Ilie Pintea: Această catastrofă umanitară fără precedent nu a făcut decât să radicalizeze populația și să îi facă pe oameni să vrea mai mult și mai repede să pună capăt acestui război
La rubrica Inedit avem un interviu cu reporterul Radio România Actualități, Ilie Pintea, care a vorbit în direct, în emisiunea Vești de Acasă, realizată de Gabriel Stan, la Radio România Internațional, despre dezastrul natural de pe râul Nipru cât și despre situația războiului din Ucraina și atacurile cibernetice ce au fost adresate Rusiei în această perioadă.
Ilie Pintea:Problema este una care are nenumărare implicații, nu doar cele pe care le vedem imediat, adică aspectul umanitar, catastrofa umanitară produsă în zonă. Vorbim de mii de refugiați, de mii de oameni care au rămas fără case, pur și simplu, satele lor sunt sub apă acum.
Dacă la începutul războiului vorbeam de acei refugiați de război, care plecaseră, fugiseră din calea luptelor, de data aceasta vorbim despre oameni care au rămas efectiv sub cerul liber și de care trebuie să se ocupe acum cineva.
Nu știm cine, pentru că statul ucrainean, ați văzut așa, în ultimele zile, a solicitat ajutorul comunității internaționale pentru a interveni în zonă, în principal cu sprijin umanitar de primă necesitate, pentru că oamenii de acolo, așa cum spuneam, efectiv nu mai au nimic.
Pe urmă vorbim de aspectul tactic și strategic al acestei întâmplări nefericite. Mă feresc să spun că rușii au aruncat în aer acel baraj, pentru că deocamdată cele două tabere se acuză reciproc de distrugerea intenționată a acestui baraj.
Ilie Pintea: Acum, bunul simț și, nu știu, logica elementară ne-ar spune că rușii au aruncat în aer acel baraj şi aveau tot interesul să o facă, din momentul în care Ucraina a început contraofensiva și luptele începeau să se mute în acea direcție și forțele ucrainene să avanseze.
Dumneavoastră ați văzut foarte bine că există acuzații vehemente din partea Rusiei cum că ucrainenii și-ar fi aruncat singuri în aer acel baraj. Cert este că această catastrofă a avut loc și că implicațiile ei le vom vedea și peste câțiva ani de acum încolo.
De altfel, citeam chiar în această dimineață un mesaj al guvernatorului Oleh Kiper, care vorbea de faptul că în zona Odesei vor ajunge pe Nipru, minele și munițiile neexplodate aduse de apă din acea zonă.
Vă reamintesc faptul că barajul fusese minat și întreaga regiune fusese minată încă de anul trecut, din vară. De altfel, administrația de la Kiev avertizase asupra pericolului pe care îl prezintă minarea acestui baraj, însă n-a fost de ajuns, iată, această avertizare. Am asistat cu toții la această teribilă catastrofă încă în desfășurare.
E, dacă vreți, una dintre amenințările voalate ale Kremlinului pusă în practică. Vă aduceți aminte de faptul că întotdeauna s-a vorbit despre consecințele pe care le poate avea ascensiunea Ucrainei în zonele controlate de ruși. Iată că distrugerile pe care le-au tot promis ei de-a lungul a un an și mai bine de război încep să se vadă și e ceva ce a afectat inclusiv trupele rusești aflate în zonă.
Ilie Pintea: Acum nu putem spune dacă astea au fost niște pierderi calculate sau dacă, pur și simplu, așa cum am citit de altfel, tot ca venind din partea Kievului, una dintre posibile explicații ale acestui eveniment ar fi aceea că rușii au uitat că au minat o anumită porțiune a barajului și au declanșat accidental această explozie.
Oricare ar fi cauza, și cu siguranță vom afla în următoarea perioadă cum stau lucrurile, important e că ne confruntăm cu această criză umanitară care nu vine decât să agraveze problemele din Ucraina.
Ilie Pintea: Un alt aspect foarte interesant a fost cel al felului în care vizita președintelui Zelenski la fața locului a fost speculată de ruşi. Ați văzut că la câteva minute după ce președintele Zelenski a plecat din unul dintre orașele inundate, au avut loc acolo bombardamente intense de artilerie. Rușii au speculat din punct de vedere practic și strategic prezența președintelui Zelenski acolo.
El și-a asumat această vulnerabilitate de securitate, dacă vreți, tocmai pentru a da un semnal oamenilor din zonă și a le spune că vor fi ajutați și că, evident, se află în atenția autorităților. Ceea ce a reușit să facă acest atac a fost să radicalizeze și mai mult ucrainenii.
Dacă până acum ei oricum erau dornici să își apere țara – și am constatat lucrul acesta în cele șapte misiuni pe care le-am avut deja în Ucraina, am petrecut acolo patru luni și jumătate de la începutul războiului și am putut să cunosc de-a lungul și de-a latul Ucrainei o mulțime de de oameni din toate categoriile sociale, care aveau cu toții aceeași atitudine, aceea de a-și apăra țara, ei bine, acest atac, această distrugere a barajului și această catastrofă umanitară fără precedent nu a făcut decât să radicalizeze populația și să îi facă pe oameni să vrea și mai mult și și mai repede să pună capăt acestui război.
Alexandru Buzică: Oamenii stau la coadă pentru un bidon de apă potabilă!
Publicat de Gabriel Stan,
10 octombrie 2022, 16:30
La inedit am pregătit de această dată un interviu cu Alexandru Buzică, reporterul Radio România Actualități ce a revenit de curând din Ucraina și a adus noutăți despre situația oamenilor din zonele bombardate de către Federația Rusă.
Prezent în emisiunea Vești de Acasă, moderată de Gabriel Stan, de la Radio România Internațional, Alexandru Buzică ne-a vorbit despre criza apei potabile din Ucraina, despre migrarea populației din zonele bombardate către restul țării și despre reacția oamenilor la aflarea veștii anexării anumitor zone de către Federația Rusă.
Ajutoare primite din partea Crucii Roșii
Se stă la coadă pentru apă potabilă în anumite zone din Ucraina
Imagini din regiunea orașului Mikolayiv – Cartierul Korabilni. Se află la 10 km de lini frontului dinspre Herson.
Foto și video: Alexandru Buzică, reporter Radio România Actualități
Jurnaliștii Radio România Actualități, Mario Balint și Alexandru Buzică sunt prezenți din nou, în această perioadă în Ucraina pentru a aduce ultimele informații despre situația de acolo.
Aflați în orașul Odesa, cei doi reporteri au intrat în direct în emisiunea Vești de Acasă, de la Radio România Internațional, de vineri 12 august 2022 și ne-au împărtășit din experinețele trăite în aceste zile.
Cei doi ne-au prezentat situația critică a populației din Ucraina și au adus argumente la știrile care apar atât de des în mass-media din România.
Vă invit să ascultați mărturiile celor doi în legătură cu situația din Ucraina.
Situaţia umanitară în sudul Ucrainei, la Mikolaiv, se degradează pe zi ce trece. Orașul, care avea o populație de 450.000 de locuitori înainte de război, acum are cu 60% mai puțin, pentru că majoritatea au ales să fugă din cauza bombardamentelor neîncetate care afectează regiunea.
Radio România îşi uneşte forţele şi vine în faţa ascultătorilor săi cu o nouă producție, de luni până vineri, de la ora 13:20 la 15:00, cu ştiri, interviuri, relatări, analize, soluţii și speranţă, într-o emisiune realizată de Radio România Actualităţi cu sprijinul Radio România Cultural, Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Internațional, RADOR și al posturilor teritoriale ale SRR.
Demnitari de prim rang vor vorbi despre măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei şi pentru protecţia comunităţilor, iar ascultătorii vor putea adresa întrebări în direct.
România economică, Veşti bune din ştiinţă, Proiecte culturale virtuale, Soluţii de stat acasă, Vedete la izolare – sunt doar câteva dintre rubricile noii emisiuni.
Prime ediţie a emisiunii „România, stare de urgenţă” l-a avut la microfon pe premierul României, Ludovic Orban.
Interviul integral acordat de premierul României:
Despre rectificarea bugetară
„În ceea ce priveşte rectificarea bugetară, nu se va dezbate la şedinţa de astăzi, este în curs de analiză, avem consultări cu parteneri sociali, avem consultări cu reprezentanţii autorităţilor locale privitor la bugetele locale.
De asemenea, încercăm să facem o evaluare cât mai realistă a necesităţilor în special din domeniile afectate, astfel încât să putem să efectuăm o rectificare bugetară realistă şi care să ne permită să utilizăm instrumente pentru a combate epidemia de coronavirus, pe de o parte şi pe de altă parte, de a proteja atât cât este posibil angajaţii şi companiile care au fost afectate de criză, de epidemie.
Noi am luat un set de măsuri, în primul rând, şomajul tehnic, care va fi plătit pentru angajaţii din companiile a căror activitate s-a închis total sau parţial. Am luat măsurile legate de suspendarea plăţii ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, o măsură care este adresată atât către persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, indiferent de categorie, evident, care sunt afectate de epidemie. De asemenea, am prevăzut mecanismul de susţinere pentru întreprinderile mici şi mijlocii prin Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri.
Acum gândim mecanisme de susţinere a companiilor mari, pentru că şi aici va trebui să creăm instrumente prin care să îi susţinem în asigurarea capitalului de lucru şi a capitalului pentru investiţii. De asemenea, am luat o mulţime de alte măsuri, cum e prelungirea termenului până la care cetăţenii care îşi plătesc taxele şi impozitele locale beneficiază de bonificaţii, am introdus bonificaţiile de 5 şi 10% pentru companiile îşi plătesc impozitul pe profit până în data de 25 aprilie. Am suspendat popriri. Am luat o serie de măsuri tocmai pentru a găsi soluţii de a diminua impactul negativ al epidemiei pentru cât mai multe categorii de cetăţeni.”
Ce se va întâmpla cu anul şcolar?
„Acum este vacanţă. Deci, anul şcolar se va încheia. Nu există niciun pericol legat de încheierea anului şcolar, de susţinerea examenelor.”
Cum vor fi afectaţi profesorii
„Eu cred că e nevoie de solidaritate a românilor în faţa crizei. Peste un milion de români sunt afectati şi li s-au suspendat contractele de muncă şi efectiv nu mai pot să-şi desfăşoare activitatea. Chiar şi angajaţii din companiile care lucrează, lucrează în nişte condiţii dificile. Cred că principiul solidarităţii trebuie să fie valabil pentru toţi angajaţii, inclusiv pentru angajaţii din sectorul public.
Măsura pe care o gândim este o măsură care, pe de o parte, ţine cont de nişte considerente epidemiologice şi, pe de altă parte, are la bază şi o necesitate. gândiţi-vă că resursele bugetare sunt mult dimunuate. Gândiţi-vă că în multe instituţii publice nu se lucrează la capacitate, pentru că sunt foarte mulţi angajaţi ai instituţiilor publice care evită să îşi desfăşoare activitatea în instituţiile publice. Or, eu cred că este o măsură de bun simţ ca şi în sectorul public să existe o formă de a restrânge activitatea, mai ales în domeniile unde se poate restrânge aceasta activitate. Mecanismul pe care l-am gândit este un mecanism de bun simţ.
Angajaţii instituţiilor se împart în două jumătăţi: jumătate lucrează 15 zile şi 15 zile stau acasă, beneficiind de forma de şomaj tehnic de care beneficiază angajaţii şi din sectorul privat, şi în celelalte 15 zile lucrează cealaltă jumătate.
Fac excepţie de la această măsură zonele unde nu se poate aplica această măsură, de exemplu, sănătatea, instituţiile care sunt implicate în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării. De asemenea, în ceea ce priveşte profesorii, mai ales că este nevoie de o creştere a activităţii profesorilor pe final de an şi pentru pregătirea tuturor examenelor, nu se va aplica nici către cadrele didactice.
Către personalul administrativ se va aplica, dar nu se va aplica măsura la cadrele didactice. Cu aceste excepţii pe care le-am menţionat, noi considerăm măsura o măsură normală, de bun simţ, care permite diminuarea riscului de răspândire a virusului în instituţiile publice, pentru că în perioada de 15 zile în care angajaţii instituţiilor publice nu-şi desfăşoară activitatea, practic se poate identifica, se poate manifesta, în cazul în care unul sau doi sunt infectaţi şi astfel îi ferim de riscul de infectare a tuturor angajaţilor. Măsura, repet, are atât considerente de solidaritate, cât şi considerente de natura activităţii restrânse în multe instituţii.
Am uitat să menţionez între excepţii, din zona Ministerului Muncii, acele entităţi care sunt implicate direct în derularea măsurilor de susţinere a companiilor şi cetăţenilor, şi aici mă refer la AJOFM-uri, Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, care sunt cele care procesează toate solicitările de acordare a şomajului tehnic şi, de asemenea, la /…/ care procesează celelalte forme de ajutorare, care sunt acordate către alte categorii decât angajaţii.”
Despre achiziţia de materiale şi echipamente medicale
„Am avut o perioadă, în care am avut o penurie de materiale şi echipamente. Această perioadă, din punctul meu de vedere, este depăşită. Atât preşedintele României, cât şi eu, personal, ca premier, cât şi colegii mei din guvern, cât şi toţi cei care au fost implicaţi în derularea acestor proceduri, pentru a asigura materialele, echipamentele, substanţele, medicamentele necesare, au fost implicate la maximum şi iată că începem să fim relativ bine din acest punct de vedere.
În ultimele zile au intrat în ţară aproximativ 4 milioane de măşti FPP2 şi FPP3, care sunt esenţiale pentru personalul din spitale, din zona de ambulanţe, de UPU. Deci, practic, toate aceste materiale sunt în curs de distribuire şi vor asigura protecţia personalului medical sau nemedical din spitale, care interacţionează direct cu cei care sunt bolnavi sau cu ceilalţi pacienţi care ar putea fi bolnavi.
De asemenea, în ceea ce priveşte capacitatea de testare, de diagnosticare, a crescut constant această capacitate. La ora actuală putem procesa peste 4.000 de teste zilnic, iar obiectivul nostru este să depăşim până luni 5.000 de teste zilnice, astfel încât să nu mai existe întârzieri de diagnosticare şi diagnosticarea să se poată face pe un termen de maximum 24 de ore din momentul solicitării.
În ceea ce priveşte ventilatoarele, nu am reuşit încă, deşi avem contractate în momentul de faţă peste 400 de ventilatoare. Trebuie să ştiţi că în toată perioada asta au apărut foarte multe decizii ale statelor care au introdus restricţii la export şi foarte multe dintre contractele pe care le-am avut au fost afectate de aceste restricţii la export. Practic, în momentul de faţă, la Ministerul Apărării a fost validat un prototip de ventilator, care este supus testărilor şi sper să începem să îl producem cât mai curând. De asemenea, în relaţii cu o companie americană care ne-a pus la dispoziţie proiectul de fabricaţie şi cu parteneri din România, cum ar fi Dacia Renault, încercăm să pornim producţia de ventilatoare în România.
De asemenea, cu domnul secretar de stat Arafat am luat decizia de a colecta toate ventilatoarele care au diferite defecţiuni şi de a le repara astfel încât să avem capacitatea să punem în funcţiune cel puţin 100 de noi ventilatoare, astfel încât să putem face faţă în cazul în care cresc numărul de cazuri care necesită internarea în secţiile de terapie intensivă şi au nevoie de ventilare artificială.
Mai avem o oarecare problemă, recunosc, în ceea ce priveşte virucidele, biocidele. Aici trebuie să se ştie că noi nu producem astăzi alcool denaturat în România pe scară largă. Chiar producem foarte puţin. Noi importam alcoolul denaturat din ţări, nu aş vrea să le menţionez, două din ţările din care importam, pur şi simplu, au luat decizia, chiar dacă nu au luat-o în mod explicit, dar a fost luată în mod implicit decizia de a interzice exportul de alcool denaturat. Ca atare, tot suntem pe propriile picioare şi căutăm soluţii şi deja am şi găsit soluţii pentru a putea produce în România şi aceste substanţe dezinfectante.
De asemenea, trebuie să ştiţi că în privinţa medicamentelor necesare pentru tratament, în momentul de faţă, suntem acoperiţi, avem stocuri suficiente pentru tratament. E vorba de Kaletra şi Plaquenil, practic, cele care fac parte din tratament. Am reuşit să primim fie prin donaţie, fie prin achiziţii făcute fie de Unifarm, fie de Terapia Cluj, să asigurăm cantităţile necesare pentru a face faţă tratamentelor pentru mult mai mulţi pacienţi decât sunt infectaţi în momentul de faţă.
Am acordat sprijin efectiv către mai multe companii care doresc să înceapă producţia de măşti, de combinezoane, deja se produc măşti chirurgicale, cele care au nivelul de protecţie mai redus, care în general pot fi folosite de oameni, de angajaţii din instituţii publice sau angajaţii, să spun, din zona comercială. A început producţia. Există două companii, cel puţin, care au primit autorizarea să producă. De asemenea, se produc combinezoane în România.
Este necesar să se mai facă investiţii pentru a creşte productivitatea, pentru a creşte producţia zilnică, până la un nivel de consum cât mai apropiat de consumul intern. Continuăm să susţinem companii româneşti care să aibă capacitatea să producă tot ceea ce este necesar, astfel încât să nu mai fim dependenţi de importuri.
Aici, din cauza faptului că autorizările, certificările mergeau greu, fie la ANMDM – Agenţia Natională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, fie la entităţile din subordinea Minisetrului Muncii şi Protecţiei Sociale, am luat decizia ca şi armata şa se implice şi prin ordonnanţă militară am acordat competenţa de autorizare pentru intrarea în producţie a acestor echipamente, materiale, substanţe, dispozitive şi către entităţile din subordinea Ministerului Apărării, care au competenţa şi dotarea necesară, tocmai pentru a fluidiza procedurile de autorizare şi pentru a permite intrarea în producţie a unor cantităţi cât mai mari.”
Disponibilitatea fondurilor europene…
„Deocamdată suntem siguri că pe lângă fondurile europene pe care le avem pe Programul Operaţional Investiţii, mediu, pe lângă Programul Operaţional Regional şi toate celelalte programe, avem garanţia că putem folosi o sumă importantă de cel puţin 350 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor pentru echipamente, materiale în lupta cu COVID.
De asemenea, avem acordul partenerilor europeni pentru a deconta parţial din fonduri europene cheltuielile pe care le facem pentru plata şomajului tehnic. De asemenea, la ora actuală, este în curs de adoptare un pachet prin care vor fi puse la îndemâna statelor membre instrumente de sprijin în care să existe resurse de la nivel european pentru susţinerea măsurilor care sunt adoptate de ţările Uniunii Europene.”
Mesaj pentru cadrele medicale care se afla acum la datorie
„Ştiţi că am luat o măsură de, aşa, ca un fel de stimulent de risc, pe care am acordat-o, că am văzut că a existat un nivel destul de mare de îmbolnăvire în zona personalului din spitale, pe lângă asigurarea echipamentelor de protecţie necesare, astfel încât să evităm riscul infectării cadrelor medicale şi nemedicale din spitale, am luat şi această măsură a stimulentului de risc. Le cer să-şi facă datoria. De ei depinde sănătatea oamenilor, viaţa oamenilor.
Cetăţenii au nevoie de ei şi este fundamental să asigurăm dreptul la sănătate fiecărui cetăţean român, iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin implicarea întregului personal medical şi nemedical din spitale, din ambulanţe din Unităţi de Primiri Urgenţe, din Direcţiile de Sănătate Publică în acest efort colectiv pe care îl facem. De altfel, am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite pentru diferitele crize care au apărut. Am apelat inclusiv la măsura de a asigura conducere militară, prin medici militari, în spitalele în care au apărut crize.
De asemenea, încercăm să acordăm un suport constant atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al dotării către întreg sectorul de sănătate publică. De asemenea, am crescut cu o mie de posturi numărul de angajaţi de la Direcţiile de Sănătate Publică şi de la serviciile de ambulanţă judeţene, tocmai pentru a putea întări capacitatea guvernului de a face faţă provocărilor care apar în bătălia cu acest virus.”
România – stare de urgenţă, de luni până vineri, de la ora 13:20, la Radio România Actualități.
Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017
Foto: Foto Teatru Tony Bulandra - Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Publicat de Bogdan Dragomir,
23 noiembrie 2017, 12:24 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:55
Teatrul Tony Bulandra din Targoviste – Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Anul 2017 este un reper artistic deosebit pentru oraşul Târgovişte, pentru România, o aniversare specială muzicală jubiliară – organizarea celei de a 50-a ediţii a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”!
Festivitatea de deschidere a Festivalului National de Interpretare si Creatie a Romantei CRIZANTEMA DE AUR 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
În perioada 19-21 octombrie 2017 s-a desfășurat în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 50-a ediție, jubiliară, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”.
Festivalul a fost organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Moldova, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.
Gazdaevenimentului a fost şi în acest an Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște.
NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 50-A JUBILIARĂ
PREMIERĂ: Inaugurarea „Casei Romanței” la Târgoviște, miercuri, 18 octombrie 2017, ora 17:00 – spațiu muzeal unic în România, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și America de Nord,
Muzeul Casa Romantei – Targoviste, Romania 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO – George Christophides; (vezi album foto la finalul articolului)
Omagiu corifeilor romanței – omagierea Reginei Romanței, Ioana Radu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa; omagierea Trubadurului Romanței – Ionel Fernic; omagierea, împreună cu Fundația „Henry Mălineanu”, a marelui compozitor român de romanțe – Henry Mălineanu; omagierea marelui compozitor român din Moldova – Eugen Doga, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa;
Masă rotundă „Romanța pentru Patrimoniul Mondial UNESCO” – vineri, 20 octombrie, ora 10:00, la Muzeul Romanței din Târgoviște. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Federației Europene și Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, invitați speciali ai centrelor culturale și instituțiilor muzicale din țară care organizează festivaluri și concerte de romanțe, membrii juriilor, compozitori și interpreți de romanțe din țară și din străinătate, reprezentanți ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.
Electrecord – casa de discuri a romanței românești – a participat cu stand permanent la festival pentru lansări de CD-uri de romanțe și de muzică românească;
Lansări editoriale și discografice ale laureaților festivalului, precum și ale altor invitați speciali;
afis Crizantema de Aur 2017.640
Ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema de Aur” a fost structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație și Concertele extraordinare „Gala Crizantemelor Populare”, „Gala Crizantemelor Clasice”, „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău” și „Ambasadorii Romanței” susținute de câștigători ai Trofeului „Crizantema de aur” și ai Premiului I ai Festivalului din perioada 1968-2016, de mari artiști din România și din alte 10 țări: Republica Moldova, SUA, Rusia, Japonia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Finlanda și Bulgaria, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
Micro-recitalurile „Stele ale romanței” au fost susținute în fiecare seară de mari interpreți de romanță: Daniela Vlădescu, Florin Georgescu și Matilda Pascal-Cojocărița;
În cadrul Concursului de interpretare au evoluat 16 concurenți selecționați în urma a 7 preselecții regionale, realizate în perioada aprilie-iunie 2016, cu jurii de specialitate, în România și în Republica Moldova.
În afara Concursului de Interpretare, în premieră, anul acesta au fost prezenți în Festival 5 „boboci de Crizantemă” din România și din Republica Moldova, selecționați în urma preselecțiilor regionale;
Concursul de Creație a îmbogăţit patrimoniul muzical național cu 12 romanțe în primă audiție, selectate în urma preselecției naționale, realizată în colaborare cu UCMR și jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
Joi, 19 octombrie și Vineri, 20 octombrie, s-au desfășurat Concursurile de Interpretare și de Creație urmate de Gala Crizantemelor Clasice și Gala Crizantemelor Populare, încheiate cu Micro-recitalurile „Stele ale Romanței”, susținute de Daniela Vlădescu și Florin Georgescu;
Recital Florin Georgescu – Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Sâmbătă, 21 octombrie a avut loc Gala Laureaților încheiată cu Micro-recitalul „Stele ale romanței” susținut de Matilda Pascal-Cojocărița.
Recital Matilda Pascal Cojocarita la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
În partea a 2-a a serii, a avut loc Concertul extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, susținut de Trofeele „Crizantema de aur” din Republica Moldova și cu participarea compozitorului Eugen Doga, care a fost omagiat la aniversarea a 80 de ani.
Aniversare 80 de ani a Maestrului artist şi compozitor Eugen Doga pe scena Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Seara a 3-a s-a încheiat cu Concertul extraordinar „Ambasadorii Romanței” susținut de câștigători ai Trofeelor „Crizantema de aur” și de mari artiști din 10 țări care iubesc și promovează Romanța românească pe scenele internaționale: Marcel Roșca – Opera din Essen Germania; Mirela Spînu – Italia; Margareta Ivănuș – artist al poporului din Republica Moldova; Alina Mavrodin – România; Ivan Varbanov – Bulgaria; Mireille Rivat – Franța; Iurie Gâscă – artist al poporului din Republica Moldova; Codruț Bârsan – Opera din Chicago SUA; Minna Liettya-Tyni – Finlanda; Liduin Stumpel – Olanda; cu participarea excepțională a lui Vladimir Samsonov – Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, Rusia și a tenorului Ryo Kasuga – Japonia.
Orchestra „Dor Românesc” dirijată de Ştefan Cigu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Au acompaniat orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
Orchestra „Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
„Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu
Orchestra „Folclor” dirijată de Petre Neamţu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
și „Folclor” – dirijor Petre Neamțu;
Actorii Miruna Ionescu şi Silviu Biriş – prezentatorii Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu;
Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
Actriţa Alexandra Velniciuc şi prezentatorul Octavian Ursulescu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Juriul Concursului de Interpretare a fost format din mari interpreți de romanță și personalități ale vieții muzicale din România și din străinătate;
Juriul Concursului de Creație a fost format din renumiți compozitori români desemnați de UCMR și UMM;
Juriul Presei a fost format din reprezentanți ai presei de specialitate din țară și din străinătate care promovează Romanța și Festivalul Național „Crizantema de aur”;
Ediția a 50-a, jubiliară, în premii:
Secțiunea Interpretare (vezi galeria foto la final):
Olguţa Novac Berbec – Trofeul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Trofeul „Crizantema de Aur” –Olguța Novac-Berbec
Premiul I – Mădălin Alexandru Băldău Drăgan
Premiul II – Valentin Butucel
Premiul III – Andrei Cocîrlea
Premiul special „Ioana Radu”- Theodora Manolache
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Iulia Daiana Berbec
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Iulia Vătafu
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Iulian Bratu
Secțiunea Creație (vezi galeria foto la final):
Premiul I secţiunea Creaţie – Dumitru Lupu, în foto primeşte premiul interpretul Marian Stere, la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Premiul I – Dumitru Lupu, „Voi nu vedeți că deranjați?”
Premiul II – Nicolae Caragia, „Să nu-ți dorești singurătate”
Premiul III – Ionel Bratu Voicescu, „Și-atât”
Premiul special „Ionel Fernic”- Constantin Bardan, „Și dacă…”
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Ana Ghibea, „A mai căzut o frunză”
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mircea Ciugudean, „Dor”
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Marcel Iorga, „Un buchet de crizanteme”
Premiul Presei
Secțiunea INTERPRETARE – Andrei Cocîrlea
Secțiunea CREAȚIE –Francisc Reiter, „Vioara și inima mea”
Președintele Festivalului: Cristian Daniel Stan, Primarul municipiului Târgoviște,
Regia și scenografia: Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului „Tony Bulandra” Târgoviște
Direcția artistică: Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște
Dr. Teodor Vasiliu – inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur” – Diploma de excelenţă din partea UNESCO la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.
Dr. Teodor Vasiliu
Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Crizantema de Aur și director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște primeşte Diploma de excelenţă UNESCO 2017 (foto by Bogdan Dragomir)
Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.
Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”
Radio România Regional felicită organizatorii pentru efortul extraordinar depus la realizarea acestui REGAL muzical oferit ascultătorilor, telespectatorilor dar şi spectatorilor din sala Teatrului Tony Bulandra şi de asemenea, felicită pe toţi participanţii artişti şi în mod special premianţii apreciaţi cu înalte distincţii la acest eveniment aniversar jubiliar! La Mulţi Ani, Crizantema de Aur – Târgovişte, România!
* * * * *
Sursa: Comunicat de Presă al Festivalului, youtube.com şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Mulţumim organizatorilor evenimentului pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir – Radio România Regional
Galerie foto (imagini din Festivalul CRIZANTEMA DE AUR 2017 realizate de Bogdan Dragomir):
Compozitorul Dumitru Lupu (foto din arh. pers. a compozitorului)
Galeria foto a Muzeului CASA ROMANŢEI (fotografii realizate de Bogdan Dragomir cu ocazia inaugurării Muzeului „Casa Romanţei” – Târgovişte, România):
Radio România Internaţional lansează duminică, 29 octombrie, o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România.
Emisiunea se va difuza în fiecare duminică, între orele 19.05-20.00, ora României, şi va putea fi recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2.
De asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site, pe aplicaţiile pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba ebraică al Radio România Internaţional, dar şi pe Twitter şi SoundCloud.
Radio România Internaţional are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari din România, cărora le oferă din 1990 o emisiune în limba română.
Descendenţii acestora, ajunşi la a 3-a generaţie după emigrarea evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul Radio România Internaţional.
O delegaţie de la Radioteleviziunea cubaneză (Instituto Cubano de Radio y Televisión – ICRT) se află în această săptămână la Bucureşti la invitaţia Radio România.
Yusimy Barbara Gonzalez Herrera – Director de Programe la Radio Cubana şi Maria Esther Reyes Corria – Director de Program la Radio Taino s-au întâlnit marţi, 17 octombrie, cu Georgică Severin, Preşedinte Director General. Ambele părţi şi-au manifestat aprecierea pentru modul în care decurge implementarea prevederilor acordului de colaborare semnat între cele două instituţii, în septembrie 2015.
Pe parcursul vizitei la Radio România, delegaţia ICRT va vizita Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive precum şi Camera Ştirilor şi Agenţia RADOR.
O delegaţie a Institutului Cubanez de Radio şi Televiziune – ICRT, condusă de Guillermo Pavón Pacheco, Vicepreşedinte al ICRT, a efectuat o vizita de lucru la Radio România în perioada 26-29 mai.
În cadrul discuţiilor avute cu Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General, ambele părţi şi-au manifestat aprecierea pentru modul în care decurge implementarea prevederilor acordului de colaborare semnat între cele două instituţii, în septembrie 2015, la Havana. Pe lângă continuarea schimbului regulat de programe, s-a decis participarea Radio România la concursul de programe radiofonice care se va desfăşura în cadrul Convenţiei de Radio şi Televiziune pe care ICRT o va organiza anul viitor, precum şi efectuarea unui schimb de specialişti din domeniul muzical.
Pe parcursul vizitei la Radio România, delegaţia ICRT a vizitat Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, precum şi Camera Ştirilor şi Agenţia RADOR
S-au împlinit 60 de ani de când Radio România Internaţional emite neîntrerupt programe în limba spaniolă. Deşi povestea radioului românesc începe în anul 1928 şi încă de pe atunci au existat şi producţii jurnalistice pentru străinătate, la început în limbile franceză şi germană, prima emisiune în spaniolă a radioului din România s-a transmis la 15 martie 1955.
La conducerea de atunci a secţiei din cadrul Redacţiei Emisiunilor Politice pentru Străinătate se afla Hortensia Vallejo Roman, cetăţean spaniol, refugiată politic în urma Războiului Civil Spaniol, care era căsătorită în România cu omul politic Walter Roman.
Emisiunea în limba spaniolă dura 30 de minute şi conţinea un buletin de ştiri de 10 minute, două comentarii pe teme de politică internă şi externă, dar şi câteva informaţii despre situaţia internă a României, iar muzica românească juca şi ea un rol important.
În prezent se emit zilnic patru emisiuni în spaniolă, a câte o oră fiecare, către Spania şi către America Latină. Prin intermediul emisiunilor în limba spaniolă RRI îşi propune să ofere informaţii exacte, clare şi concise despre România sau despre evenimentele ce au loc în ţara noastră. RRI oferă programe informative, culturale, educative şi de divertisment, pentru toate categoriile de public interesat de România şi de regiunea noastră geografică.
Cu ocazia celor 60 de ani de transmisiuni în limba spaniolă, RRI va difuza pe 25 iulie o emisiune specială aniversară în spaniolă, în care veţi putea afla cum a început povestea secţiei, într-un interviu cu omul politic Petre Roman, fiul Hortensiei Vallejo, veţi cunoaşte părerea câtorva dintre ascultătorii noştri, care au avut amabilitatea de a ne trimite mici contribuţii audio pentru această emisiune aniversară, dar nu vor lipsi nici informaţii despre mersul actual al secţiei, oferite de Victoria Sepciu, realizatoarea programului Poşta Ascultătorilor, sau de Mónica Bolaños, colaboratoarea noastră din Spania.
Mai multe date despre activitatea secţiei, dar şi varianta audio a acestei emisiuni aniversare, pe pagina de internet http://www.rri.ro/es_es/pages/home sau pe profilul de Facebook Radio Rumanía Internacional
Sâmbătă 16 mai, la ora 23:00, la Radio România Internaţional, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră spectacolul Dialog imaginar cu Anton Pann, scenariu radiofonic de Puşa Roth, cu muzică originală de George Marcu, în regia artistică a lui Vasile Manta. În rolul lui Anton Pann: Mihai Mălaimare.
Figură emblematică a culturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (1796–1854) şi universul creaţiei sale reprezintă subiectul scenariului scris special pentru Teatrul Naţional Radiofonic de Puşa Roth. Autoarea reconstituie atmosfera vremurilor pornind de la Povestea vorbei şi Spitalul amorului şi folosind episoade biografice care dau un plus de farmec textului dramatic (de exemplu, cele trei căsătorii ale lui Anton Pann, drumurile sale prin ţară, relaţia cu biserica). Textul este conceput sub forma unui dialog la o şezătoare, eveniment obişnuit în lumea lui Anton Pann, din care nu lipseşte umorul specific acestui scriitor şi muzician. Personajul Anton Pann punctează rememorarea episoadelor de viaţă prin cântece. Nu este uitat nici episodul legat de compunerea muzicii pentru Deşteaptă-te, române! – imnul de stat al României.
Formulările cu caracter de proverb şi vorbă de duh ale lui Anton Pann, unele dintre ele mai puţin citate în comentarii sau în „folclorul” creat în jurul scriitorului-muzician, sunt folosite cu măsură, punctând eficient din punct de vedere artistic imaginea personajului şi a lumii sale. Autoarea realizează astfel un portret teatral-radiofonic plin de substanţă, aplecându-se cu sensibilitate asupra lumii pitoreşti, balcanice din vremea lui Anton Pann, recreat ca seducător personaj de teatru. Scenariul, inedit prin abordare şi realizare, a constituit premisa unui musical de succes, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic.
Muzica originală a lui George Marcu este compusă în stilul epocii, pornind de la armonia modală a cântecelor culese sau create de Anton Pann, dar folosind ca versuri fragmente din opera literară a scriitorului, ceea ce constituie de asemenea o noutate.
Rolul lui Anton Pann i-a fost încredinţat lui Mihai Mălaimare, actor cu o largă paletă stilistică, excelent în conturarea atât teatrală cât şi muzicală a personajului, aşa cum se desprinde din dialogul imaginat de Puşa Roth. Alături de Mihai Mălaimare în spectacolul pe care îl veţi asculta în premieră absolută la Radio România Cultural: Mircea Constantinescu, Iulia Dumitru, Marius Călugăriţa, Ion Mărgescu, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristian Simion. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La cobză: Mihai Căluşaru. La vioară: Marian Grigore.
Va fi mare show duminică, 22 martie, la Sala Radio, începând cu ora 19:00: Gala Premiilor Muzicale Radio România, ediţia a XIII-a.
Cele mai prestigioase distincţii ale muzicii româneşti pop-rock se vor acorda artiştilor cu cele mai importante performanţe obţinute în anul precedent, reflectate şi prin difuzările acestora la posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional precum şi la toate posturile regionale Radio România. Nominalizările, pe genuri şi categorii, pentru Gala Premiilor Radio România, ediţia a XIII-a, sunt următoarele (în ordine alfabetică):
Cel mai bun debut: Alexandra Uşurelu; Lidia Buble; Maxim.
Cel mai bun cântec pop: Emoţii – 3SE; Noi simţim la fel – Lidia Buble ft. Adrian Sână; Pe aripi de vânt – Delia ft. Kaira; Pe barba mea – Marius Moga; Risipitor – Loredana; Sărutări criminale – Maxim; Solo – Paula Seling.
Cel mai bun cântec pop-dance: Aer – DJSava & Raluka ft. Connect-R; Fărăaer – Amna ft ADDA; Colasong – INNA; Mammamia – Elena Gheorghe ft. Glance.
Cel mai bun cântec pop-rock: De la capăt – Voltaj; Din nou – Proconsul; Foreverlove – Direcţia 5 ft. Lidia Buble; Ne facem auziţi – Vunk şi ai noştri; Noapte caldă – Bere Gratis ft. Sore.
Cel mai bun mesaj: De la capăt – Voltaj; Nu plânge, Ana – ADDA; Ne facem auziţi – Vunk şi ai noştri; Pe barba mea – Marius Moga; Taxi – What’s Up; Împotriva lor – Alexandra Ungureanu ft. Andrei Vitan.
Cel mai bun album: 40+ – Horia Brenciu; Fericirea de luni – Alina Manole; La capătul lumii – Alexandra Uşurelu; Rock’ n roll baby – Direcţia 5.
Cel mai bun compozitor: Adrian Sână; Laurenţiu Duţă; Kazibo; Marius Moga.
Cel mai bun artist pop-rock: Bere Gratis; Direcţia 5; Proconsul; Voltaj; Vunk.
Omul cu chitara: Adrian Sărmăşan; Alina Manole; Mircea Vintilă.
Cea mai bună interpretă: Delia; Elena Gheorghe; Loredana; Paula Seling; Nico.
Cel mai bun interpret: Bodo; Călin Goia; Cristi Enache; Horia Brenciu; What’s Up.
Cel mai bun duet: Aşa e dragostea – Andra & Liviu Teodorescu; Ceva se întâmplă cu noi – Alexandra Uşurelu ft. Mircea Vintilă; Forever love – Directia 5 ft. Lidia Buble; Noapte caldă – Bere Gratis ft. Sore.
Cântecul anului: De la capăt – Voltaj; Emoţii – 3 SE; Noi simţim la fel – Lidia Buble ft. Adrian Sână; Pe aripi de vânt – Delia ft. Kaira; Risipitor – Loredana; Sărutări criminale – Maxim.
Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Institutului European din România Premiul de Excelenţă pe anul 2014, categoria radio, pentru promovarea spiritului şi valorilor europene.
Premiul a fost acordat pentru proiectul EuranetPlus, dezvoltat de Radio România, care produce şi difuzează materiale jurnalistice cu tematică europeană pe Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Regional, Radio România Antena Satelor şi Radio România Internaţional.
Directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, a declarat că Premiul de Excelenţă a fost acordat pentru faptul că „Radio România face un lucru extraordinar pentru că, prin proiectul EuranetPlus, promovează emisiuni de calitate, care ajung peste tot pe teritoriul românesc. Este extrem de important faptul că Radio România a inclus în grila de programe, emisiuni diverse, consacrate problematicii europene”, a adăugat Gabriela Drăgan.
EuranetPlus este un proiect de coproducţii radiofonice internaţionale (2013-2016) finanţat de Comisia Europeană. Totodată, prin proiect se realizează lunar dezbateri pe teme cetăţeneşti la Parlamentul European, sub genericul „Colţul cetăţeanului”.
EuranetPlus cuprinde 15 corporaţii sau posturi de radio publice şi private, naţionale, regionale şi internaţionale din statele UE, cu o audienţă cumulată zilnică 20 de milioane de persoane
Proiectul editorial EuranetPlus, la care participă Societatea Română de Radiodifuziune, a fost nominalizat pentru Premiul de Excelenţă IER 2014 (Institutul European din România), ediţia a V-a, categoria emisiuni radio.
Nominalizarea proiectului are drept motivaţie principală promovarea prin acest proiect a spiritului şi valorilor europene. Decernarea Premiilor va avea loc la 11 decembrie, la Bucureşti, cu ocazia conferinţei anuale a IER, cu tema Provocări politice şi economice: răspunsuri pentru Europa.
EuranetPlus este un proiect de coproducţii radiofonice internaţionale prin care se produc şi se difuzează emisiuni cu tematică europeană, cu finanţare de la Comisia Europeană (2012-2016). EuranetPlus are între membrii săi 15 corporaţii sau posturi de radio publice şi private, naţionale, regionale şi internaţionale din mai multe state UE. Audienţa cumulată zilnică a radiodifuzorilor implicaţi este de 20 de milioane de ascultători.
Societatea Română de Radiodifuziune participă la proiectul EuranetPlus prin Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Antena Satelor, Departamentul Studiourilor Regionale şi Radio România Internaţional. EuranetPlus produce şi difuzează zilnic, on-air şi online, conţinuturi editoriale pe teme europene şi realizează lunar dezbateri pe teme cetăţeneşti, la Parlamentul European, sub conceptul Colţul cetăţeanului.
La categoria emisiuni radio a mai fost nominalizată pentru Premiul de Excelenţă IER 2014 emisiunea Tânăr în Europa, realizată de RFI România cu sprijinul Parlamentului European
Radio România Internaţional (RRI) a lansat joi, 20 noiembrie, în cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură – Radio România, ediţia 21, volumul bilingv „Depărtările nu ne vor despărţi niciodată” (Prima carte despre ascultătorii RRI care ne-au vizitat) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).
Au participat dr. Aurel Vainer, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, membru al Camerei Deputaţilor, doamna Gabriela Creţu, membru al Comisiei pentru cultură şi media a Senatului României, prof. dr. Constantin Manolache (Centrul Judeţean de Cultură Prahova) – redactorul cărţii, Aurel Tar, unul dintre cei 5 artişti plastici din România care au oferit lucrări originale (gravură, stencil) pentru 15 exemplare de autor – ziarişti, vizitatori ai Târgului.
Dl. Aurel Vainer declara la lansare, între altele: „Este vorba despre lansarea unui volum extrem de sugestiv şi real. Acoperă exact activitatea pe care o desfăşoară acest post de deosebit prestigiu care, din păcate, în România nu prea se poate asculta (…) şi trebuie să vă spun că Radio România Internaţional face o treabă extraordinară. De altfel titlul cărţii e cel mai bun mesaj, extrem de autentic. Ascultătorii RRI sunt în multe locuri de pe mapamond şi urmăresc cu mult interes tot ceea ce realizează acest post, cu o tenacitate şi o dăruire deosebite”.
Volumul, realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Prahova, a fost tipărit la Editura Libertas, Ploieşti, şi este alcătuit pe baza interviurilor şi declaraţiilor, a fotografiilor ascultătorilor RRI din aproape 20 de ţări, care au câştigat Marile Premii ale concursurilor de cultură generală organizate de Radio România Internaţional din 1995 încoace. Cartea a fost lansată la 11 octombrie şi la Centrul Cultural din comuna Brebu, jud. Prahova. Volumul va fi distribuit gratuit unor înalţi reprezentanţi ai statului român, ambasadelor şi ICR-urilor de peste hotare şi va ajunge în principal la ascultătorii RRI care au câştigat sejururi în România, dar şi la alţi ascultători RRI din diferite state ale lumii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
