UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 11:26

Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

• o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
• măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
• scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
• un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Etapele următoare

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:

• interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
• dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
• obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Context

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

• evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO₂echivalent;
• evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
• economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.

Parlamentul European cere verificarea pesticidelor ce ar putea afecta sistemul endocrin. Sănătatea oamenilor trebuie să fie pe primul loc

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 octombrie 2017, 11:39

„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).

Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.

„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).

Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.

„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.

Ce este un sistemul endocrin?

Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.

Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?

Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.

Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?

Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.

Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?

În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.

Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.

Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?

Având în vedere îngrijorările legate de proprietățile perturbatoare endocrine și cancerigene ale glifosatului, cel mai răspândit și mai folosit erbicid din lume, deputații europeni au cerut în aprilie 2016 Comisiei să-și reînnoiască aprobarea de introducere pe piață pentru doar șapte ani. Comisia propune acum reînnoirea aprobării pentru 10 ani; majoritatea necesară a statelor membre a fost evazivă.

Actuala aprobare de introducere pe piață a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2017.

Confruntându-se cu acuzațiile că a realizat cercetări de tip fantomă privind siguranța erbicidului său, Monsanto a fost invitat să se explice în cadrul unei audieri organizate de comisia pentru protecția mediului și agricultură pe 11 octombrie.

Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.

Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.

Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.

Studiile au făcut parte din dovezile utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a evalua siguranța glifosatului.

În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.

O inițiativă a cetățenilor europeni a strâns 1,3 milioane de semnături pentru interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice.