Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.
Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.
Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.
Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.
Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.
Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.
Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.
Peste 83% dintre reclamaţiile depuse în primele şase luni ale anului la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Satu Mare, au fost pentru produse şi servicii nealimentare.
În total, la CJPC au fost depuse 242 de reclamaţii, din care 134 au fost soluţionate în favoarea consumatorilor.
Directorul adjunct Maria Pinter precizează că în cea mai mare măsură reclamaţiile sătmărenilor au avut ca obiect anularea garanţiilor la aparatura electronică şi electrocasnică achiziţionată, comenzi on line neonorate, produse neconforme şi prestări de servicii necorespunzătoare, care s-au situat pe primul loc în topul reclamaţiilor.
Cele mai reclamate au fost serviciile de curierat, urmate de serviciile de igienă din camerele de hotel, serviciile de transport în comun şi neinstalarea în termenul stabilit a aparatelor de aer condiţionat.
Comisia Europeană a lansat o nouă platformă care permite consumatorilor și comercianților să-și rezolve online litigiile privind produsele sau serviciile achiziționate pe internet, atât din țară, cât și din străinătate.
În foarte multe cazuri, consumatorii care fac cumpărături online şi sunt nemulţumiţi nu depun reclamaţii, crezând că procedurile sunt prea greoaie şi sansele de rezolvare prea mici. Prin punerea în funcţiune a unei platforme online pentru rezolvarea neînţelegerilor comerciale, lucrurile se pot schimba.
Platforma este un instrument inovator care le va permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să economisească timp şi bani, spune Laura Pascu, PR Manager în cadrul Centrului European al Consumatorilor din România: “Este uşor de utilizat, poate fi accesată de pe orice tip de dispozitiv, adică computer, telefon, tabletă, laptop. Consumatorii completează un formular de reclamaţie pe site, oferă utilizatorilor posibilitatea de a parcurge online întreaga procedură de soluţionare şi este în toate limbile UE, cu traducere simultană. Comercianţii vor avea de câştigat şi ei, deoarece procedurile de soluţionare le vor permite să evite cheltuieli de judecată substanţiale, dar şi să menţină relaţii bune cu clienţii. De reclamaţiile offline se ocupă Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, noi ne ocupăm doar de reclamaţiile online cu această platformă.”
Litigiile comerciale vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternative, înregistrate pe platformă şi selectate de către statele membre după anumite criterii de calitate.
Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei.
Mihai Roşioru, ataşat de presă la Reprezentanţa Comisiei Europene în România: “Platforma este funcţională în acest moment, începând din 15 februarie. Doar 17 state membre au înregistrat acele entităţi de soluţionare alternativă a litigiilor, deci doar pentru achiziţii efectuate din acele state membre.”
Reporter: Prin urmare, consumatorii din România nu pot accesa platforma şi nu pot solicita verificări.
Mihai Roşioru: “În cazul în care au achiziţionat produse sau servicii prin intermediul internetului din acele 17 state membre, ei pot beneficia de această platformă.”
Reporter: Doar pentru produsele achiziţionate online din România nu pot face sesizări şi nu-şi pot rezolva litigiile acolo.
Mihai Roşioru: “Da, pentru că România nu a înscris încă aceste entităţi de soluţionare alternativă.”
România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități de soluţionare a litigiilor online, însă are mecanisme publice alternative de rezolvare a neînţelegerilor: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice.
Noua platformă nu va înlocui, însă, posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a câştigat un proces colectiv împotriva băncii OTP, în care clienţii acesteia reclamau clauze abuzive în contractele a două tipuri de credite.
Decizia instanţei nu este definitivă.
Conform preşedintelui ANPC, Marius Dunca, au fost considerate abuzive clauzele din anumite contracte care priveau modul de revizuire a dobânzii. Instanţa a decis că este abuzivă prevederea prin care banca poate să modifice dobânda fără să anunţe clientul precum şi prevederea prin care banca îşi rezerva dreptul de a modifica unilateral dobânda.
Conform redactorului Radio România, Florentina Varga, în cazul în care decizia va deveni definitivă băncile nu vor mai putea include în viitoarele contracte de împrumut clauzele care au fost considerate abuzive de instanţă.
