Ascultă Radio România Regional Live

Radiodifuziunea Română

Reverberații radiofonice cu Sofia Șincan

Reverberații radiofonice cu Sofia Șincan

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2023, 17:38

De pe rafturile Bibliotecii noastre metaforice, unde s-a adunat atât de multă inspirație pentru frumusețea sufletului, deschid iar, cu nostalgie, cartea  ”O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC – PROGRAMUL 3” – un proiect de suflet al celui care a fost un mare om de radio – DAN URSULEANU.

Citesc din ”capitolul inaugural al poveştii – Întemeietorii”:

”Principalul catalizator al fenomenului media numit Programul 3 a fost, indubitabil, şefa lui – Sofia Şincan. Ea l-a visat, l-a conceput, l-a înfiinţat şi l-a condus cu abilitate într-o perioadă dominată de vicisitudinile opresiunii comuniste, de cultul deşănţat al familiei dictatoriale. Tot ea este acum, peste ani, custodele legendei.”

Iar eu, ca și în carte, am motiv pentru care îndreptăţirea de a fi invitată a emisiunii o are Doamna Sofia Șincan. Așa cum a declarat în nenumărate rânduri, a iubit foarte mult Radioul și mare bucurie a avut atunci când, la terminarea Facultății de Teatrologie-Filmologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică – IATC I.L. Caragiale, în octombrie 1958, a fost repartizată la Radiodifuziunea Română – Direcţia Culturală.

„Angajarea mea în Radio fost un noroc pentru că am iubit foarte mult Radioul, pentru cã în familia noastră radioul se bucura de foarte mult  respect. Se ascultau unele emisiuni cu sfinţenie. Deci, de copil,  am fost obişnuită să ascult cu  atenţie și mi s-a  explicat de ce o emisiune este frumoasă după gustul celor din familia mea. Şi-mi  amintesc  că primul aparat de  radio a fost unul cu galenă; al doilea cu căşti… Şi prin ’46-’47  tata a reuşit să cumpere un aparat formidabil (…) – un aparat mare cu o rezonanţă superbă şi cu ochi magic, ceea ce pentru noi, copiii, era  fascinant. Şi  crescând în respect faţă de Radio, mi se parea că acolo trebuie să ajungă numai oamenii cu calităţi cu totul şi cu totul deosebite.

În anul III de facultate a venit o fată de la Radio – am aflat  că o cheama Eugenia Lipşa – s-a dus la maestrul Costache Antoniu care era rectorul Institutului [de Artă Tetrală și Cinematografică]  şi a cerut să vorbească cu o studentă  ca s-o invite într-o emisiune pentru studenţi. Moş Costache m-a recomandat pe mine. A venit la clasă, m-a cunoscut şi mi-a zis: “Vino marți la Radio să vorbim despre voi, despre studenţie. Ia şi un băiat că am nevoie și de o voce de băiat.” L-am luat pe Costantin Băltăreţu, un coleg mai mic decât mine.  Şi am venit [la Radio]. Eugenia Lipşa ne-a condus în cabina 14 și a făcut cu mine un interviu despre viaţa noastră de studenţi. Era proaspăt înfiinţată Asociaţia Studenţilor, de-abia înfiinţaseră taberele. Eu am fost cu totul şi cu totul intimidată de frumuseţea interioară a clădirii  relativ noi, scările de marmură se lustruiau cu ceară, nu era aglomeraţie în birou. Cu toate că încă era o vreme de sărăcie, oamenii erau  decent îmbrăcaţi, aveau o anume ţinută, o anume eleganţă. Adică mie mi se părea că fiecare “este cineva” şi el se comportă ca atare. Deci, instituţia m-a impresionat ca aer, ca atmosferă, ca decor. Şi am ascultat interviul cu toată familia, foarte emotionaţi . După aceea n-am mai avut nimic de-a face cu Radio până la repartiţie. În 1958 eu am venit  după ce fuseseră scoşi  foarte mulţi oameni din Radio. De la Institutul de Teatru, dar şi de la Filologie au venit foarte mulţi. Din seria mea au venit vreo opt. N-au   rămas decît doi: eu şi Eugenia Dovides, mai târziu devenită Țundrea. Ea [a fost] la “Teatrul radiofonic”, eu [am fost] la “Cultural”. Pe vremea aceea “Direcţia Culturală” îngloba “Emisiunile pentru Tineret şi Copii”; ”Teatrul radiofonic” şi “Satira”, adică  emisiunile de divertisment. Majoritatea oamenilor erau cu  liceu; câțiva erau cu studii superioare; dar  erau oameni dăruiţi profesiei lor, cum a fost  Mihai Jemăneanu care a ţinut patruzeci de ani emisiunea “Noapte bună, copii”  în calitate de redactor, dar şi în calitate de autor.  Tot în perioada aia la emisiunile pentru copii lucra Catinca Muscan, care a trebuit mai tîrziu să plece din Radio din cauza dosarului (tatăl era chiabur). Au venit însă și oameni de specialitate. De pildă, George Mănăilă a făcut emisiuni ştiinţifice pentru copii, celebrul  “Vreau să ştiu!” pe care l-a îngrijit ani de zile.  Eu am fost angajată la Cultural pe post de reporter şi omul care m-a primit a fost Octavian Paler. El era redactor şef adjunct la Literar –cum se zicea atunci. Literarul era o componentă a Direcţiei Culturale. Redactor-şef era David Naftuli  –  conferenţiar la Universitate.  El a adus din Universitate foarte mulţi oameni buni. Cum i se părea că un student de-al lui are calităţi,  cum îi propunea: “Nu vrei să vii la Radio?”  El l-a adus şi pe Paler.  Pe Paler l-a cunoscut asistând la o lucrare despre Grigore Alexandrescu pe care Paler o făcuse. Mai întâi l-a adus la REPS [Redacția Emisiunilor Pentru Străinăate], la emisiunile politice. Şi când în 1958  a avut loc o altă aranjare a oamenilor din toate redacțiile, când mulți au fost eliminați,  Paler a trecut la Cultural ca redactor-şef adjunct. El m-a primit, i-a plăcut de mine, mie mi-a plăcut de el și  am rămas la Cultural” – [Interviu realizat de Virginia Călin, 1998 – sursa : Radio România la 95 ani | Agenția de presă Rador

În 1973, Sofiei Șincan i s-a încredinţat pregătirea, lansarea şi răspunderea programului III pentru tineret. Iată ce scrie invitata noastră în primul capitol – Întemeietorii din cartea lui Dan Ursuleanu –  ”O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC – PROGRAMUL 3”:

Programul 3, în spaţiul undelor herţiene mi se pare a fi ceea ce a fost şi este Nava Şcoală Mircea pentru flota românească. S-a construit după ample studii sociologice, s-a definitivat sub ochiul atent al Academiei Române şi a pornitîn larg în zilele dezgheţuluidin începutul de primăvară al anului 1973.

Puterea tinereţii, studiile temeinice, talentul, nonconformismul, îndrăzneala au făcut din echipajul Programului 3, forţa capabilă să înceapă un drum şi să-l continue, nu oricum, ci din ce în ce mai temerar. Nu e de mirare că ascultătorii, din ce în ce mai numeroşi, au devenit susţinătorii morali ai întregului parcurs de 25  de ani ai tinereţii sale.

În acel îndepărtat 1973, lucram la Redacţia Literară Radio, unde fusesem angajată în 1958, la absolvirea facultăţii de Teatrologie-Filmologie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. Mă ocupam de realizarea emisiunii Actualitatea teatrală. Îmi era şef Octavian Paler. De la el am învăţat arta de a susţine, până-n pânzele albe, o idee valoroasă. Să nu mă supun, cu una cu două, poruncilor absurde care soseau, soseau, soseau neîncetat. Eram, ţin minte, indignată de nedreapta suspendare a Tabletei de seară, dar şi a lecturilor dramatizate, când m-am trezit că intră în biroul meu Preşedintele de atunci al Radioteleviziunii Române – Bujor Sion. Avea, ţin minte, un dosar destul de voluminos în mână. Zâmbitor, cum era întotdeauna când ne întâlneam, mi-a spus: „Citeşte-l, te rog. Studiază-l!”şi a plecat, fără să-mi dea alte lămuriri. N-am apucat să spun nimic. Am aruncat o privire pe coperta pe care scria, cu litere mari: „Programul 3 Tineret – proiect”.

Participasem, ce-i drept, la pregătirea acestui viitor post de radio. Discutasem cu oameni de cultură, scriitori şi artişti, elevi şi studenţi. Adunasem informaţii despre emisiuni cu acelaşi profil, ale altor radiodifuziuni. Nu văzusem însă forma finală a schemei de program. În acel moment, o aveam în faţă. Am citit-o pe nerăsuflate. Mi s-a părut formidabilă! Merita să te baţi pentru acest al III-lea program al Radiodifuziunii Române. Era o chintesenţă a tot ce se realizase mai modern, până atunci, la noi.”

În finalul dialogului nostru, Doamna Sofia Șincan ne-a lăsat un mesaj pe care, cu drag, îl păstrăm în Biblioteca noastră de Bucurii:

”Fără pasiune nu se poate face nimic, pentru că de când începem să căutăm cu privirea o carte, ne alegem întâi una care ne place; întâi, cum arată și după aceea, ce povestește. Și tot așa, învățăm cum să ne facem o bibliotecă. Familiile, după părerea mea, au un rol din ce în ce mai important în formarea bunului gust și în apetitul cultural al copiilor.În formarea ochiului pentru frumos. Dacă familia nu se zbate pentru sufletul copilului lor, atuncea…sunt mai…pesimistă. Dar mizând pe iubirea mamei, cred că, așa cum s-a întâmplat întotdeauna, în perioadele aglomerate, confuze ale istoriei omenirii, atuncea cred că avem nădejde.”

Realizator: Camelia Teodosiu

Fotografii puse la dispoziție de Sofia Șincan și Camelia Stănescu Ursuleanu

Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor
Biblioteca de bucurii miercuri, 6 decembrie 2023, 22:11

Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor

Social Skills in Blended Learning for better student Achievement Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii...

Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor
Valahii din Moravia – monografie fotografică
Biblioteca de bucurii joi, 30 noiembrie 2023, 13:14

Valahii din Moravia – monografie fotografică

În această ediție a emisiunii, așezăm pe rafturile Bibliotecii noastre o monografie fotografică despre valahii din Moravia. Oamenii de aici...

Valahii din Moravia – monografie fotografică
Actorul și regizorul Petru Hadârcă – dornic de Soarele dimineților din copilărie
Biblioteca de bucurii marți, 21 noiembrie 2023, 09:53

Actorul și regizorul Petru Hadârcă – dornic de Soarele dimineților din copilărie

În Biblioteca de Bucurii ne întâlnim cu actorul şi regizorul Petru Hadârcă – un om plin de creativitate, umor și subtilitate artistică....

Actorul și regizorul Petru Hadârcă – dornic de Soarele dimineților din copilărie
Acte caritabile pentru susținerea educației
Biblioteca de bucurii luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Biblioteca de bucurii miercuri, 25 octombrie 2023, 16:39

„Nu contează de unde vii, ci încotro te îndrepți și ce devii”

Ne regăsim în acest spațiu ca să împărtășesc emoția unei povești care m-a impresionat. Nu numai pe mine, ci pe toți cei care au aflat-o....

„Nu contează de unde vii, ci încotro te îndrepți și ce devii”
Biblioteca de bucurii joi, 28 septembrie 2023, 10:17

Maia în rețete cu secrete… dezvăluite la Târgul Pâinii

Bun găsit în spațiul dedicat ideilor și subiectelor care inspiră frumusețea vieții. Pentru subiectul acestei ediții a emisiunii, m-am oprit...

Maia în rețete cu secrete… dezvăluite la Târgul Pâinii
Biblioteca de bucurii joi, 21 septembrie 2023, 13:36

Efectul Picasso într-un buncăr pe un diamant  

Întâlnirea lui Erwin Kessler cu Pablo Picasso la MAre Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu dintr-un spațiu încărcat de frumusețea artei,...

Efectul Picasso într-un buncăr pe un diamant  
Biblioteca de bucurii miercuri, 13 septembrie 2023, 09:52

Poezia ca definiție a frumuseții vieții

Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti desfăşurat între 11 – 17 septembrie, este apreciat drept unul...

Poezia ca definiție a frumuseții vieții

Muzica Unei Generații Perene – Albume de Colecție – „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”

Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 - Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan/arh.pers.B.Dragomir)
Foto: Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 - Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan)

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 septembrie 2019, 11:04 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:35

Bun găsit, cu drag, tuturor! Am primit de curând, în dar, de la artistul Ducu Bertzi cea mai recentă realizare muzicală a sa – albumul intitulat „Povești din Maramureș!”.

„Iza” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

 

Pentru că, doar în urmă cu câteva zile, prietenul și colegul meu Ducu Bertzi și-a aniversat ziua de naștere (21.09.1955), îi doresc, împreună cu toți cei care citiți aceste rânduri și ascultați muzica sa, multă sănătate, realizări frumoase artistice și personale, bucurii și fericire împreună cu cei dragi! La mulți ani!

La Muzica Unei Generații Perene, în cadrul rubricii Albume de Colecție – vă propun să ascultăm câteva piese muzicale de pe albumul inspirat din repertoriul folcloric tradițional românesc, aranjate și orchestrate la nivelul anului 2019, intitulat sugestiv „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”.

După prima piesă, ascultată deja, intitulată „Iza”, urmează alte două piese selectate de pe albumul mai sus menționat, interpretate „moroșenește” de Ducu Bertzi : „Mândra mea” și „Io-s fecior de moroșan!”

„Mândra mea” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

 

„Io-s fecior de moroșan” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

 

Reprod. foto booklet CD Povesti din Maramures 2019 - Ducu Bertzi.1100 (foto by Mariana Scubli)

Reprod. foto booklet CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Mariana Scubli /arh.pers.B.Dragomir)

 

Albumul editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi și intitulat „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” este interpretat de artistul DUCU BERTZI! Au participat la realizarea acestui produs discografic, colegii săi muzicieni – Marius Bațu (voce, chitară), Mihai Neniță (vioară), Vlady Cnejevici (clape), foto – Dan Borzan (coperta 1) și Mariana Scubli (booklet), grafică – Luciana Gingărașu!

Interpretul de muzică folk Ducu Bertzi, născut în data de 21 septembrie 1955, a debutat în anul 1976 la Baia-Mare în cadrul manifestărilor Cenaclului Flacăra (unde a activat până în anul 1985). Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al Grupului Coral “SONG”.

Prima înregistrare audio muzicală a realizat-o în noiembrie 1979 la Radiodifuziunea Română; au urmat alte imprimări și foarte multe spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în anul 1986 Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în șlagăre (“Şi de-ar fi; Floare de colţ; M-am îndrăgostit numai de ea; Suflet fără chei; Omul pădurii”).
Activitatea sa concertistică din țară și din afara granițelor este extrem de intensă, numărul spectacolelor realizate de-a lungul celor peste 40 de ani ai carierei sale artistice fiind de cca. 6000). Detalii despre activitatea sa artistică pot fi aflate pe pagina de internet a cantautorului – www.ducubertzi.ro

 

Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 - Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan)

Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan/arh.pers.B.Dragomir)

 

Să ascultăm încă două piese muzicale de pe acest album de colecție: „Auzit-am” și „La cosit”!

„Auzit-am” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

 

„La cosit” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

 

„În Maramureș am copilărit, acolo am crescut și m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureșean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!…” – mărturisește Ducu Bertzi pentru Radio Cluj.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, de pe albumul “Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi, o piesă de referință din repertoriul său, cu mare succes la public, intitulată sugestiv „Omul Pădurii”!

„Omul pădurii” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

 

Sursa: Asociația Interculturală Ducu Bertzi, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arhiva personala)

Foto Bogdan Dragomir (arhiva personala)

 

 

Bogdan Dragomir
Muzician și Jurnalist la logo Radio Romania Regional (C&P Radio Romania)

 

 

 

 

DSC_0057 Maria Stratulat la Festiv. Soul Music Art Bârlad 2024.1100 (foto Bogdan Dragomir)
Emisiuni/Rubrici miercuri, 28 august 2024, 14:26

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Internațional de Muzică Ușoară VIS DE STEA – Moinești 2024!

  Bun regăsit tuturor! Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai...

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Internațional de Muzică Ușoară VIS DE STEA – Moinești 2024!
Muzica lui Bogdan – Lansare album nou ”DRAGOȘ ALEXANDRU”!
Emisiuni/Rubrici luni, 5 august 2024, 12:18

Muzica lui Bogdan – Lansare album nou ”DRAGOȘ ALEXANDRU”!

    „Tu, Doar tu” – muz., vers., producător și interpret Dragoș Alexandru – de pe albumul Dragoș Alexandru (C&P...

Muzica lui Bogdan – Lansare album nou ”DRAGOȘ ALEXANDRU”!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Internațional HERMANNSTADTFEST – Sibiu 2024!
Emisiuni/Rubrici marți, 9 iulie 2024, 11:46

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Internațional HERMANNSTADTFEST – Sibiu 2024!

  Bun regăsit tuturor!     În fiecare an, spre sfârșitul lunii iunie, în orașul unic – prin cultură, civilizație,...

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Internațional HERMANNSTADTFEST – Sibiu 2024!
DSC_0008 Foto Concurs Flori de Mai 2024.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Emisiuni/Rubrici marți, 11 iunie 2024, 10:45

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!

  Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Emisiuni/Rubrici vineri, 31 mai 2024, 10:11

Nicu ALIFANTIS 70! ”Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac!” – La mulți ani, Nicu!

    Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost,...

Nicu ALIFANTIS 70! ”Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac!” – La mulți ani, Nicu!
Emisiuni/Rubrici duminică, 12 mai 2024, 16:26

Portrete muzicale – ZSOLT KERESTELY 90! La mulți ani, Maestre!

    Bun găsit tuturor, aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii...

Portrete muzicale – ZSOLT KERESTELY 90! La mulți ani, Maestre!
Emisiuni/Rubrici miercuri, 17 aprilie 2024, 12:45

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la ART MUSIC FESTIVAL 2024 – Adelina Maria NEDELCU!

  Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...

Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la ART MUSIC FESTIVAL 2024 – Adelina Maria NEDELCU!
Emisiuni/Rubrici joi, 11 aprilie 2024, 13:02

Fonoteca melomanului – In memoriam TEO PETER (Compact)!

    Bună ziua dragi ascultători! Sunteţi pe frecvenţele Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultați o...

Fonoteca melomanului – In memoriam TEO PETER (Compact)!

A murit actriţa Stela Popescu

A murit actriţa Stela Popescu

Publicat de adinaiftime, 23 noiembrie 2017, 23:45

Actriţa Stela Popescu a încetat din viaţă. În vârstă de 81 ani, Stela Popescu a fost găsită fără viaţă în propria locuinţă. Un echipaj de ambulanţă a sosit la faţa locului însă nu a mai putut face nimic întrucât actriţa era decedată.

Stela Popescu era diagnosticată de mai mulți ani cu diabet, dar cauza probabilă a morţii a fost un stop cardiorespirator. Trupul artistei a fost ridicat de medicii legişti de la domiciliu, iar poliţiştii au deschis un dosar pentru moarte suspectă, procedura standard când decesul se produce în astfel de condiţii.

***

Stela Popescu s-a născut într-o familie de învățători modești, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov.

În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an. Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.

În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole „Boema” de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare.

Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum „Omul care a văzut moartea”, „Mama Boema”, „Boema, slăbiciunea mea” etc. A jucat 18 ani în „Preșul”, 12 ani în „Pețitoarea” și 10 ani în „Plicul”. A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela – Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.

În 1958, debutează în cinematografie în pelicula „Alo? Ați greșit numărul”. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), „Pe malul stîng al Dunării albastre” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), etc.

Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile „O stea printre stele” (2006) și „Stela și Arșinel” (2005) care reunesc o parte dintre aparițile televizate ale Stelei Popescu.

Începând jumătatea anilor ’90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV

Joacă în serialul TV „Cuscrele” (2005-2006) precum și în telenovelele „Râzboiul sexelor” (2007-2008), „Regina” (2008-2009) și „Aniela” (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.

Misiuni Internaționale
Actualitate luni, 1 aprilie 2024, 12:31

Misiuni Internaționale

Teodora Mazăre (realizator rubrică) – Misiunea din Polonia a artileriștilor antiaerieni din cadrul celui de-al 14-lea detașament românesc...

Misiuni Internaționale
Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Actualitate vineri, 8 martie 2024, 20:58

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea...

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Actualitate luni, 5 februarie 2024, 13:20

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la...

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate vineri, 29 decembrie 2023, 19:30

Pas cu pas spre titlul mondial

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece....

Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate miercuri, 20 decembrie 2023, 17:46

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!

    Bun găsit tuturor! Astăzi la rubrica Muzica lui Bogdan vă invit cu drag să ascultăm câteva colinde românești, unele știute...

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!
Actualitate joi, 9 noiembrie 2023, 12:24

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

  Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional...

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!
Actualitate luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Actualitate vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc