În spațiul Bibliotecii noastre, găsesc onorant să evocăm numele marelui istoric Nicolae Iorga, de la nașterea căruia s-au împlinit 150 de ani.
Cu acest prilej, Academia Română a organizat două evenimente importante – o sesiune omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“ și o expoziție care a adus în atenția publicului pagini de manuscris din studiile elaborate de Nicolae Iorga, fragmente de discursuri, corespondența acestuia cu personalități culturale și politice ale epocii, pasaje din scrierile dramatice și articole referitoare la evoluția societății românești.
De la cele două evenimente am ales pentru această ediție a emisiunii fragmente din discursurile susținute de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
Muzeul de Arta Timisoara a lansat cea de-a cincea editie a revistei oficiale Euroregionalia, care apare o data pe an, din 2014, iar planurile pentru aceasta publicatie sunt pe cale sa se extinda.
Revista a iesit de sub tipar sub forma unui volum de 250 de pagini, iar fondurile pentru tiparirea ei au provenit de la Consiliul Judetean. Publicatia este realizata de Muzeul de Arta Timisoara in colaborare cu Centrul de Studii Avansate in Istorie.
Printre cei care au scris articole in acest numar se afla academicianul Razvan Theodorescu, directorul Muzeului de Arta, Victor Neumann, arhitectul Gabriel Szekely sau Iuliana Gales, cea care s-a ocupat si de editarea textelor.
Euroregionalia este impartita in 3 sectiuni: Cultura si istorie, Arta si Patrimoniu si Expozitii si a fost prezentata in cadru festiv la Muzeul de Arta din Timisoara.
„Am considerat ca merita sa atragem atentia asupra existentei unei carti de vizita a Muzeului de Arta. Sigur, e o revista care e preocupata de arta, de cultura, de istorie, de ceea ce numim noi stiinte umaniste si arte. Are un profil interdisciplinar, este o revista care e centrata in jurul problemelor culturale ale regiunii Banat, dar si ale Romaniei, si ale Romaniei in context European”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, directorul Muzeului de Arta, Victor Neumann.
Fiecare dintre cei prezenti a plecat cu cele cinci numere din Euroregionalia, revista care si-a pastrat formatul de la primul numar, si doar culoarea a fost cea care s-a modificat de-a lungul anilor. La fiecare dintre editii articolele propuse au trebuit sa respecte o anumita tema.
„Le-am ales in functie de calitate, de respectarea unei metodologii, de tema care este atragatoare sau de tema pe care am fixat-o noi pentru numarul pe care il aveam in pregatire. Nu va ascund ca intotdeauna a functionat si un proces de selectie, care nu este usor, pentru ca nu orice text poti sa il publici. El trebuie sa fie scris dupa standardele stiintifice”, a spus pentru opiniatimisoarei, Victor Neumann, directorul Muzeului de Arta Timisoara.
La lansarea din sala baroca a Muzeului de Arta asistenta a fost incantata de recitaluri sustinute de cinci tinere talente de la Liceul de Arta Ion Vidu. Sarah Szekely(clasa a VI-a) a interpretat la pian una din sonatele lui Beethoven, Denisa Tirlea(clasa a IX-a) a interpretat tot la pian o piesa a lui Aleksandr Skribian, Erwin Muller(clasa a IX-a) a cantat la chitara o piesa de Miguel Llobert, Alexandru Cranciova(clasa a X-a) la contrabas, si Alice Poenaru(clasa a VIII-a) la pian au facut un duet pe Siciliana lui Constantin Nottara, in timp ce seara s-a incheiat cu o interpretare a lui Cosmin Gavrila(clasa a X-a), cel care a cantat la pian Toccata de George Enescu.
Numarul din 2019 al revistei Euroregionalia urmeaza sa vada lumina tiparului catre finalul acestui an, insa de aceasta data va avea si o editie in limba engleza.
Academicienii Constantin Bălăceanu Stolnici şi Răzvan Theodorescu, actriţa Maia Morgenstern, soprana Felicia Filip, fostul jucător de tenis Ilie Năstase şi medicul pediatru Dan Mircea Enescu au primit aseară „Cheia Oraşului Bucureşti” şi câte o diplomă de excelenţă din partea primarului general al Capitalei, Gabriela Firea.
Tot ieri, trei militari români răniţi în Irak şi Afganistan, au primit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei. Colonelul în retragere Dorin Petruţ este cel care, în 2007, a salvat viaţa colegului său, un colonel britanic, protejându-l cu propriul corp. Tot în 2007, Daniel Porumb a fost rănit în timpul unei misiuni de patrulare, iar caporalul Eugen Valentin Pătru a fost rănit într-un atac sinucigaş cu un autovehicul capcană, încărcat cu exploziv, în 2014.
Personalități de renume din viața publică din România, Prof. univ. dr. Tudor Cătineanu, Andras Istvan Demeter, Tudor Giurgiu, Stere Gulea, Cristian Hadji Culea, Alexandru Lăzescu, Nora Rebreanu, Claudiu Săftoiu, Dragoş Şeuleanu, Stelian Tănase, Acad. Răzvan Theodorescu şi Maria Ţoghină, foşti preşedinţi ai celor două servicii publice de media – Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, au adresat o scrisoare deschisă prin care susţin menţinerea autonomiei editoriale şi financiare a celor două instituţii, atrăgând atenţia asupra riscurilor generate de posibilitatea eliminării taxelor radio-tv.
Scrisoarea a fost transmisă Președinției României, Guvernului României, celor două camere ale Parlamentului, liderilor partidelor politice, Consiliului Național al Audiovizualului, Academiei Române, reprezentanților mass-media.
Iată textul integral al scrisorii:
Ne adresăm Dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desfiinţa taxa radio – tv. Această iniţiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democraţia României şi din această cauză şi iniţiativă noastră este, din câte ştim, fără precedent. Niciodată, noi, foşti Preşedinţi–directori generali ai Societăţilor Române de Radiodifuziune şi Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituţiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituţia României şi pe Biblie.
Radioul public şi televiziunea publică din ţările europene, potrivit documentelor de la Maastricht, sunt servicii publice de interes naţional. De aceea, desfiinţarea taxei radio – tv şi finanţarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăşi democraţia românească. Cum poate să existe independenţă editorială atunci când guvernul finanţează aceste două instituţii? Europa cunoaşte câteva exemple de intervenţie brutală a guvernelor în activitatea serviciilor publice de radio şi televiziune. Aceste exemple reprezintă o abdicare de la principiile Uniunii Europene şi ale democraţiei în general.
Îngăduiţi-ne să vă reamintim că părinţii fondatori ai radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului României, Regelui şi societăţii româneşti introducerea abonamentului radio. Abonamentul radio a fost menţinut de toate regimurile politice de până acum, adăugându-se din 1956 şi abonamentul tv.
Abonamentul radio – tv este dovada contractuală că acţionarii Televiziunii şi ai Radioului publice sunt cetăţenii, garanţii valorilor care ne reprezintă ca naţiune.
Vă invităm să susţinem împreună diversitatea de opinie, să respectăm diversitatea etnică şi religioasă, să respectăm şi să cultivăm educaţia, ştiinţa şi cultura, să susţinem cercetările ştiinţifice avansate, aflate la limita cunoaşterii umane, pentru poziţionarea ţării noastre printre statele care au un viitor, să dăm o şansă de reuşită tinerilor ţării noastre, să asigurăm liberul acces la informare, să susţinem mediul antreprenorial care reprezintă motorul existenţei noastre, să ne respectăm seniorii şi copii, să ne ocupăm împreună de starea de sănătate a naţiunii noastre şi să asigurăm o promptă şi corectă informare a populaţiei în caz de dezastre. Toate acestea reprezintă misiunea serviciului public de radio şi de televiziune. Vreţi să renunţăm la această misiune?
Noi, cei care am semnat acest document, reprezentăm tendinţe politice, etnice, religioase, culturale diferite. Avem meserii diferite. Ne uneşte un singur lucru – faţă de multe altele care ne despart şi pentru care nu ne-am unit până acum: Preocuparea ca Serviciul Public de Radio şi Serviciul Public de Televiziune să rămână Servicii Publice şi să nu devină instituţii guvernamentale supuse ingerinţelor politice. Dacă cele două instituţii vor deveni bugetare abuzurile politicului nu vor mai putea fi oprite de către nimeni.
Stăm la dispoziţia tuturor celor care doresc să reanalizeze oportunitatea iniţiativei parlamentare referitoare la abonamentul radio – tv.
Asigurăm societatea românească de întreaga noastră consideraţie şi de dorinţa de a ajunge împreună la o soluţie care să ne reunească.
De acord, susţin şi semnez,
Societatea Română de Radiodifuziune
Societatea Română de Televiziune
Prof. univ. dr. Tudor CĂTINEANU
Academician Răzvan THEODORESCU
Nora REBREANU
Stere GULEA
Dragoş ŞEULEANU
Cristian HADJI CULEA
Maria ŢOGHINĂ
Tudor GIURGIU
Andras Istvan DEMETER
Claudiu SĂFTOIU
Alexandru LĂZESCU
Stelian TĂNASE
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Printre cei care au scris articole in acest numar se afla academicianul Razvan Theodorescu, directorul Muzeului de Arta, Victor Neumann, arhitectul Gabriel Szekely sau Iuliana Gales, cea care s-a ocupat si de editarea textelor.
Fiecare dintre cei prezenti a plecat cu cele cinci numere din Euroregionalia, revista care si-a pastrat formatul de la primul numar, si doar culoarea a fost cea care s-a modificat de-a lungul anilor. La fiecare dintre editii articolele propuse au trebuit sa respecte o anumita tema.
La lansarea din sala baroca a Muzeului de Arta asistenta a fost incantata de recitaluri sustinute de cinci tinere talente de la Liceul de Arta Ion Vidu. Sarah Szekely(clasa a VI-a) a interpretat la pian una din sonatele lui Beethoven, Denisa Tirlea(clasa a IX-a) a interpretat tot la pian o piesa a lui Aleksandr Skribian, Erwin Muller(clasa a IX-a) a cantat la chitara o piesa de Miguel Llobert, Alexandru Cranciova(clasa a X-a) la contrabas, si Alice Poenaru(clasa a VIII-a) la pian au facut un duet pe Siciliana lui Constantin Nottara, in timp ce seara s-a incheiat cu o interpretare a lui Cosmin Gavrila(clasa a X-a), cel care a cantat la pian Toccata de George Enescu.
