Un nou focar de COVID a apărut în Timişoara, la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgianu”, unde au fost confirmate cinci cazuri, în timp ce două focare de la Spitalul Municipal Lugoj (Secţiile de Interne şi Chirurgie) au fost închise, a anunţat Direcţia de Sănătate Publică Timiş.
În judeţ mai sunt active opt focare COVID.
În ultimele 24 de ore, în judeţ au fost confirmate 234 noi cazuri de coronavirus, din care 125 în Timişoara, unde rata de infectare a urcat la 4,49 la mia de locuitori, faţă de 4,39, în raportarea precedentă. De asemenea, un cadru medical a fost testat pozitiv şi s-au înregistrat trei decese.
În această dimineaţă, erau 309 bolnavi cu COVID internaţi, dintre care 56 în ATI.
DSP Timiş a anunţat că în ultimele 24 de ore, la nivelul judeţului s-au administrat 1.379 vaccinuri (80 Moderna), din care 224 vaccinuri în cadrul primei etape şi 1.155 în cadrul celei de-a doua etape, cu 1.285 doze de rapel.
De la începutul campaniei s-au administrat 41.834 doze vaccin împotriva SARS-CoV-2 şi s-au înregistrat 93 de reacţii adverse de intensitate scăzută spre moderată.
Peste 2.000 de persoane din judeţul Prahova au fost vaccinate!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
7 ianuarie 2021, 16:00 / actualizat: 7 ianuarie 2021, 17:58
Peste 2.200 de persoane din judeţul Prahova au fost vaccinate anti-COVID de la începutul campaniei, autorităţile anunţând că, astăzi a fost înregistrată apariţia unei reacţii alergice în urma administrării serului.
Potrivit Prefecturii Prahova, până la această dată au ajuns în judeţ 2.750 de doze de vaccin, 2.234 fiind consumate până joi la ora 13:30, iar alte 516 doze sunt în curs de administrare.
O persoană care a primit vaccinul anti-COVID şi care se ştia ca fiind alergică la unele medicamente, dar nu la vreuna dintre substanţele conţinute de vaccin, a suferit reacţii de tip alergic, starea acesteia fiind bună.
Primele reacţii au apărut la 5 minute de la vaccinare, persoana în cauză fiind, la acel moment, în camera de supraveghere post-imunizare.
„Reacţiile au fost: înroşirea feţei, înţepături/furnicături în zona bărbiei şi senzaţie de sufocare, durere de cap. Cadrul respectiv a fost cooperant tot timpul. Cam în 10 minute, conform epidemiologului de la centrul de vaccinare (este unul dintre centrele din Ploieşti), persoana şi-a revenit, nemaifiind prezent niciunul dintre simptomele amintite. (…) Nu a necesitat internare”, a informat Prefectura Prahova.
Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.
Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.
Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.
Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.
“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.
Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.
Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.
Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
