Alexandru Dina (realizator rubrică): Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august. Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Înaltului Decret Domnesc numărul 4.629 din 21 august 1862 se înființau Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român.
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român. Personalul sanitar al Armatei Române a fost implicat în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, dar și în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie, în cadrul forțelor de menținere a păcii din diferite teatre de operațiuni din lume.
În memoria medicilor, sanitarilor și a surorilor voluntare, care au salvat vieți pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în București, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari, unde vineri, 19 august, a avut loc un ceremonial militar și religios la care a fost prezent și ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu: Dincolo de cifre, dincolo de realizările multiple, astăzi, doar o mică parte din dumneavoastră, cei care sunteți implicați în acest sistem, puteți participa la sărbătoare, pentru că toți ceilalți sunt la datorie, așa cum sunt, în fiecare secundă, zi și noapte.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Evaluarea situației regionale de securitate și acțiunile întreprinse în context aliat pentru formarea cât mai rapidă a grupurilor de luptă NATO din România și Bulgaria au fost principalele teme ale întâlnirii de la Sofia dintre șefii apărării celor două state, generalul Daniel Petrescu și amiralul Emil Eftimov.
Cei doi oficiali militari au mai discutat despre modul de executare a misiunilor de creștere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene și au decis includerea în planul cooperării bilaterale a unui număr crescut de exerciții.
Generalul Petrescu i-a prezentat omologului bulgar dinamica realizării și operaționalizării structurilor aliate de nivel brigadă, divizie și corp dispuse pe teritoriul României. În cadrul vizitei în Bulgaria, șeful Statului Major al Apărării a depus o jerbă de flori la mausoleul „Sfântul Gheorghe Biruitorul” de la Plevna în onoarea militarilor români care au luptat în Războiul de Independență.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a desfășurat joi, 10 iunie, în garnizoanele din țară, precum și la mausoleele eroilor, cimitirele și parcelele de onoare, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora au fost rostite, simbolic, nume ale eroilor români căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații.
În programul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor s-au mai aflat și depuneri de coroane de flori, momente artistice și concerte ale muzicilor militare, survoluri ale aeronavelor Forțelor Aeriene Române, proiecții video, retrageri cu torțe.
România a participat începând cu anul 1877 la confruntări militare majore desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, al Doilea Război Balcanic, Primul și Al Doilea Război Mondial și după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.
Pierderile totale ale Armatei României în aceste acțiuni militare au fost estimate la peste 1,4 milioane de morți, răniți, dispăruţi și invalizi. Ziua Eroilor a fost legiferată în țara noastră în anul 1920, fiind sărbătorită de Înălțarea Domnului, iar în anul 2003, i s-a conferit statutul de sărbătoare națională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este unul dintre cele mai speciale interviuri pe care le-am difuzat vreodată şi asta pentru că este vorba despre, poate, singurul interviu radio existent cu un om care a luptat în Războiul de Independenţă, la 1877.
Este vorba despre mărturia lui Matei Gheorghe din Fălticeni, care s-a înrolat voluntar, alături de tatăl său, pentru a participa la luptele din Balcani.
Interviul a fost difuzat prima dată în 11 aprilie 1957, de către redacţia Emisiunilor politice, secţia Informaţii, aşa cum se numea la acea vreme.
Îi mulţumesc pentru suport colegei Laura Vezeteu, de la Serviciul Patrimoniu Cultural. Ascultăm interviul cu Matei Gheorghe şi revenim.
Matei Gheorghe:Peste o săptămână, vine tata, spune: ”Hai, dragul tatii, mergem să apărăm țara noastră contra turci!” După aceea, am făcut mămăligă – ”trunchi”, așa se spunea pe atunci. Am luat și am mers cu bătrânul, eu, un băiet de 22, am mers cu el două săptămâni pe jos, până la Iași. De la Iași, ne întâlnim … Întreb eu: ”Da’ ce-i aici?” ”Aici e trenu’.”
Ne întâlnim cu tovarășii ruși: ”E! Ce faci?” ”Noroc!” Așa… Acuma, ne suim în tren, plecăm. Trei trenuri o fost. Îmi dă o păreche de haine, o capelă… rupte, nu am vrut să ieu. Am luptat cu a mele, cu cămeșa însemnată cu fluturele, cămeși din acelea cu fluturele și cu hainele mele, cu….Na!
Ai noștri, România, și cu tovarășii ruși i-o încercuit pe turc. Osman-Pașa își mânca dinții! Ah! Comandantul turcesc. Mare bătălie o fost! Clinci, baionietă, scotea ochii! Eu cu bâta, cu măciucă! Pân’ te ardem!
Reporter: Nu aveai pușcă?
Matei Gheorghe:Da, dar ce?! O cioară nu puteai să puști. Până încărcai… Dar lumea se ucidea, ce crezi mata? Dar ai noștri i-or încercuit … Căpitan Aderca mă cheamă: „Ia vino încoace, Matei Gheorghe! Te-ai făcut bine la picior?”
Mi-a dat o decorație: „Ai făcut și tu oleacă de treabă!” Dar și eu i-am spus: „Să trăiți, domn’ căpitan, bine că am scăpat cu zile!” După aceea, tovarășii ruși îmi dau pâine, îmi dau conserve, îmi dau zahar, să am mâncare pe drum.
Că s-au împrăștiat la Iași, ne-au împrăștiat. Iar ne-am suit în tren, știi mata, am venit înapoi.Și am venit acasă. Iar două săptămâni pe jos şi cu două, o lună de zile, tovarășe dragă. România noastră săracă o fost strașnic de bogată, dacă au ajuns așa zile! Și bogdaproste că au mai îndreptat țara noastră aceștia ai noștri tovarăși. Dar acum să vă spun drept, pe bătrânețile mele, e foarte frumos și țara noastră, cât e de mică, s-a mai îndreptat, merg toate cele binișor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Tocmai ce am ascultat poate singurul interviu cu un veteran al războiului de la 1877 din fonoteca Radio România. Interviul se poate asculta și pe radio-arhive.ro, secțiunea „Istoria României”.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Situl arheologic Troesmis împlineste 2000 de ani de la prima mentionare de catre Ovidius.
Momentul a fost marcat, astăzi, printr-un colocviu international organizat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea şi Institutul de Arheologie din Bucureşti.
Troesmis este un sit cu o istorie arheologică tristă fiind printre primele situri arheologice cercetate înainte de Războiul de Independenţă, obiectele descoperite atunci de către o misiune franceză făcând, astăzi, parte din colectiile muzeelor franceze.
Puternic centru roman şi sediul Legiunii Macedonica, situl a căzut de multe ori pradă căutătorilor de comori.
Două tabule cu legile cetătii Troesmis au fost recuperate de către autoritatile române, în luna mai a acestui an,fiind repatriate din Londra după ce au fost furate de braconieri arheologi.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
