De Arminden
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 mai 2018, 15:56
Ziua de 1 mai este zi de sărbătoare deplină în Florarul aşteptat.
Etimologia cuvântului aminteşte de proorocul Ieremia, Ermin-den, adică ziua lui Ieremia.
Este şi sărbătoare populară cu semnificaţie apotropaică şi fertilizatoare.
(varianta radiofonică a rubricii)
Arminden este şi un zeu al vegetaţiei celebrat în această zi. Elementul esenţial, substrat ritual este ramura verde sub forma prăjinii. Maialul este confecţionat din brad curăţat de ramuri până spre vârf şi încrustat cu motive romboidale.
În partea de sud a ţării, ca semnificaţie agrară, în vârf se leagă spice de grâu.
În Gorj de Armindeni la poarta casei se pun ramuri de gorun şi leuştean.
Folcloristul Florea Marian preciza semnificaţia agrară a armindenului: se lăsă dinaintea casei până pica singur sau până la măcinarea primului bob de grâu nou. Din maial se făcea foc şi se cocea pâine, din care mâncau toţi membrii familiei pentru a fi sănătoşi şi norocoşi.
De Armindeni ramura verde şi pelinul sunt reperele esenţiale Nu orice pelin însă, ci acela care a fost descântat la Sfântul Gheorghe, împreună cu leuşteanul şi bozul.
În zona Olteniei pelinul nu lipseşte din ritualul descântecelor de deochi de pocitură. Textul descântecului este o dovadă:
Păsărică albă
Cu aripa dalbă,
Din piatră ai crescut,
Cu norii te-ai bătut,
Trei izvoare din tine au iscat:
Unul de lapte,
Unul de vin,
Şi altul de pelin.
Cel ce a băut laptele s-a săturat.
Cel ce a băut vinul s-a-mbătat.
Iar cel ce a băut pelinul a crăpat.
Aşa să piară pocitura.
Urâtura.
Într-un ritual reperabil şi azi în Oltenia descântătoarea, adesea dezbrăcată şi despletită era însoţită de o altă femeie care juca rolul pelinului:
– Bună seara, Pelin Mare
Domn Mare!
– Mulţumim Dumitale!
Şezi!
– N-am să şed!
Şi-am venit să scot
Patruzeci şi patru de draci ai tăi!
Ziua de Armindeni este zi de mare sărbătoare în calendarul popular. Se fac petreceri la iarbă verde, se bea vin pelinat şi se mănâncă miel. Toate reprezintă semnificaţii ale primăverii, ale înnoirii timpului.
Vinul se bea cu bucurie, ca să fie oamenii veseli toată vara (când se munceşte), să fie sănătoşi (roşii în obraz ca vinul de Armindeni) şi să fie feriţi de rele.
Se mai crede că de Armindeni se bea mărţişorul, ţinut de la 1 martie la gât. Orice despărţire se-nsoţeşte cu bucurie.
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune