfat al Ţării, „o adunare aleasă şi reprezentativă”, care l-a ales ca preşedinte, în unanimitate, pe Ion Inculeţ, iar Sfatul Ţării a preluat oficial conducerea Basarabiei.
În 1918, pe fondul presiunilor exercitate de Rusia, Ucraina, Puterile Centrale, dar şi în urma haosului generat de război, în ziua de 27 martie s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării. La 24 ianuarie, Sfatul proclamase independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar, la scurt timp, au început să se manifeste intenţiile de unire cu România, exprimate prin „moţiuni” votate de diferite judeţe.
Unirea a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan”
Conferinţa de Pace de la Paris (1920) a recunoscut Unirea Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920, România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia – prin care era recunoscut actul din 1918.
Efectele unirii au fost anulate în anul 1940, atunci când, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, Rusia Sovietică a reanexat Basarabia, preluând, totodată, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa (care a făcut parte, încă de la înfiinţare, din Principatul Moldovei, aflându-se la câţiva kilometri nord de oraşul Dorohoi). După ce Basarabia era ocupată, în 1940, de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din 30.000 km2 şi 4.100 km2 de teritoriu de pe malul stâng al Nistrului, sudul Basarabiei, de la Marea Neagră şi partea de nord, la care s-a adăugat a treia parte, formată din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Ocupaţia sovietică a presupus distrugerea sistemului economic şi al identităţii naţionale. Numeroşi români au fost deportaţi în Siberia; bărbaţi, femei şi copii erau trimişi în lagăre diferite.
După intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, Basarabia a fost realipită la statul român pentru o perioadă de trei ani. În 1944, după trecerea României de partea Aliaţilor, armata sovietică reocupa, în întregime, Basarabia.
Abia după dezmembrarea Uniunii Sovietice, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa (în 27 august 1991), purtând denumirea de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite…
Angajaţii Companiei CFR vor beneficia de creşteri salariale de peste 17%. Discuţiile dintre administraţie şi sindicate s-au încheiat cu puţin timp în urmă, iar cele două părţi au ajuns la un acord provizoriu.
Directorul CFR Călători Iosif Szentes a declarat în urmă cu puţin timp că fondul de salarii o să fie majorat cu 17%. De asemenea acesta a mai anunţat că a fost încheiat un acord cu sindicatele reprezentative din CFR Călători prin care e vor proteja drepturile salariaţilor oferite până acum prin contractul colectiv de muncă. În baza acestui acord angajaţii vor primi în continuare bonurile de masă şi anumite sporuri. De asemenea vor fi păstrate şi ajutoarele sociale prevăzute în anumite situaţii. Directorul CFR Călători a mai spus că acordul este valabil până la data de 20 aprilie, iar scopul acestuia este de a proteja drepturile angajaţilor până la finalizarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă.
De cealaltă parte, reprezentanţii sindicatelor au spus că speră ca în urma negocierilor care vor avea loc în perioda următoare şi angajaţii din CFR Calători să aibă salariile majorate corespunzător cu munca depusă.
(Rador/FOTO COnstantin Mihai, redactor Radio Iaşi)
Un bărbat în vârstă de 75 de ani rănit în atentatul de miercuri de la Londra a murit joi noaptea, a anunțat poliția britanică, citată de Reuters. Bilanțul morților în urma atentatului se ridică astfel la cinci, inclusiv autorul, Khalid Masood, un cetățean britanic în vârstă de 52 de ani.
Masood a intrat cu automobilul în pietonii de pe podul Westminster, a trecut de porțile Parlamentului și a înjunghiat mortal un polițist neînarmat, iar apoi a fost împușcat mortal de polițiști.
Printre cei aproximativ 40 de răniți în atentat se numără și doi cetățeni români.
Astăzi, la Piatra Neamț, are loc cea de-a treia ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Aceasta va fi condusă de premierul Sorin Grindeanu și de omologul său, Pavel Filip.
Prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, 3 martie 2012
Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale vizează continuarea și dezvoltarea cooperării bilaterale, evaluarea stadiului proiectelor comune și identificarea unor noi inițiative de colaborare.
Pe agenda reuniunii, se vor afla, printre altele, acte normative privind stadiul proiectelor comune în derulare, cum ar fi proiectul de asistență tehnică și financiară acordat de partea română Guvernului Republicii Moldova, dar și proiectele sectoriale comune din domeniul energetic, educațional, cultural.
La 3 martie 2012, s-a desfășurat, la Iași, prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Evenimentul a fost planificat în urma unor convorbiri telefonice dintre premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, și omologul său moldovean, Vlad Filat, din 14 și 19 februarie 2012.
În cadrul acestei prime ședințe comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, a fost semnat Planul de Acțiune pentru aplicarea Declarației Comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.
Un alt document semnat se referă la cooperarea și la ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, dar și la cooperarea în domeniul turismului.
De asemenea, a fost semnat un acord privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate în Republica Moldova.
Celelalte documente au vizat securitatea socială sau cooperarea între Ministerele Muncii, ale Educației și Sportului.
La 3 iulie 2012, ministrul Afacerilor externe, Andrei Marga, a condus, la București, alături de ministrul Afacerilor europene, Leonard Orban, și de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, Iurie Leancă, prima reuniune a Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.
Printre rezultatele primei reuniuni se numără lansarea sistemului de videoconferințe între Ministerul Afacerilor Externe din România și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, în prezența prim-ministrului Victor Ponta, la București, și a premierului moldovean, Vlad Filat, aflat în conexiune directă de la Chișinău.
În ziua de 22 septembrie 2015, a avut loc, la Neptun, a doua ședința comună de guvern dintre cele două state, la care au participat premierul României, Victor Ponta, și premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleț.
Temele de discuție s-au purtat în jurul unui împrumut rambursabil acordat de către România Republicii Moldova, a implicării unor companii românești în procesul de privatizare din Republica Moldova și a finanțării nerambursabile a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.
În cadrul ședinței comune de guvern dintre cele două state, premierul român, Victor Ponta, a anunțat că va propune Parlamentului român un proiect de asistență financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu termen de rambursare de cinci ani și dobândă în jur de 1,5%.
De asemenea, premierul român a anunțat că ministrul român al Economiei, Mihai Tudose, a prezentat scrisori de intenție din partea companiilor Transelectrica și Transgaz de implicare în procesele de privatizare și dezvoltare în Republica Moldova, susținând că aceste companii au resursele necesare pentru a se implica.
Victor Ponta a mai precizat atunci că Executivul român urmează să transfere alte 5 milioane de euro pentru construcția sau modernizarea grădinițelor de peste Prut, din bugetul pe 2015 al Ministerului Dezvoltării Regionale.
Tot în cadrul ședinței comune a fost parafat și un nou protocol adițional la acordul care permite finanțarea nerambursabilă a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.
Radu Păltineanu este cunoscut pentru călătoria sa pe care a început-o în urmă cu aproape doi ani din Alaska. El a mers pe bicicletă, parcurgând, până acum, peste 20 000 de kilometri.
La momentul interviului pentru emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Radu se afla la Macapá, Brazilia.
Ce urmează să facă și care îi este traseul săptămânilor viitoare, spune chiar el într-un interviu acordat lui Horia Daraban – Radio Iasi
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
